Ministrul Energiei, Toma Petcu, spune că a cerut producătorului național de gaze Romgaz să construiască depozite de gaze pe traseul conductei BRUA, un nou coridor european de transport al gazelor naturale care va interconecta Bulgaria, România, Ungaria şi Austria. Oficialul a precizat totodată că își dorește ca România să devină un jucător pe piața regională de gaze, odată ce cantitatea ”foarte mare de gaze” care va proveni din rezervele din Marea Neagră va intra în sistemul național, după ce gazele din offshore vor ajunge să fie exploatate.
”Am cerut în paralel celor de la Romgaz să își creeze depozite pe traseul conductei BRUA, gazoductul pe care l-am aprobat de curând – l-am găsit și pe acela blocat. Gazoductul BRUA are un traseu, el va fi interconectat și cu gazele care vor veni din Marea Neagră. Pe mine mă interesează ca Romgazul să își creeze depozite suplimentare pe acest traseu, ca aceste gaze care vin Marea Neagră, Romgazul, pe timp de vară când prețurile sunt bune, să poată să le cumpere la prețuri mici, pentru că există posibilitatea să ai prețuri mai mici decât ceea ce exploatezi tu (…) să cumpere la prețuri mici și să le folosim la valorificare sau la vânzare pe timp de iarnă”, a declarat ministrul Energiei, Toma Petcu, marți seara, la postul de televiziune Antena 3.
El subliniază totodată că România poate deveni un exportator de gaze.
Petcu a mai spus că a cerut companiilor din subordine să prevadă în mod obligatoriu în acest an alocarea a minimum 20% din venituri pentru investiții, ceea ce înseamnă că în acest an aceste societăți vor investi 1 miliard de euro în modernizări.
Petcu afirmă că sunt companii de stat care nu și-au îndeplinit planul de investiții asumat pentru anul trecut.
”Majoritatea companiilor, dacă vă uitați la capitolul de investiții, sunt sub nivelul de investiții care l-au stabilit în anul 2015 pentru 2016. Ei nu au reușit să investească 100% din ce au stabilit din bugetul pe 2016, fără să vorbim de rezerve”, a precizat ministrul Energiei.
El afirmă totodată că, în afară de Transgaz și Transelectrica, al căror acționar majoritar este Ministerul Economiei, doar companiile din domeniul energiei au virat peste 4 miliarde lei, adică aproape un miliard de euro către bugetul statului, ”mă refer ca și taxe, dincolo de valoarea dividendelor, care a fost redistribuită, care ajung în total la aproape milioane euro”.
De asemenea, ministrul Energiei a mai spus că firme specializate vor recruta conducerile companiilor energetice de stat, unde acum board-urile sunt provizorii, pentru patru luni.
”Vor fi companii care vor fi selectate de Ministerul Energiei să facă această selecție. Deci vorbim de o perioadă tranzitorie, în care statul trebuie să se miște foarte repede pe câteva obiective și în special sunt cele legate de investiții. Dacă cei din consiliul de administrație nu înțeleg că pe noi ne interesează investițiile – pentru că eu cum pot să aduc bani în economie suplimentar, pot să aduc prin aceste dividende, dar pot să aduc făcând performanță și investind”, a mai spus Petcu.
Ministrul Energiei spune că între criteriile pe care consiliile de administrație le vor impune conducerii executive a societăților energetice de stat sunt să facă investiții în cuantum de 20% din venituri.
”Aceste noi criterii pe care noi o să le aprobăm în acest an și o să scoatem la concurs pe 109, principalul criteriu pe care eu o să îl pun pentru următoarea perioadă vor fi investițiile și dezvoltarea. Dacă nu înțelegem că aceste companii – și eu am cerut companiilor din Ministerul Energiei ca să își prevadă obligatoriu în acest an minim 20% din venituri pentru investiții. Și ele le-au prevăzut toate. 20% înseamnă aproape 1 miliard de euro care se va investi pentru modernizări. Pentru că acesta va fi criteriul. I-am forțat ca prin creionarea bugetului să aducă încă un miliard de euro pentru investiții”, a punctat ministrul Energiei.
Ministerul Energiei este acționar majoritar la cele mai profitabile companii de stat, între care Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Conpet, Oil Terminal.
Nu sunt bani pentru reactorul 1
Statul român trebuie să finalizeze în acest an negocierile cu China General Nuclear Power Corporation pentru dezvoltarea reactoarelor nucleare 3 și 4 la centrala din Cernavodă, a declarat ministrul Energiei, Toma Petcu, subliniind însă că nu sunt bani suficienți pentru prelungirea duratei de viață a reactorului 1.
Oficialul spune că există anumite pretenții din partea companiei chineze, fără a detalia.
Ministerul Energiei şi reprezentanţii companiei China General Nuclear Power Corporation (CGN) au convenit în februarie asumarea unui calendar de acţiuni prin care negocierile pentru constituirea companiei de proiect care să realizeze raectoarele 3 şi 4 de la Cernavodă să fie urgentate.
Potrivit unui raport din această lună al Nuclearelectrica, compania care administrează centrala nucleară din Cernavodă, proiectul de retehnologizare a Unităţii 1 are o valoare estimată de 1,2-1,5 miliarde euro.
”Avem o întâlnire cu ei chiar luna care vine pentru că am punctat în întâlnirea din luna februarie – am punctat aceste probleme și noi spunem că în mare parte am găsit soluții și am vrea să le propunem părții chineze să vedem dacă agrează aceste propuneri ale noastre – dar acolo avem și o altă problemă. Pentru că noi vorbim de extinderea reactoarelor 3 și 4 , dar trebuie să vorbim și de retubarea reactoarelor 1 și 2. Pentru că mai au puțin și ajung la 30 de ani de viață, de producție și noi încă nu suntem pregătiți să facem această retubare. Chiar mi-am exprimat nemulțumirea față de conducerea SNN pentru că încă lucrează la un studiu de fezabilitate pentru această retubare”, a declarat ministrul Toma Petcu.
Oficialul afirmă că SNN a strâns sume necesare retubării reactorului 1, dar acestea nu sunt suficiente.
”Noi din 2021-2022 trebuie să demarăm aceste lucrări, astfel încât să ne încadrăm până în 2025 cu aceste retubări”, a adăugat Petcu.
Ministrul Energiei a făcut însă confuzie în ceea ce privește anul inaugurării reactorului 1 de la centrala din Cernavodă. Toma Petcu a precizat cu unitatea 1 a fost pusă în funcțiune în anul 1992, însă reactorul a fost inaugurat în anul 1996. Reactorul 2 aa fost pus în funcțiune în 2007.
Cele două unităţi de la Cernavodă asigură aproape 20% din producţia totală de electricitate a ţării.
Negocierile dintre statul român şi compania China General Nuclear Power Corporation privind construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă aveau ca termen-limită data de 20 decembrie 2016. Până la termenul limită nu s-a luat, în realitate, nicio decizie importantă.
În noiembrie 2015, Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power Corporation au semnat un nemorandum de înţelegere pentru dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, proiect estimat la 6,5 miliarde euro.
Proiectul reactoarelor 3 şi 4 presupune construcţia a două noi reactoare de tip CANDU 6 pe platforma centralei nucleare de la Cernavodă, fiecare cu o putere instalată de 700 MW.
