Sistemele de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) reprezintă cea mai viabilă formă de încălzire, sunt de părere toți participanții la Thermal Energy Forum, organizat, joi, de The Diplomat. Dar, pentru aceasta, este nevoie de investiții, pentru diminuarea pierderilor, și de schimbarea modului de facturare. În prezent, companiile de profil nu înregistrează profit, iar pierderile sunt de ordinul miliardelor de lei.
Subvenţiile de la bugetul de stat şi de la bugetele locale pentru energia termică sunt uriaşe, iar cu aceşti bani am fi putut moderniza toate sistemele centralizate de încălzire din ţară, a declarat, joi, Doru Vişan, secretar de stat în Ministerul Energiei.
„Avem un sistem supradimensionat, în condiţiile unei susţineri financiare necorespunzătoare, deci este subfinanţat în totalitate. Cheltuim foarte, foarte mulţi bani pe componenta de operare, care este generată de pierderi masive, de ineficienţă. Dacă aţi avea cifrele, v-aţi speria ce dimensiuni există. Atragem bani prin subvenţii locale şi de la bugetul de stat, prin rectificare, foarte, foarte mulţi. Cu banii aceştia modernizam toate sistemele”, a susţinut el, în cadrul Thermal Energy Forum.
Potrivit lui Vişan, Ministerul Energiei şi ANRE pregătesc o nouă schemă de sprijin pentru cogenerarea de înaltă eficienţă. „Împreună cu ANRE lucrăm la documentaţia privind caietul de sarcini pentru o nouă schemă de sprijin pentru cogenerarea de înaltă eficienţă, atât pentru susţinerea celor care sunt în schemă, cât şi pentru facilităţi pe componenta investiţională şi de operare pentru cei care vor intra în schemă. Deci, ca să fiu clar, acoperă ambele domenii”, a mai spus oficialul ministerial.
Sector fără profit
În sectorul energiei termice este nevoie de acțiune imediată, susține Răzvan Grecu, președintele Asociației Române pentru Promovarea Eficienței Energetice (ARPEE) la Thermal Energy Forum. „Am analizat cele mai mari 15 companii ce furnizează enegie termică. În ultimii 3 ani, gradul de profitabilitate a acestora este negativ, foarte puține înregistrând profit. Cred că în 2015 doar una singură a avut un profit foarte mic”, a spus Răzvan Grecu. El a ținut să precizeze că, în acest domeniu, se constată un grad mare de îndatorare a companiilor de profil, „de ordinul miliardelor de lei”.
„Dacă nu se face ceva, sistemul va colapsa. Primăriile nu pot finanța mereu. Soluția o reprezintă investițiile.iar cel mai bine ar fi ca acestea să fie realizate de către companii. Pe de altă parte, este nevoie de schimbarea reglementărilor, în prezent bazat pe sistemul <cost-plus>, vechi de 30 de ani. Trebuie altceva, care să permită amortizarea cheltuielilor”, a spus Grecu, care a precizat că „prețurile finale trebuie să fie mult mai flexibile, adaptabile mai ușor”.
Suntem săraci energetic
O cincime dintre gospodăriile din România se află în sărăcie energetică, însă doar 4% primesc ajutoare de la Ministerul Muncii şi nu există un plan naţional de combatere a sărăciei energetice, a declarat, joi, Corina Murafa, expert în politici energetice la Centrul pentru Studiul Democraţiei, citând date dintr-un raport realizat de organizaţia pe care o reprezintă.
„Fenomenul sărăciei energetice se află la intersecţia dintre venituri mici, facturi mari la utilităţi şi eficienţă energetică scăzută. Când se intersectează aceşti factori, rezultă o imposibilitate a gospodăriei de a-şi asigura serviciile energetice necesare la costuri rezonabile. Prin servicii energetice s-a înţeles mai mult asigurarea căldurii şi mai puţin a consumului de energie electrică pentru iluminat”, a spus Murafa, la Thermal Energy Forum.
Ea a arătat că, la nivel european, există multe măsuri de combatere a sărăciei energetice, atât pe termen scurt, financiare şi non-financiare, cât şi pe termen lung. „Trendul este să nu mai mergem pe cârpeli financiare pe termen scurt, ci pe măsuri structurale pe termen lung, precum consiliere privind eficienţa energetică, măsuri de îmbunătăţire a locuinţelor, granturi pentru înlocuirea echipamentelor electrocasnice şi, evident, măsurile de informare”, a precizat ea.
Murafa a arătat că cifrele privind sărăcia energetică în România sunt îngrijorătoare. „În România, discutăm de 280.000 de locuinţe fără niciun fel de instalaţie electrică, conform recensământului INS, vorbim de 800.000 de consumatori cu tarife sociale la energie electrică şi, în urma unei analize, am concluzionat că ei se suprapun cu cei care beneficiază de ajutor de încălzire, care sunt tot în jurul acestui număr. De ajutoare de încălzire pe electricitate beneficiază doar 8.000 de gospodării şi există un număr de circa 400.000 de gospodării din România cu acces informal la electricitate. Astfel, noi am concluzionat că undeva la 21% din gospodăriile din România se află în sărăcie energetică”, a precizat Murafa.
Potrivit acesteia, la nivelul UE sunt mai mulţi indicatori care pot măsura sărăcia energetică. „Comisia Europeană a publicat o cercetare care indică 180 de asemenea potenţiali indicatori şi noi, cercetându-i şi discutând cu experţi din Comisia Europeană, am concluzionat că trei dintre aceştia puteau fi cei mai importanţi pentru măsurarea sărăciei energetice în România”, a adăugat reprezentanta Centrului pentru Studiul Democraţiei. Ea s-a referit la situaţiile în care o gospodărie cheltuieşte de două ori mai mult decât media naţională pe energie şi, în urma cheltuielilor cu energia, în casă rămân foarte puţini bani, dar şi situaţia în care o gospodărie cheltuieşte mai puţin de jumătate din media naţională.
„În România, săracii energetic nu se încălzesc. Îşi restrâng consumul, astfel că ei nu apar în statistici ca având o cheltuială enormă cu energia. Dimpotrivă, au o cheltuială foarte mică. Dacă ar fi să aplicăm aceşti indicatori la România, până la 19% din populaţia ţării se clasifică ca fiind săracă energetic, în timp ce ajutoarele de la Ministerul Muncii ajung la doar 4% din gospodăriile din România, deci nu ţintim ceea ce trebuie”, a precizat Murafa.
Aceasta a atras atenţia şi asupra faptului că legislaţia nu precizează clar ce înseamnă consumator vulnerabil şi, totodată, lipseşte un plan naţional de acţiuni privind combaterea sărăciei energetice.
