România îşi propune să atingă neutralitatea climatică înainte de 2045, devansând astfel termenul anterior stabilit pentru anul 2050, iar până în 2030 să asigure 38% din consumul final brut de energie din surse regenerabile, potrivit noii versiuni a Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC).
Ministerul Energiei a anunţat că a publicat a doua versiune actualizată a PNIESC, document care include 89 de politici şi măsuri suplimentare care vizează creşterea ponderii surselor regenerabile de energie (SRE), reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) şi implementarea unor soluţii inovatoare în toate sectoarele economice. Scenariul „With Additional Measures” (WAM), propus în acest plan, prevede ţinte mai ambiţioase decât cele stabilite anterior, notează Ministerul Energiei.
Printre obiectivele-cheie ale planului se numără reducerea emisiilor nete de GES cu 85% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990, şi atingerea neutralităţii climatice înainte de 2045, devansând astfel termenul anterior stabilit pentru anul 2050. De asemenea, până în 2030, România îşi propune ca 38% din consumul final brut de energie să provină din surse regenerabile, având ca principale motoare energia eoliană, solară şi biomasa.
„România face un pas important în lupta împotriva schimbărilor climatice prin actualizarea Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice. Am ridicat standardele şi ne-am asumat obiective ambiţioase, printr-o viziune de dezvoltare sustenabilă care integrează tehnologii inovatoare şi investiţii masive în energia regenerabilă. Acest plan reflectă angajamentul nostru de a deveni neutri din punct de vedere climatic înainte de 2045 şi de a contribui la un viitor mai sigur, mai competitiv şi mai verde pentru România şi Europa”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
El a mai spus că trebuie să fim atenţi când ne asumăm ţinte în zona de mediu, pentru că există un echilibru fin, şi nu vrem să punem în dificultate competitivitatea României.
„Aşa cum ştiţi, este un echilibru fin între a ne asuma ţinte extrem de ambiţioase în zona de mediu şi a pune în dificultate competitivitatea României. De asemenea, am văzut şi în ultimul Raport Draghi faptul că, la nivel european, competitivitatea continentului este în dificultate în acest moment. Deci noi trebuie să fim atenţi. Pe de o parte, sigur că ne dorim să avem un mediu curat, să lăsăm asta generaţiilor viitoare, dar continui să susţin că, cel puţin în sectorul energetic, avem securitate, competitivitate şi abia pe locul trei „verde””, a spus Burduja.
Planul revizuit include măsuri pentru reducerea emisiilor în sectoare esenţiale precum energie, transport, locuire şi industrie, şi urmăreşte implementarea unor soluţii tehnologice avansate, cum ar fi utilizarea hidrogenului regenerabil şi eficientizarea energetică.
Ministerul Energiei continuă să colaboreze strâns cu partenerii naţionali şi internaţionali pentru a asigura tranziţia energetică a României şi a proteja mediul înconjurător, se mai arată în documentul citat.
„PNIESC va fi înaintat cu celeritate Comisiei Europene, România alăturându-se astfel statelor membre care au înaintat la nivel european planurile lor actualizate în domeniu”, a anunţat ministerul.
Sebastian Metz, directorul general al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România), spune că Strategia energetică a României trebuie combinată cu politica industrială a ţării.
„Când ne uităm la strategia energetică, trebuie să încercăm să o combinăm cu o politică industrială. Atunci când ne uităm doar la energie, la sectorul energetic, care are nevoie de investiţii pentru a-şi atinge obiectivele, trebuie să ne uităm şi la politica industrială a ţării. Este nevoie de investiţii în reţeaua de electricitate până în 2030, de 50 de miliarde de euro. Există o nevoie de a avea o capacitate de stocare de 1,5 GW şi de un procent de până la 41% până în 2030 de energie din surse regenerabile, asta însemnând panouri solare, energie solară, unde România vrea să crească capacitatea cu 1GB până în 2030 şi, bineînţeles, şi energia eoliană trebuie să crească”, a menţionat directorul general al AHK România.
Potrivit acestuia, în România trebuie modernizată reţeaua de energie regenerabilă, cu mai multe investiţii şi în capacităţile de stocare. „Deci, aceasta este contextul atunci când vorbim de stocare şi de reţea. Vorbim de digitalizare şi de o reţea inteligentă”, a afirmat Sebastian Metz, care a adăugat că afacerile româno-germane trebuie interconectate în privinţa energiei regenerabile.
„Companiile germane, de fapt Germania în sine, se confruntă cu provocări similare celor ale României. Avem şi în România o activitate industrială importantă, avem acelaşi profil şi în Germania, deci aceste două profile sunt destul de similare şi suntem în aceeaşi situaţie când vine vorba şi de provocări. De aceea putem să împărtăşim în mod deschis provocările şi să căutăm împreună soluţii”, a spus Metz.
România susţine neutralitatea de carbon până în 2050
România este complet angajată şi susţine neutralitatea de carbon până în 2050, lucru ce a fost menţionat în strategia energetică a României pe termen lung, a declarat marţi secretarul de stat din Ministerul Energiei, Dan-Dragoş Drăgan.
El a menţionat că Ministerul Energiei a publicat o versiune actualizată pe site-ul instituţiei privind „Strategia Energetică a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050” care va fi trimisă Comisiei Europene la începutul lunii octombrie, după ce va fi adoptată de către Guvern.
„Ce este foarte important dacă ne uităm la întregul sector energetic? Trebuie să vedem ce se întâmplă în fiecare zonă a acestui sector. Dacă ne concentrăm pe generare, pe producţie de energie, trebuie să ştim că ne vom dezvolta în trei categorii: regenerabile, cu minimum 10.000 GW adăugaţi până în 2030, energie nucleară şi gaze”, a spus secretarul de stat.
El a explicat faptul că tehnologia în cazul energiei regenerabile este legată de panourile fotovoltaice, care avansează mai rapid decât celelalte. „Capacitatea instalată ne face deja să atingem ţintele intermediare pentru 2026. Dezvoltăm şi capabilităţi eoliene on-shore şi off-shore. Trebuie să ne concentrăm şi pe hidro pentru că avem potenţial în România. Am văzut în ultimele zile impactul asupra populaţiei şi trebuie să luăm măsurile necesare în această direcţie. Ne concentrăm şi pe biomasă, pe biogaz şi energia geotermală. Avem resurse în vestul României şi în vecinătatea Bucureştiului şi vrem să utilizăm şi aceste resurse pentru a promova şi energia geotermală, reducând astfel emisiile de CO2 prin încălzirea cu ajutorul energiei geotermale. Această energie poate fi folosită şi pentru producţia de electricitate”, a afirmat Dan-Dragoş Drăgan.
În privinţa energiei nucleare, acesta a precizat că România va avea alte două unităţi pe tehnologia CANDU la Cernavodă. „Avem această tehnologie de multă vreme şi vom instala alte două unităţi, care vor fi puse în funcţiune până în 2030-2031 şi vor fi şi conectate la reţea”, a menţionat reprezentatul Ministerului Energiei.
El a spus, totodată, că ţara noastră are resurse semnificative de gaze naturale şi că 80% din nevoile naţionale sunt asigurate din producţia internă.
„Din 2027 cu prima moleculă de gaz produsă din proiectul Neptun Deep şi conectat la reţea vom putea să atingem securitatea energetică în regiune. De ce gazul? Avem nevoie de capacităţi foarte flexibile pentru a echilibra toată energia regenerabilă care se prevede a fi conectată la reţea până în 2030. Avem nevoie de minimum 4GW să fie adăugaţi la reţea, ceea ce înseamnă şi un amestec de gaze şi hidrogen. Dacă trecem la nevoia de a consolida reţeaua, până acum am alocat peste două miliarde de euro în reţeaua de transport şi distribuţie. Aproximativ 450 milioane de euro au fost alocate către Transelectrica, operatorul de transport, printr-un proiect din fonduri de modernizare, care înseamnă dezvoltarea unei reţele de 400 KW şi instalarea unor substaţii digitale de 400 KW. Ce e important pentru distribuitori? Pentru că avem opt zone de distribuţie care sunt gestionate de cinci companii. Deja, 1,3 miliarde de euro au fost alocate. Contracte sunt semnate. Sunt în curs de punere în acte şi vom avea şi licitaţie”, a spus secretarul de stat.
În plus, ministerul ia în considerare şi alocarea de fonduri suplimentare din sumele de modernizare pentru digitalizarea în sectorul energic.
„450 de milioane de euro s-au alocat pentru dezvoltarea noilor capacităţi de producţie de energie prin energie regenerabilă. Ne-am atins ţintele pentru 2026 şi aceste unităţi de producţie vor fi conectate la reţea, indiferent că sunt produse la nivelul consumatorilor sau nu. Un alt aspect important menţionat aici priveşte reabilitare a unităţilor de cogenerare. Am semnat deja contracte cu autorităţile locale prin care să-şi înlocuiască noile, să-şi înlocuiască vechile instalaţii prin cogenerare. 350 de milioane deja au fost alocate în acest sens”, a mai afirmat Dan-Dragoş Drăgan.
Potrivit acestuia, 400 de milioane euro au fost alocate pentru ca autorităţile publice să-şi reînnoiască reţeaua de termoficare.
