În luna septembrie 2010, câştigul salarial mediu nominal brut pe economie a avut aceeaşi valoare cu cel din luna precedentă (1.846 lei), se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 1.340 lei, în creştere faţă de luna anterioară cu numai 1 leu (0,1%). Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţile de extracţie a petrolului brut şi a gazelor naturale (4.022 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (787 lei).
Indicele câştigului salarial real pentru luna septembrie 2010 faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 99,5%. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 112,7%, cu 0,6 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna august 2010. Comparativ cu luna septembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net pe economie a scăzut cu 1,4%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 91,5%.
Creşteri ale câştigului salarial mediu net în luna septembrie faţă de august 2010 s-au înregistrat în sectorul economic, ca urmare a acordării de premii ocazionale (inclusiv prime de vacanţă, prime pentru „ziua petrolistului” şi prime trimestriale), plăţii concediilor de odihnă din fondul de salarii, plăţii sumelor din alte fonduri (inclusiv tichete de masă), dar şi realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte), a revenirilor din concedii fără plată ori din şomaj tehnic, a disponibilizărilor de personal cu salarii mici. Astfel, cel mai mult au crescut câştigurile salariale în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, cu 38,8%.
Scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă înregistrate în alte domenii au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasărilor mai mici (funcţie de contracte), de intrarea în şomaj tehnic şi de dificultăţile financiare din sectorul economic. De asemenea, în unele activităţi economice scăderea nivelului câştigului salarial mediu net din luna septembrie a fost cauzată de acordarea în luna precedentă a primelor ocazionale (inclusiv prime de vacanţă şi prime pentru „ziua minerului”), plăţii concediilor de odihnă din fondul de salarii, plăţii sumelor din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou).
Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net din sectorul economic s-au înregistrat în extracţia cărbunelui superior şi inferior (cu 11,6%).
Bugetarii ceva mai bine
În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă, în activităţile de învăţământ (5,3%) – ca urmare a plăţii cu ora a cadrelor didactice (inclusiv plata pentru examenele de admitere), pentru cumulul de funcţii al acestora, respectiv ca efect al disponibilizării personalului suplinitor care realiza câştiguri salariale mici; sănătate şi asistenţă socială (0,1%) – în principal ca urmare a plăţii drepturilor salariale restante, cuvenite salariaţilor din unele unităţi (în special din domeniul asistenţei sociale), care în luna anterioară s-au confruntat cu dificultăţi financiare.
În activitatea de administraţie publică câştigul salarial mediu net a scăzut cu 16,1% în luna septembrie ca urmare a acordării, în lunile precedente, în unele instituţii publice, a primelor de vacanţă ori a sumelor din alte fonduri (inclusiv pentru perioade anterioare). Astfel, câştigul salarial mediu net din administraţia publică a scăzut cu 27,3%, iar în învăţământ şi sănătate şi asistenţă socială cu 23,6%, respectiv cu 20,1%, în luna septembrie faţă de luna iunie 2010 (lună ce a precedat aplicarea prevederilor Legii nr.118/2010).
Conform INS, datele lunare privind câştigul salarial şi efectivul de salariaţi sunt obţinute printr-o cercetare statistică selectivă. Pentru dimensionarea eşantionului s-a luat în considerare obţinerea unor estimaţii ale principalelor caracteristici cercetate, care să fie afectate de erori în limita a +/-3% şi garantate cu o probabilitate de 95%. Începând cu luna ianuarie 2010 eşantionul cuprinde 25.000 unităţi economico-sociale. Unităţile din sectorul bugetar sunt cuprinse exhaustiv în cercetare, excepţie făcând unităţile administraţiei publice locale pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale se culeg pe bază de eşantion reprezentativ la nivel de judeţ (circa 770 de unităţi). Pentru sectorul economic, au fost incluse în cercetare unităţile cu 4 salariaţi şi peste, care reprezintă 92,73% din numărul total al salariaţilor din acest sector.
Datele obţinute din cercetarea statistică lunară privind câştigurile salariale şi efectivul de salariaţi sunt agregate după activitatea omogenă a unităţilor; aceasta înseamnă că în activitatea de administraţie publică nu sunt cuprinse toate activităţile secundare desfăşurate în administraţia publică centrală şi locală, de tipul asistenţă socială, activităţi culturale, sportive şi recreative, peisagistică şi servicii pentru clădiri, agricultură, distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare, construcţii, transport şi depozitare, producere şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, închiriere şi sub-închiriere a bunurilor imobiliare etc.
INS atrage atenţia că informaţiile referitoare la „sectorul bugetar” trebuie utilizate cu atenţie, deoarece datele se referă la statisticile din activităţile economice (agregate după activitatea omogenă) conform CAEN Rev.2. de administraţie publică, învăţământ şi sănătate şi asistenţă socială (inclusiv sector privat pentru învăţământ – circa 3%, respectiv sănătate şi asistenţă socială – circa 5%), exclusiv forţele armate şi personalul asimilat (MApN, SRI, MAI etc.).
„Aceste statistici nu ţin cont de forma de finanţare, scopul lor fiind cel de furnizare de informaţii pe activităţi economice conform CAEN Rev.2”, se mai arată în comunicatul INS.
