Raportului trimestrial macroeconomic „România – Între optimism şi pesimism” lansat de Banca Comercială Română (BCR) arată că scăderea economică s-a temperat la nivel anual în trimestrul al IV-lea din 2009, iar o oarecare moderare a contracţiei a cunoscut şi cererea internă, în timp ce segmentul extern a avut în continuare un impact pozitiv, atenuând ritmul declinului economic în ultima parte a anului, conform declaraţiei lui Lucian Anghel, economistul sef al băncii.
“Industria locală a intrat în teritoriul pozitiv în ultimul trimestru al anului trecut sub impulsul comenzilor externe mai mari din industria bunurilor de capital, care a crescut la nivel anual cu peste 18% faţă de un declin de circa 3% în trimestrul anterior. Este important de menţionat că, pentru prima dată în ultimele patru trimestre, sectorul prelucrător a crescut mai rapid decât întreaga producţie industrială, iar aceasta ar putea reprezenta un prim semn de revenire a cererii interne din industrie, care, însă, trebuie confirmată şi de realitate”, se arată în raport.
Pe de altă parte, specialiştii BCR cred că, în ciuda unor semnale de moderare a declinului la finalul anului 2009, cererea internă va cunoaşte cel mai probabil o revenire lentă, iar procesul de restructurare a companiilor din sectoarele industriale care depind de acest segment va fi mai pronunţat.
Deşi nivelul de incertitudine este unul ridicat, economia ar putea reveni în teritoriul pozitiv în 2010 în condiţiile reluării la un nivel mai mult decât moderat a investiţiilor în zona privată, reluare care ar putea fi susţinută în principal de investiţiile străine directe. În condiţiile unui efect de bază destul de puternic şi al unui an agricol bun, consumul gospodăriilor populaţiei ar putea înregistra o uşoară creştere. Nivelul produsului intern brut real anterior începerii recesiunii economice va fi atins cel mai devreme în anul 2012, iar creşterea economică se va situa sub potenţial în următorii ani.
Soluţia concesiunilor
În privinţa construcţiilor, analiştii BCR sunt de părere că acest sector ar putea reintra pe creştere în semestrul al II-lea din acest an, dar opiniile în piaţă sunt împărţite, cele mai multe speranţe îndreptându-se spre Guvern atunci când vine vorba de relansarea sectorului construcţiilor (sprijin oferit sectorului rezidenţial şi majorarea investiţiilor în infrastructură). “În condiţiile actuale, de restricţii bugetare importante, apelarea la contracte de concesiune în special pentru construcţia unor tronsoane de drum mai dificile, unde cheltuielile per kilometru sunt mai ridicate, ar putea reprezenta o soluţie. Nu trebuie să ne facem iluzii, deoarece până în 2012 fondurile bugetare pentru infrastructură rutieră şi nu numai vor fi total insuficiente. Trebuie găsite pe cât posibil soluţii financiare alternative şi atingerea unui consens politic cu privre la proiectele de infratructură, astfel încât apropierea anilor electorali să nu pericliteze prin măsuri populiste proiectele de infrastructură”, se mai arată în raport.
Şomaj peste 9%
Rata somajului înregistrat s-ar putea situa la peste 9% la finele acestui an, în timp ce evoluţia câştigurilor salariale va cunoaşte o încetinire pe fondul revenirii economice lente, prognozează specialiştii BCR. Rata somajului înregistrat a continuat să crească la începutul anului 2010, ajungând la 8,3% (>762.000) în februarie, sectorul privat devansând în continuare, ca ritm de creştere, sectorul public comparativ cu luna decembrie 2009 (+7,7% vs +6,4%)
În ceea ce priveşte deficitul de cont curent, raportul BCR evidenţiază faptul că anul trecut acesta s-a ajustat puternic, pâna la un nivel de -4,4% din PIB (de la -11,6% din PIB cu un an în urmă), iar perspectiva reîntoarcerii la nivelurile nesustenabile din trecut pare îndepartată. Pentru acest an, reprezentanţii BCR estimează un nivel în jurul valorii de -5% din PIB, neexistând presiuni importante din partea celui comercial, în condiţiile în care investiţiile îşi vor reveni lent, la fel ca şi consumul. “Volumul remiterilor de la românii care lucrează în străinătate ar putea rămâne în jurul celui din 2009, în timp ce deficitul balanţei veniturilor nu ar trebui să crească semnificativ, în special pe partea de repatriere a dividendelor”, se arată în raport.
Flotare controlată din vorbe
“Moneda naţională a început să-şi revină la finele lunii decembrie 2009, după instalarea noului Guvern şi a continuat să se aprecieze spre 4,1 după aprobarea bugetului pe 2010 şi reluarea acordului cu Fondul. Deşi perspectiva s-a îmbunătăţit semnificativ şi leul s-a întărit fiind tranzacţionat în prezent chiar sub 4,1, aşteptările actuale indicând o consolidare a acestui trend, ne menţinem abordarea precaută cu privire la evolutia cursului, cu atât mai mult cu cât sentimentul investitorilor este şi va rămâne legat direct de performanţa ţării în materie de reforme, în special de cea fiscală, care este acum la ordinea zilei. Fără regimul de flotare controală şi intervenţiile verbale ale oficialilor BNR, leul ar fi cotat sub 4 faţă de moneda unică, având în vedere volumul redus al operaţiunilor de hedging. Aceasta ar fi influenţat negativ competitivitatea exporturilor şi chiar numărul locurilor de muncă”, mai arată reprezentanţii BCR.
În ceea ce priveşte inflaţia, aceştia sunt de părere că inflaţia medie ar trebui să rămână pe un trend descendent în 2010, putând ajunge la circa 4,5%, faţă de 5,6% anul trecut. “În ciuda unor incertitudini destul de mari, inflaţia ar putea încheia anul 2010 în interiorul intervalul ţintit (n.r. – ţinta BNR este de 3,5% plus/minus un punct procentual), însă posibilitatea apariţiei unor pusee inflaţioniste la nivel lunar ne fac să credem că aceasta s-ar putea situa mai degrabă în partea superioară a intervalului ţintit. Evolutia cursului de schimb ar trebui să aibă un efect limitat asupra inflaţiei, în condiţiile în care volatilitatea este ţinută sub control de banca centrală, iar încrederea investitorilor în piaţa internă, precum şi sentimentul general faţă de regiune, rămân stabile. Presiuni de creştere a inflaţiei nu sunt excluse, iar acestea ar putea fi generate de reluarea creşterilor de preţuri la energie, de o posibilă majorare suplimentară a accizelor sau a altor taxe, dacă veniturile bugetare se vor situa la un nivel nesatisfăcător, precum şi de evoluţia nefavorabilă a preţurilor la carburanţi sau a producţiei agricole”, se arată în raport.
Analiştii BCR cred că Banca Naţională ar putea reduce în continuare dobânda de politică monetară (n.r. – de 6,5% în prezent) având în vedere nivelul actual al dobânzilor din piaţă, dar şi necesitatea stimulării cererii interne.
Pericolul creşterii taxelor
În privinţa politicilor fiscale, BCR avertizează că adoptarea unei legislaţii care lasă loc unei creşteri mai alerte a pensiilor şi salariilor în sectorul bugetar în următorii ani ar putea impune majorarea în avans a nivelului de impozitare indirectă (accize, TVA etc) şi chiar directă (cota unică), în ultimă instanţă, cu efecte negative asupra inflaţiei şi, implicit, asupra puterii de cumpărare. Presiunea suplimentară în special asupra consumului generată de majorarea unor impozite pe timp de recesiune, ar putea accelera creşterea somajului într-o primă fază.
Conform BCR, reducerea de cheltuieli are şanse mai mari să producă efecte sustenabile comparativ cu cele axate pe creşterea taxelor. Mai mult, reducerea cheltuielilor de capital ar trebui evitată cât de mult posibil. Orice creştere a nivelului de taxare înainte ca economie să-şi revină ar putea accentua magnitudinea declinului economic. În acel moment economia României ar putea fi în pericol de a se decupla de la procesul de revenire al marilor pieţe externe datorită şocurilor interne specifice, iar ritmul de creştere economică s-ar putea menţine la un nivel scăzut.
