Hidroelectrica a primit marţi avizele de care avea nevoie de la Camera de Comerţ a României pentru a putea institui situaţie de forţă majoră, din cauza secetei, astfel că va reduce cantităţile de energie livrate clienţilor companiei, fiind posibil ca această situaţie să dureze până la finele anului.
„Azi (marţi – n.r.), la ora 13.00, Camera de Comerţ ne-a transmis cele 41 de avize necesare, corespunzătoare celor 41 de contracte de furnizare ale Hidroelectrica. Potrivit clauzelor contractuale, în 48 de ore vom notifica în scris fiecărui partener aplicarea acestei clauze, care înseamnă livrarea către fiecare dintre aceştia a unei cantităţi de energie din câtă producem. Situaţia de forţă majoră va dura până la dispariţia cauzelor care au creat-o, estimăm că în tot trimestrul al patrulea”, a declarat, într-o conferinţă de presă, directorul general al Hidroelectrica, Constantin Trihenea.
El a precizat că „din păcate şi cumva din cauza naturii” debitul Dunării a scăzut vertiginos în ultimele zile, la un debit de 2.150 metri cubi pe secundă, faţă de o medie anuală a acestei perioade de 4.000 de metri cubi pe secundă. „Dunărea asigură 40% din producţia Hidroelectrica. În ultima perioadă am produs 9.800 MWh de energie pe zi, de la 20.000 MWh în decembrie 2010. Azi am crescut la 12.000 MWh pe zi”, a adăugat Trihenea.
În baza contractelor încheiate, compania ar trebui să livreze o cantitate de 17,4 TWh de energie pe întregul an 2011, iar producţia Hidroelectrica este prognozată la 15 TWh.
„Nu mai putem produce energie pentru contractele pe care le avem în derulare. Dacă mergem aşa, am avea pierderi. Pentru ultimul trimestru al anului estimăm că putem asigura 63% din energia pe care o avem contractată”, a mai spus directorul companiei.
Trihenea a adăugat din a doua jumătate a lunii octombrie este estimată o creştere a producţiei, iar la sfârşitul acestui an compania va reuşi să acopere 90% din energia contractată.
Probleme pentru consumatori
O dată declarată forţa majoră, Hidroelectrica va diminua cantitatea livrată către toţi clienţii. Aceştia sunt, în principiu, de trei feluri: consumatorii industriali (gen Alro şi Sidex), traderii (“băieţii deştepţi”, care vând mai departe energia cumpărată) şi furnizorii pentru populaţie (Enel, E.On, CEZ şi Electrica). Traderii nu vor avea nicio problemă: vor invoca, mai departe, forţa majoră şi vor diminua, la rândul lor, cantitatea de energie livrată clienţilor (singura problemă este că li se vor diminua profiturile). Companiile care livrează populaţiei vor trebui să achiziţioneze energie din alte surse şi, dacă aceasta este mai scumpă decât cea pe care o cumpărau de la Hidroelectrica, vor cere Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) să majoreze preţurile pentru populaţiei. Este puţin probabil ca ANRE să aprobe o creştere de preţuri la clienţii casnici, astfel că aceste companii vor înregistra pierderi.
Probabil, însă, că cele mai mari pierderi le vor avea clienţii industriali ai Hidroelectrica, Alro Slatina şi Sidex Galaţi. Aceştia cumpărau cea mai mare cantitate de energie din surse hidro (cea mai ieftină electricitate de pe piaţă). Cum Hidroelectrica va diminua livrările cu circa 30%, această diferenţă va trebui acoperită din alte surse, mult mai scumpe însă. Deja pe piaţa contractelor bilaterale operată de Opcom preţul a ajuns la 220 lei/MWh, faţă de 130 lei/MWh, cu cât plătea, de exemplu, Sidex, cuernetul electric achiziţionat de la Hidroelectrica. Cum există un ordin al ministrului prin care energia electrică nu se poate tranzacţiona decât pe Opcom, pe piaţa spot (unde preţurile ajung şi la 250 lei/MWh) sau a contractelor bilaterale, este clar că produsele Alro şi Sidex vor ajunge la preţuri extrem de mari. Astfel, aceste companii fie vor majora preţul produselor lor (ceea ce le-ar putea scoate de pe piaţă), fie vor suporta nişte pierderi enorme. În final, cel care va suferi va fi statul român, care nu vca mai încasa taxe şi impozite de la companii, pentru că li se vor diminua sau chiar dispărea profiturile.
„Nu este responsabilitatea Hidroelectrica cum îşi vor acoperi clienţii diferenţa dintre contractele cu noi şi ce le putem da efectiv. Ieri (luni – n.r.) toate termocentralele produceau din plin, şi eu, ca energetician format în termocentrală, am fost foarte mândru că acest sector ajută la stabilitatea economiei româneşti. Absenţa energiei hidro poate fi suplinită de termocentrale. Nu cred că se va ajunge la importuri de energie, este destulă”, a mai spus Trihenea.
De remarcat, termocentralele produc cel mai scump curent electric din ţară.
Reamintim, în 2003, un an secetos, în care debitele Dunării şi ale râurilor interioare au scăzut semnificativ, Hidroelectrica nu a activat clauza de forţă majoră şi a înregistrat pierderi de 4.000 miliarde lei vechi (40 milioane de lei), întrucât a fost nevoită ca, pentru a respecta contractele, să cumpere energie de la alţi producători, pe care să o vândă la perţurile din contracte, mult mai mici faţă de preţul de achiziţie.
