După ce în ultimii 30 de ani România a exportat energie, fiind unul dintre factorii de stabilitate în regiune, începând din august 2019 România a devenit importator net! Practic, s-a terminat o epocă, a siguranței în aprovizionarea cu energie din surse interne a consumatorilor români! Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), în perioada 1 ianuarie – 31 august 2019, România a importat 2,75 TWh de energie electrică și a exportat 2,5 TWh! Implicațiile, nu numai de siguranță națională, ci și macroeconomice sunt enorme!
Institutul Național de Statistică arată că, în primele 8 luni ale anului, resursele de energie electrică au fost de 43,2 TWh, în scădere cu 1,7 TWh, faţă de perioada corespunzătoare a anului 2018. Producţia din termocentrale a fost de 15,3 TWh, în scădere cu 1,6 TWh (-9,4%). Producţia din hidrocentrale a fost de 12,1 TWh, în scădere cu 1,4 TWh (-10,9%), iar cea de la Cernavodă a fost de 7,3 TWh, în scădere cu 59,5 milioane kWh (-0,8%). Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I-31.VIII.2019, a fost de 4,4 TWh, în creștere cu 218,6 milioane kWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice a fost de 1,3 TWh, în creștere cu 58,1 milioane kWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2018.
Consumul final de energie electrică, în această perioadă, a fost de 37 TWh, cu 0,2% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2018; iluminatul public a înregistrat o creștere cu 13,4%, iar consumul populaţiei a crescut cu 20,5% (1,4 TWh), ajungând la 8,2 TWh. Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 3,7 TWh, în scădere cu 146,3 milioane kWh. Economia a consumat cu 1,5 TWh mai puțin (-4,9%), ajungând la 28,3 TWh.
Exportul de energie electrică a fost de 2.480,4 milioane kWh, în scădere cu 1.490 milioane kWh (-37,5%). În schimb, importul de energie a crescut cu 72,8% (+1,1 TWh), ajungând la 2,75 TWh!
La gaze naturale este o obișnuință să fim importatori, producția internă, realizată în principal de Romgaz și Petrom, asigurând circa 90% din consum. Din cauza legislației, care, pe de o parte, a majorat prețul gazelor din producția internă (acestea devenind, cel puțin pentru industrie, mai scumpe decât cele din import), iar, pe de altă parte, a frânat investițiile în explorarea și exploatarea gazelor din Marea Neagră, în loc de 10%, gazele importate și-au dublat ponderea în consumul intern! Astfel, producția internă a fost, conform INS, de 5,4 milioane tone echivalent petrol (tep), iar importul – 1,2 milioane tep (circa 20% din consum). Producția internă a scăzut cu 2,4%, în timp ce importurile au crescut cu 85,7%.
Pierderi de jumătatede miliard de euro din energie electrică
Reamintim, Statistica anunța că, pe întreg anul 2015, exportul de energie electrică al României a fost de 10,5 TWh, în timp ce importul a fost de 3,7 TWh; în 2016, exportul de energie electrică a fost de 8,5 TWh, iar importul – 3,6 TWh; în 2017, exportul a fost de 6,5 TWh, iar importul – 3,6 TWh, iar în 2018, exportul a fost de 5,5 TWh, iar importul – 3 TWh.
Astfel, în numai 4 ani (2015 – 2019), România a pierdut exporturi de minim 7 milioane de MWh! Trendul a fost, în această perioadă, descendent în ceea ce privește exporturile. Pe de altă parte, importurile în perioada 2015 – 2018 au fost, practic, constante, în jur de 3,6 – 3,7 TWh, ceea ce arată că au fost importuri de conjunctură (furnizorii au găsit energie mai ieftină în exteriorul țării, în anumite intervale orare, față de prețurile practicate de producătorii interni).
În schimb, în prezent, cu importuri de 2,75 TWh în primele 8 luni, deja ne-am apropiat de cantitatea importată pe întreg anul trecut (3 TWh) și, până la sfârșitul anului, deși economia consumă mai puțină energie, se va depăși “cota“ de 3,6 – 3,7 TWh, realizată în anii 2015, 2016 și 2017.
Astfel, este clar că România nu-și mai asigură singură necesarul de energie electrică! Se vede clar că lipsa investițiilor în generarea de electricitate ne-a adus într-un nedorit rol de importatori neți! Cu o capacitate instalată “pe hârtie“ de 24.000 MW, România nu este capabilă să asigure un consum mediu de circa 7.500 MWh/h. Și aceasta pentru că minim 8.000 MW sunt instalați doar în documentele din fișetele unora! Alți circa 5.000 MW sunt instalați în centrale ce nu pot avea producție continuă (eoliene și fotovoltaice), iar restul de 11.000 MW sunt, foarte mulți, instalați în capacități vechi, cu durata de viață expirată, nemodernizați, neretehnologizați, cu randamente scăzute și, în consecință, cu prețuri mult mai mari decât cele de import!
În plus, capacitățile de aproape 5.000 MW instalate pe cărbuni (3.200 MW la Complexul Energetic Oltenia și 1.200 la CE Hunedoara), nu reușesc, de la începutul anului, să treacă de o producție de circa 2.000 MWh! Pe lângă faptul că energia este scump de produs, se mai adaugă și prețul certificatelor de carbon, care, în unele perioade, a ajuns la aproape 30 euro/certificat! Pe de altă parte, chiar dacă, în România, prețul pe piața spot a ajuns, în unele intervale orare, la 750 lei/MWh, iar pe piața de echilibrare la 875 lei/MWh (ceea ce ar fi acoperit toate costurile producătorilor pe cărbine și le-ar fi asigurat un profit extrem de mare), CE Oltenia nu a putut produce și vinde dintr-un motiv ce frizează absurdul: n-a avut cărbune! Și aceasta nu pentru că nu au muncit minerii, ci pentru că, din varii motive, Guvernul nu le-a asigurat “front de lucru“! Adică nu a adoptat actele normative pentru exproprierile în interes public (terenurile pe care se află lignit).
În aceste condiții, nu mai este de mirare că România pierde bani grei pentru că nu numai că nu exportă, dar și importă energie, la prețuri foarte mari! INS arăta că deficitul comercial al României, în primele 8 luni ale anului, a ajuns aproape de 11 miliarde de euro! Față de perioada ianuarie – august a anului 2015, exportul de electricitate al României a fost în primele 8 luni ale acestui an cu 5 milioane MWh mai mic! La un preț “modic“, de 50 euro/MWh, înseamnă 250 milioane euro mai puțin! Dacă se adaugă și importul, de aceeași valoare (250 milioane euro), înseamnă că aproape 5% din deficitul balanței comerciale este “realizat“ de energia electrică!
