România va prezenta în primăvara anului viitor un raport naţional privind rezultatele analizelor efectuate în fluviul Dunărea, despre starea ecologică și chimică a apei, a anunțat Administrația Națională “Apele Române” (ANAR).
”Pe teritoriul României, s-a realizat prelevarea din 12 secţiuni de monitorizare (pentru indicatorii fizico-chimici şi biologici), din trei puncte (mal stâng, mal drept şi mijloc) şi din alte încă 11 secţiuni, pentru ihtiofaună, adică peşti. În primăvara anului imediat următor, România va genera un raport naţional pe care îl va da publicităţii, după prelucrarea şi interpretarea primelor date, iar, în toamna lui 2014, Comisia Internaţională pentru Protecţia fluviului Dunărea va da publicităţii raportul cu rezultatele din Joint Danube Survey 3 (JDS3)”, se arată într-un comunicat.
Navele echipei internaționale a Expediţiei comune de supraveghere a Dunării (JDS 3) au intrat în România pe 8 septembrie. Astfel, în perioada 8-26 septembrie, cei 18 specialiști din cadrul echipei internaționale, au efectuat pe tronsonul românesc al Dunării activități de monitoring investigativ și de cercetare privind starea ecologică și chimică a apei Dunării, a sedimentelor, suspensiilor și biotei, prin efectuarea de analize la indicatorii biologici, fizico-chimici, hidromorfologici și microbiologici. În paralel cu activitatea echipei internaționale, și-a desfășurat activitatea și echipa națională a României, formată din aproximativ 25 chimiști, biologi și ingineri, echipă structurată pe două componente: cei care recoltează probele de chimie și biologie și echipa care recoltează ihtiofaună.
Această expediție de supraveghere este cea mai mare din lume, și se desfășoară o dată la șase ani. Timp de 6 săptămâni, între 13 august și 26 septembrie, navele JDS3 au călătorit 2.375 km pe Dunăre, de la izvoare la deltă, prin zece țări, din care aproximativ 1300 km pe teritoriul României. JDS3 este coordonat de ICPDR (Comisia Internațională pentru Protejarea Fluviului Dunărea). O echipă internațională de 20 de oameni de știință a fost responsabilă de culegerea datelor, prelevări, procesarea acestora, analizele de la bord și activitatea de supraveghere.
Au fost totodată prelevate probe din cursul principal al Dunării, dar și din trei afluenți ai săi, respectiv Argeș, Siret și Prut.
“Ca stat în aval, România este foarte interesată în creșterea protejării calității apelor Dunării, în special pentru că pe teritoriul României se află Delta Dunării, care face parte din Patrimoniul internațional. Dorim o Dunăre sănătoasă și curată. Salutăm activitatea ICPDR în privința monitorizării calităților apelor Dunării prin această expediție”, a declarat ministrul delegat al Apelor, Pădurilor și Pisciculturii, Lucia Ana Varga.
Pe 26 septembrie, la Tulcea, a avut loc ultimul eveniment public al Expediţiei comune pentru supraveghere a Dunării.
”În cadrul acestui eveniment, s-a subliniat faptul că activitatea JDS 3 a fost cu mult mai complexă decât cea de la celelalte două ediţii, reuşindu-se, de exemplu, să se realizeze dragări şi până la 20 de metri adâncime. De asemenea, s-au realizat analize foarte complexe de identificare a substanţelor periculoase din apă, investigaţiile realizate fiind unele dintre cele mai dificile din Europa şi din lume”, informează ANAR.
În acelaşi timp, s-a acordat o importanţă deosebită analizei ihtiofaunei (peştilor), analize care s-au efectuat atât pe timpul zilei, cât şi pe timpul nopţii, chiar şi consecutiv. Ca un element de noutate, s-a realizat o măsurătoare transversală a debitelor şi a nivelurilor Dunării.
~Pentru Romania, avantajele imediate sunt: înlocuieşte costurile pentru elaborarea de noi metode analitice (unitare și recunoscute în bazinul Dunării) pentru noile substanţe chimice obligatorii de monitorizat în legislaţia europeană; asigură analiza calitativă a apelor pentru noile substanţe chimice ale noii legislații europene (screening al resurselor de apă pentru poluanții ”emergenți’’); asigură un exercițiu de intercomparare al rezultatelor de laborator, obligatoriu de realizat anual; descoperă noi substanţe chimice, care afectează ecosistemul acvatic al Dunării, stabileşte sursa acestora şi nivelul de toxicitate (obligație nouă în directiva în curs de aprobare în prezent, obligatorie din anul 2014) prin analiza posibilei prezențe a cel puțin 500 noi substanțe chimice”, se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Ape, Păduri și Piscicultură.
Costurile totale estimate pentru pregătirea, organizarea şi implementarea JDS3, evaluate de către Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea, se ridică la 2,5 milioane euro. Toate costurile legate de deplasarea și pregătirea echipei, transportul și dotarea navelor, precum și analizele care se vor efectua la nivelul laboratoarelor ANAR sunt suportate din sursele proprii ale instituției și, până în acest moment, eforturile financiare sunt cuantificate la un nivel de peste 70.000 de euro. La acestea, se mai adaugă şi cheltuielile pentru deplasarea, echiparea cu suport logistic şi uman, a navei Istros, suportate din Fondul de Mediu, în valoare de 670.000 lei.
