Un procent de 28% dintre români spun că îşi doresc să înceapă o activitate pe cont propriu în următorul deceniu, iar 40% declară că peste 10 ani şi-ar dori să aibă parte de un raport mai echilibrat între viaţa profesională şi cea privată, potrivit studiului Managing Tomorrow’s People efectuat anul acesta de PricewaterhouseCoopers (PwC). În schimb, numai 32% dintre respondenţii din România au declarat că în următorii 10 ani şi-ar dori să ocupe un post care să presupună mai multe responsabilităţi şi un salariu pe măsură. Studiul explorează aşteptările pentru următorii 10 ani a peste 5700 de angajaţi din 113 ţări din întreaga lume.
Studiul PwC relevă diferenţe semnificative între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte aşteptările profesionale: în timp ce 43% dintre bărbaţii români declară că şi-ar dori să înceapă propria afacere în următorii 10 ani, femeile, în proporţie de 46%, îşi exprimă intenţia de a petrece mai mult timp cu familia.
La nivel global, 44% dintre respondenţi au declarat că se aşteaptă ca în următorii 10 ani să acceadă la o poziţie profesională cu mai multe responsabilităţi şi să aibă un venit mai substanţial. În schimb, ponderea celor dispuşi la o activitate de liber-profesionist este mai mică decât în România, numai 20% dintre respondenţi declarând că intenţionează să demareze o activitate pe cont propriu în următorii 10 ani.
Companiile ar trebui să acţioneze cu precauţie pentru a nu se ajunge la un exod în masă al forţei de muncă la momentul redresării economiei şi al revirimentului pieţei muncii, relevă raportul PwC.
Peter de Ruiter, liderul departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică al PwC România, este de părere că cei doi ani de recesiune au schimbat atitudinea angajaţilor faţă de evoluţia carierei „Companiile trec de la modul de supravieţuire la pregătirea pentru creşterea economică viitoare, dar sunt conştiente că a relua angajările în momentul de faţă le-ar expune la noi riscuri, în condiţiile în care situaţia economică rămâne volatilă. În consecinţă, angajaţilor existenţi li se cere să facă mai mult, cu mai puţine resurse. Studiul nostru arată faptul că angajaţii încep să resimtă presiunea, un număr mare de respondenţi indicând faptul că îşi doresc un raport mai echilibrat între viaţa profesională şi cea privată”, adeclarat Peter de Ruiter într-un comunicat de presă. El a precizat că angajatorii care cer de la angajaţi mai multe rezultate, fără a monitoriza impactul acestor sarcini suplimentare, s-ar putea să-şi prejudicieze interesele pe termen lung. “Moralul şi loialitatea angajaţilor ar putea fi afectate, ceea ce s-ar putea transpune într-un exod în masă al celor mai talentaţi la momentul revenirii creşterii economice”, a adăugat Peter de Ruiter.
În afară de salarii, studiul relevă faptul că angajaţii apreciază schemele flexibile de lucru (39%), urmate de bonusuri, plata sesiunilor de instruire şi a programelor academice, precum şi activităţile sociale.
S-au observat, de asemenea, diferenţe regionale interesante. Apetitul pentru programele flexibile de lucru este deosebit de mare în Europa Occidentală şi America de Nord. Angajaţii din America Latină sunt, în schimb, preocupaţi îndeosebi de programele de instruire şi dezvoltare profesională. Dorinţa accesului la reţelele profesionale de socializare şi la activităţile sociale este pronunţată în pieţele emergente din Africa, Orientul Mijlociu, Europa Centrală şi de Est şi regiunea Asia-Pacific. Numai 9% dintre respondenţi au indicat faptul că o schemă avantajoasă de pensionare ar reprezenta un element principal de atracţie la un loc de muncă.
Corelat cu nevoia de a petrece mai multă vreme cu familia, profesioniştii maturi (36-45 de ani) declară că locul lor de muncă ideal presupune existenţa unui „birou virtual”, care să le permită conectivitate din orice spaţiu, inclusiv de acasă. Pe fondul unei nevoi ridicate de repere, tinerii la început de carieră (16-25 de ani) au reprezentarea locului de muncă într-o clădire de birouri, amplasată în centrul unei aglomerări urbane.
Respondenţii valorizează aspecte diferite la un posibil angajator ideal. Concret, aproape jumătate dintre ei spun că şi-ar dori să lucreze pentru o companie ale cărei valori sunt similare cu ale lor, în vreme ce 20% dintre participanţi şi-ar dori să facă parte dintr-o companie de elită, care angajează numai pe cei mai buni profesionişti. 33% dintre respondenţi şi-ar dori să lucreze pe cont propriu şi să aibă libertatea de a-şi alege colaboratorii.
Existenţa unei implicări sociale puternice şi a unui simţ al responsabilităţii pentru mediul înconjurător a fost identificată drept un element important pentru alegerea unui angajator de către 41% dintre respondenţi (cifra ajungând chiar la 55% în America Latină). În Europa Centrală şi de Est, cei mai mulţi au fost de părere că este mai important elementul de relaţionare. La nivel global, unul din patru respondenţi au declarat că este vitală înţelegerea în profunzime a importanţei pieţelor emergente şi a specificului lor. În America de Nord şi regiunea Asia-Pacific importanţa înţelegerii pieţelor emergente a fost indicată drept un factor semnificativ într-o proporţie mai mare decât în ţările Americii Latine şi cele central şi est-europene.
Concluzii relevante ale studiului pentru alte teritorii
Columbienii preferă să muncească pe cont propriu, 46% dintre aceştia preferând această opţiune. În schimb, numai 13% dintre americani se văd ca liber-profesionişti în următorii 10 ani.
Grecii sunt mai înclinaţi să se vadă pe viitor ca având responsabilităţi mai mari şi salarii pe măsură. Numai 21% indică faptul că îşi doresc un raport mai echilibrat între viaţa profesională şi cea privată.
Femeile irlandeze au indicat faptul că îşi doresc ca angajatorul să aibă valori şi idealuri comune cu ale lor într-o proporţie mult mai mare (68%) decât bărbaţii irlandezi (27%).
Foarte puţini respondenţi la nivel global au indicat o schemă bună de pensionare drept cel mai important beneficiu în afară de salariu. În schimb, 17% dintre mexicani au indicat pensiile drept un avantaj important, proporţia crescând chiar la 20% pentru bărbaţii mexicani.
În multe ţări schemele flexibile de lucru au fost indicate drept cel mai important beneficiu în afară de salariu – Olanda 39%, Elveţia 47%, Marea Britanie 47% şi Statele Unite 43%. Deloc surprinzător, procentul femeilor indicând aceasta drept principal beneficiu a fost mult mai mare decât cel al bărbaţilor.
Respondenţii elveţieni (57%) şi americani (57%) au indicat în cea mai mare proporţie faptul că îşi doresc ca în următorii 10 ani să li se confere responsabilităţi suplimentare şi salarii considerabil mai mari. În Elveţia, 78% dintre respondenţii tineri (16-25 de ani) au indicat aceasta drept principala aspiraţie profesională.
Respondenţii turci au fost singurii care au indicat bonusurile financiare drept cel mai important beneficiu în afară de salariu (25%). Toate celelalte ţări au indicat programele flexibile de muncă drept cel mai important beneficiu adiţional.
