Licitaţiile pentru concesionarea de noi perimetre pentru descoperirea de zăcăminte de petrol şi gaze, Runda XI, ”se splitează” în Runda XI și Runda XII. Prima licitație va începe după alegeri, cel mai probabil la începutul anului viitor.
”Am lansat Runda XI prin publicarea în Monitorul Oficial al ordinului președintelui Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) anul trecut (n.r. – în Monitorul Oficial nr. 609 din 24 iulie 2019 a fost publicat Ordinul preşedintelui ANRM privind „stabilirea listei perimetrelor pentru executarea operaţiunilor petroliere de explorare, dezvoltare şi exploatare, oferite spre concesiune prin apel public de ofertă – Runda a XI-a/2019”). În urma unei analize s-a constatat că există suprapuneri între prevederile legislative ale ANRM și cele privind siguranța exploatărilor petroliere, aflate în coordonarea Autorităţii Competente de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră – ACROPO. De aceea s-a decis oprirea, pentru moment, a publicării anunțului, apelului public de ofertă în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (n.r. ”Monitorul Oficial” al UE)”, a declarat Sorin Gal, director general în cadrul ANRM, la Forumul Gazelor Naturale, organizat în format online de publicaţia Financial Intelligence.
Potrivit Ordinului 273/2019 al președintelui ANRM, în cadrul acestei runde urmau să fie scoase la licitaţie 28 de perimetre – 22 onshore şi 6 offshore, fiecare de câte 1.000 kmp. Actul normativ prevedea și că persoanele juridice române sau străine interesate puteau depune oferte până la ora 15.00 a celei de-a 120-a zile lucrătoare, care începe din ziua lucrătoare imediat următoare datei publicării anunţului privind organizarea rundei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Având în vedere analiza, Runda XI se separă în zăcăminte onshore și offshore. ”Runda XI va demara la începutul anului viitor, cu cele 22 de perimetre onshore. Cele 6 perimetre offshore, la care se vor mai adăuga încă 2 -3 pentru care există interes, vor reprezenta Runda XII, care va presupune condiții suplimentare”, a mai spus Sorin Gal.
Pe de altă parte, acesta a declarat că Marea Neagră poate deveni o mică Mare a Nordului, întrucât există aici zăcăminte de gaze de peste 200 de miliarde de metri cubi, însă, pentru extracţia lor, este nevoie de investiţii de 6-7 miliarde de dolari, pe lângă cele 3,5 miliarde de dolari deja investiți.
„Spuneam în 2018, la o conferinţă, două lucruri: primul – că în Marea Neagră sunt peste 200 de miliarde de metri cubi, iar al doilea lucru – că o suprataxare a gazelor va duce la reducerea competitivităţii acestor gaze, atât pe piaţa internă, cât şi pe piaţa europeană unică a energiei”, a precizat Gal.
Potrivit acestuia, investiţile făcute până acum în Marea Neagră sunt de circa 3,5 miliarde de dolari, doar în explorare. „Pentru a exploata aceste resurse şi a ajunge la un vârf de peste 10 miliarde de metri cubi pe an ar însemna cel puţin 6-7 miliarde de dolari; sigur că nu oricine poate investi şi exploata aceste gaze”, a continuat el.
În opinia sa, descoperirile făcute în Marea Neagră românească ar putea rivaliza cu cele anunţate recent de turci.
„Există doi mari jucători în Marea Neagră, consorţiile Lukoil-Romgaz şi Exxon-Petrom. Ambele consorţii au ajuns la nişte descoperiri care ar putea rivaliza cu descoperirea anunţată politic de vecinii noştri turci. Deci Marea Neagră pare să devină o mică Mare a Nordului în următoarea perioadă, însă trebuie făcute investiţii serioase”, a arătat oficialul ANRM.
Cheia pentru ca aceste investiţii să se realizeze este o taxare redusă, a continuat Gal.
„Investitorii trebuie să aibă un profit de două cifre; nimeni nu va investi dacă nu va avea acest profit de două cifre. Este foarte important cum vor fi taxate. Dacă vor fi suprataxate, vom avea gaze scumpe, care nu vor fi competitive, iar preţul gazelor va creşte pe piaţa din România, întrucât marea majoritate a zăcămintelor sunt depletate, cu costuri mari, iar producţia aţi văzut că a scăzut în contextul pandemic mai mult decât declinul natural pe care noi îl prognozăm anual. Această reducere a investiţiilor din upstream, unde numărul de sonde săpate a scăzut cu 75%, va duce la un declin al producției în anii următori, cu impact asupra pieţei gazelor”, a susţinut responsabilul Agenţiei de Resurse Minerale.
El a mai spus că în a doua jumătate a anului viitor se aşteaptă începerea producţiei în cele două zăcăminte offshore, Ana şi Doina, ale companiei Black Sea Oil and Gas, adică aproximativ un miliard de metri cubi pe an.
