Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a organizat o dezbatere publică în vederea adoptării Ordinului privind actualizarea preţului de referinţă la gazele naturale, în funcţie de care se calculează redevenţele petroliere datorate bugetului de stat de către companiile producătoare. Asociaţiile de producători din sectorul de petrol şi gaze propun ca noul preţ de referinţă pentru stabilirea redevenţelor să ţină cont de bursa din România sau de preţul din contractele lor de vânzare, însă Agenţia pentru Resurse Minerale (ANRM) susţine că bursa românească este imatură, astfel că redevenţele trebuie calculate în funcţie de bursa de la Viena. Ceea ce, potrivit unora dintre reprezentanţii producătorilor, “aruncă în aer” programul de guvernarea susţinut de Liviu Dragnea.
ANRM a organizat o dezbatere publică pe tema actualizării preţului de referinţă la gazele naturale, în funcţie de care se calculează redevenţele petroliere datorate bugetului de stat de către companiile producătoare. Aceasta după ce instituţia a elaborat un proiect de ordin, potrivit căruia noul preţ de referinţă ar urma să ţină cont de cotaţiile de la bursa de gaze din Viena (Central European Gas Hub – CEGH, hub-ul de la Baumgarten, lângă Viena, Austria).
Reprezentanţii asociaţiilor din sectorul de petrol şi gaze nu sunt de acord cu propunerea ANRM. „Preţul de referinţă trebuie să fie preţul de piaţă din România. Suntem de părere că o piaţă externă nu reprezintă piaţa din România. Nu avem nicio legătură cu hub-ul Baumgarten, nici fizică (n.r. – România nu poate exporta gaze, sistemul de transport nepermiţând aceasta), nici comercială (n.r. – companiile româneşti nu tranzacţionează la CEGH). Acolo gazele sunt vândute de mai multe ori (n.r. – între traderi) şi nu este corect pentru plata redevenţelor (n.r. – prin vânzări succesive, preţul final creşte)”, a declarat, în cadrul dezbaterilor, Harald Kraft, preşedintele Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA).
În plus, acesta a adăugat că nu este corect ca preţul de referinţă să ţintă cont doar de piaţa spot, aşa cum propune ANRM, întrucât pe această piaţă preţurile fluctuează extrem de mult.
Daniel Apostol, secretarul general al ROPEPCA, a adăugat că, utilizând preţul spot al bursei de la Viena, mai mare decât cel practicat în ţară, ANRM “torpilează” programul de guvernare susţinut de Liviu Dragnea. “În Programul de guvernare, PSD şi ALDE arată că, pe fondul păstrării echilibrelor macroeconomice, se doreşte creșterea nivelului de bunăstare al românilor. Utilizând preţul de la Viena pentru calculul redevenţelor în România, se va majora artificial preţul intern al gazelor, cu consecinţe directe în inflaţie. Iar, o majorare generalizată a preţurilor (n.r. – inflaţie) n-are cum să ajute la creşterea nivelului de bunăstare a românilor! O creştere a inflaţiei va conduce, inevitabil, la majorarea dobânzii de politică monetară, iar aceasta loveşte din nou asupra bunăstării românilor, pentru că se vor scumpi împrumuturile, iar românii nu-şi vor mai putea cumpăra locuinţe sau bunuri de folosinţă mai îndelungată (n.r. – precum frigidere, televizoare, calculatoare etc.)”, a spus Daniel Apostol.
La rândul său, Alexandru Maximescu, de la Federaţia Patronală de Petrol şi Gaze, a arătat că nu ar trebui introdus un preţ administrativ într-o piaţă liberalizată. În plus, acesta a amintit că alte instituţii ale statului, precum ANAF sau Ministerul de Finanţe, utilizează alte formule de taxare a domeniului hidrocarburilor. “Ar trebui ca şi instituţiile statului să conlucreze între ele şi să adopte o poziţie unitară”, a precizat Alexandru Maximescu.
Totodată, Gabriela Cărbureanu, reprezentantul Romgaz, a atras atenţia că introducerea în ecuaţie a unei burse externe este cea mai rea alegere posibilă pentru un producător. „Cea mai bună variantă ar fi raportarea la preţul la care producătorul vinde gazele. Dacă nu, raportarea la Bursa Română de Mărfuri”, a spus ea.
Bursa de gaze din România este irelevantă
În replică la observaţiile producătorilor, Dorinel Ursărescu, consilier al preşedintelui ANRM, a arătat că bursa de gaze românească este irelevantă pentru calculul redevenţelor, fiind abia la început.
„Ştiţi cât se tranzacţionează pe Bursa Română de Mărfuri şi, deşi se încearcă resuscitarea şi stimularea Bursei Române de Mărfuri, începutul este abia în 2018. Este o piaţă încă imatură. Ne-am dori şi noi să ne raportăm ca referinţă la BRM sau la OPCOM sau la orice altă piaţă românească, dar, în momentul de faţă, o astfel de discuţie este inoportună pentru ANRM. Comportă nişte variabile necontrolabile pentru ANRM pentru a fundamenta un preţ de referinţă la o bursă complet imatură şi care acum începe să se dezvolte”, a spus Ursărescu.
În plus, acesta a subliniat că, având în vedere că, în România, există doar doi mari producători (n.r. – Romgaz şi OMV Petrom), ar putea apărea înţelegeri, iar preţurile cu care aceştia vând pe bursele româneşti să sufere modificări, pentru ca redevenţele datorate statului de către companii să fie cât mai mici.
Reamintim, toate companiile din sectorul de producere şi furnizare a energiei electrice şi gazelor naturale trebuie să se supună regulamentului european REMIT, prin care toate tranzacţiile trebuie transmise atât reglementatorului european (ACER), cât şi celui intern (ANRE). Regulamentul european, ce implică raportări complexe, asigură o disciplină și corectitudine a operatorilor pe piața energiei, posibilitatea unor “înțelegeri” între participanți dispare, REMIT acoperind foarte bine orice încercare de manipulare a pieței energiei. Dacă preţurile dintr-un contract diferă faţă de restul pieţei, dacă o tranzacţie este suspectă, reprezentanţii ACER şi ANRE verifică (chiar şi împreună cu Consiliul Concurenţei), iar, dacă se descoperă că tranzacţia este în neregulă, amenzile pot merge până la 10% din cifra de afaceri a companiilor! De remarcat, cifra de afaceri a Romgaz este de circa 4 miliarde de lei, iar a OMV Petrom – de aproximativ 16 miliarde de lei. Niciunul dintre producători nu şi-ar permite să vândă sub preţul pieţei din România, pentru că ar risca amenzi de 400 milioane lei sau 1,6 miliarde de lei! Mult peste ceea ce ar urma să plătească sub formă de redevenţe!
Ursărescu a amintit că redevenţele sunt doar o parte a impozitării companiilor producătoare şi a arătat că, în 3-4 luni, legislaţia va fi modificată „în sensul creşterii posibilităţilor ANRM de a veni în sprijinul producătorilor”.
Oficialul ANRM a adăugat că există în Europa nouă burse de gaze, unde preţul este aproximativ acelaşi (cu excepţia bursei din Italia), însă, pentru România, de referinţă este bursa de gaze de la Viena.
Modelul noii metodologii pentru redevenţe a fost propus în urma unui studiu realizat de Universitatea de Petrol şi Gaze (UPG) din Ploieşti. Profesorul universitar Florinel Dinu, care a condus colectivul ce a elaborat acest studiu, a subliniat că, în niciuna dintre variante, UPG nu a specificat bursa din Viena. Reamintim, prin studiul universitar au fost elaborate două variante: metoda preţului PLATTS (preţ preluat din revista PLATTS) şi varianta preţului HUB (preţurile stabilite pe o bursă externă). La solicitarea ANRM, UPG a elaborat varianta a treia, care lua în calcul atât preţul intern, cât şi cel extern (HUB sau PLATTS). Tot ANRM a cerut o revizuire, iar UPG a venit cu varianta a patra, din care era eliminat preţul reglementat de pe piaţa internă. După toate aceste cerinţe, ANRM a rămas la varianta a doua, care ia în calcul un preţ stabilit într-un hub extern. Iar reprezentanţii ANRM au fost cei care au ales hubul de la Baumgarten, de lângă Viena !
Pierderi şi nu prea la bugetul de stat
Discuţia privind actualizarea preţului de referinţă pentru calculul redevenţelor are loc în contextul în care acesta nu a mai fost modificat din 2008. Preţul în vigoare la ora actuală este de 495 de lei pe mia de metri cubi, adică 45,71 de lei pe MWh, în contexul în care preţul pieţei este de 89 de lei pe MWh, adică dublu.
În deschiderea sesiunii de dezbateri, Dorin Ursărescu a amintit că bugetul de stat a pierdut încasări de peste 7 miliarde de lei în perioada 2010 – 2015, întrucât preţul de referinţă al gazelor la care se calculează redevenţele petroliere nu a mai fost actualizat din anul 2008, după cum au relevat două controale ale Curţii de Conturi.
„Preţul de referinţă pentru calcularea redevenţelor nu a mai fost actualizat din 2008. Acest preţ este, la ora actuală, de 495 lei/1.000 mc. Între timp, piaţa a evoluat, au existat dereglementări în 2013 şi 2017 (n.r. – din aprilie 2017, piaţa gazelor naturale este complet liberalizată pentru producători, dar este în continuare reglementată pentru consumatorii casnici). În această perioadă, din păcate, ANRM nu a avut disponibilitatea să ajusteze nivelul preţului de referinţă, astfel încât şi încasările la bugetul de stat să fie la nivelul pieţei”, a spus Ursărescu, în deschiderea sesiunii de dezbateri.
Potrivit acestuia, Curtea de Conturi a relevat, în urma a două controale, că acest lucru a dus la neîncasarea la bugetul de stat a unei sume totale de 7 miliarde de lei în perioada 2010 – 2015, ca urmare a faptului că preţul de calcul al redevenţei a rămas la nivelul din 2008.
„Au fost două rapoarte ale Curţii de Conturi. Primul a evaluat activitatea ANRM în perioada 2006 – 2010, care a stabilit că, prin neactualizarea preţului de referinţă în condiţiile pieţei, a existat o neîncasare din redevenţe la nivelul anului 2010 de 2,407 miliarde de lei. Într-un control ulterior, din 2015, Curtea de Conturi a constatat din nou că, din neactualizarea preţului de referinţă, în perioada 2011-2015 diferenţa care trebuia încasată a fost de 4,671 miliarde de lei”, a arătat reprezentantul ANRM.
El a mai spus că ANRM a contestat aceste rapoarte, însă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a dat câştig de cauză Curţii de Conturi.
Producătorii au subliniat că nu au plătit redevenţe la acest preţ mic, ci la cel cu care au vândut efectiv gazele. În plus, ÎCCJ nu a cerut recuperarea sumelor, ci actualizarea preţului de referinţă.
Mai mult, potrivit ANRM, la bugetul de stat se încasează anual redevenţe petroliere în valoare de un miliard de lei.
În final, reprezentanţii producătorilor şi unii dintre specialiştii prezenţi la dezbatere au cerut înfiinţarea unui grup de lucru, care să ia în calcul toate aspectele, pentru a stabili un preţ corect de referinţă pentru calculul redevenţelor. Cu toate acestea, pare că decizia ANRM este deja luată: Viena rămâne de bază!
