Reprezentanţi la nivel înalt ai autorităţilor centrale, locale şi de reglementare, lideri ai companiilor din sectorul energetic, specialişti IT/OT şi cybersecurity, precum şi reprezentanţi ai mediului academic se reunesc, în aceste zile, la Cluj Napoca, la a IV-a ediţie a Forumului de Securitate Cibernetică în Energie, eveniment organizat de Distribuţie Energie Electrică România (DEER), companie membră a Grupului Electrica.
Un program de investiţii mai mare înseamnă presiune mai mare pe tariful de distribuţie şi de aceea interesul distribuitorilor de energie este legat de finanţări, de bani noi care pot fi atraşi şi care să nu producă efecte în acest tarif, a declarat directorul general al DEER, Mihaela Suciu.
„În afara programului de bază, pe care îl avem toţi distribuitorii, interesul nostru este legat de finanţări, de bani noi pe care să putem să îi atragem şi care să nu producă efecte în tariful de distribuţie. Acesta este interesul nostru, ca şi distribuitor. Toate investiţiile, toate racordările, toate extinderile, tot ce înseamnă activitatea noastră, mentenanţa se regăsesc în tariful de distribuţie pe care fiecare dintre noi îl are pe factura emisă de furnizor. Ori, un program de investiţii mai mare înseamnă presiune mai mare pe tariful de distribuţie. Nu ne dorim să creştem tariful de distribuţie şi atunci presiunea (…) este să atragem cât mai mulţi bani europeni. Aici e secretul echilibrului între creşterea facturii la energia utilizatorului final şi ce putem noi face pentru investiţii, pentru că avem nevoie de investiţii”, a explicat Suciu la Forumul de Securitate Cibernetică în Energie.
Ea a subliniat, totodată, că investiţiile în securitate cibernetică nu sunt încă recunoscute total în tarif şi că ar trebuie schimbată metodologia Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
„Dar, bani pentru cyber security, aţi avut dreptate când aţi spus: nu avem încă recunoaşterea totală. Da, parţial, programul de investiţii putem să îl alocăm cyber security-ului, dar ne trebuie mult mai mulţi bani. Şi mult mai mulţi bani se pot obţine în zona distribuitorilor, activitate reglementată, doar prin schimbarea metodologiei ANRE, a metodologiei de elaborare a tarifelor de distribuţie. Suntem în discuţie, prin ACUE, cu toţi distribuitorii; încercăm. În 2024, noi eram chiar sub atac cibernetic când le-am explicat, le-am spus: uitaţi-vă ce am păţit noi, în ce situaţie suntem, este nevoie de investiţii. De atunci tot discutăm şi încă nu am ajuns la varianta finală”, a precizat directorul DEER.
Mihaela Suciu a reamintit că, în urmă cu 4 ani, compania „a avut curajul” să anunţe că a avut un atac cibernetic, de pe urma căruia a avut multe de învăţat.
„Acum patru ani lumea nu era atât de deschisă, nu înţelegea. Multă lume avusese deja atacuri cibernetice, dar erau undeva în spate, nu se ştia, se vorbea pe surse. Noi am avut curajul să spunem: da, l-am avut şi vrem să învăţăm mai mult; nu avem experienţa necesară, nu suntem pregătiţi să răspundem tuturor provocărilor. Am reuşit să depăşim acel atac care pentru noi, la momentul respectiv, a fost o lecţie. Am învăţat atât de mult din atacul respectiv şi după aceea, prin organizarea Forumului de Securitate Cibernetică în Energie, am reuşit să preluăm şi soluţii noi, pe care nu le aveam”, a mai spus Suciu.
Sorin Elisei, Ministerul Energiei: Ce ne dorim în viitoarele programe de finanţare este să direcţionăm majoritatea sprijinului către infrastructură
Infrastructura ar trebui să devină o prioritate şi ce ne dorim în viitoarele programe de finanţare este să mutăm puţin accentul de pe finanţarea surselor de energie regenerabile şi să direcţionăm majoritatea sprijinului către infrastructură, a declarat Sorin Elisei, secretar general în Ministerul Energiei.
„Cred că au fost, cel puţin pe partea de reţelistică – distribuţie şi transport -, în jur de două miliarde de euro angajate prin Fondul pentru Modernizare. Din informaţiile mele, partea proiectelor operatorilor de distribuţie depuse în Fond a avut şi o componentă de digitalizare şi securitate cibernetică. Ce ne dorim noi mai departe şi în viitoarele programe de finanţare, dar mai ales ca prioritate pe următoarea perioadă de finanţare, 2028-2034, este să mutăm puţin accentul de pe finanţarea surselor de energie regenerabile şi să direcţionăm majoritatea sprijinului către infrastructură. Iar când vorbim de infrastructură, să vorbim nu numai partea de linii, de retehnologizări, ci să vorbim de componenta de digitalizare, obligatoriu cu cyber în ea. Asta e politica, până în acest moment, promovată de Ministerul Energiei. Am întors o analiză sectorială făcută de anumiţi consultanţi pentru Coeziune 28-34, în care, din nou, erau sute de milioane sau poate miliarde de euro direcţionate către panouri şi am spus că trebuie să schimbăm puţin logica. Infrastructura ar trebui să devină o prioritate”, a spus Elisei la Forumul de Securitate Cibernetică în Energie.
El a adăugat că, în secundar, o propunere ar fi ca un criteriu de eligibilitate în tot ce are legătură cu energia să fie îndeplinirea unor standarde de securitate. „În secundar, ce ne-am propune noi în discuţia nu numai cu MIPE (Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene n.r) ci şi cu alte ministere, ar fi ca aceia care finanţează de acum încolo orice are legătură cu energia să aibă un criteriu de eligibilitate îndeplinirea unor standarde de securitate şi să li se recunoască drept eligibile acele costuri cu implementarea acelor soluţii”, a spus Sorin Elisei.
În opinia sa, dată fiind proiecţia de capacitate ce urmează a fi instalată, direcţionarea altor sute de milioane de euro către surse noi de producţie nu şi-ar mai avea rostul, dar asta nu înseamnă oprirea finanţării, ci alocarea cu prioritate a banilor către infrastructură. „În acest moment, dacă ne uităm la proiecţia de capacitate ce urmează a fi instalată, dacă ne uităm la ce se lansează în acest moment pe Tranziţia verde, dacă ne uităm că sunt peste 10 gigawaţi de fotovoltaic şi avem şi capacitate pe eolian, capacitatea care vine pe baterii noi, la ce consum de energie electrică avem din 2028, să mai direcţionez alte sute de milioane sau alte miliarde de euro către surse noi de producţie nu cred că îşi mai are are rostul. Nu înseamnă că se opreşte finanţarea, doar că prioritatea, alocarea cu prioritate şi ponderea cea mai mare trebuie să meargă în infrastructură”, a explicat oficialul din Ministerul Energiei.
Pe de altă parte, în ceea ce priveşte situaţiile de urgenţă, acesta a subliniat că România are un cadru de reglementare promovat în luna august. „România are un cadru de reglementare promovat în luna august a anului trecut, un plan de pregătire la situaţiile de urgenţă. El a fost, de fapt, actul premergător Hotărârii de Guvern privind posibilitatea aplicării unor măsuri de siguranţă de către operatorul de transport şi sistem. Planul acela, care a stat cel puţin un an de zile în diverse dezbateri, are securitatea cibernetică şi incidentele pe acest tip în top trei riscuri identificate. În principiu, intervenţia în primele 60 de minute o face Transelectrica, împreună cu echipa de securitate a activului afectat. Sunt detaliate, sunt nişte proceduri şi, din ceea ce ştiu eu, s-au făcut sau au început să se facă şi nişte exerciţii, inclusiv la nivel judeţean. Deci, la momentul unei situaţii de urgenţă care afectează sistemul, avem un cadru de reglementare care spune cum se răspunde. Ministerul are un rol de coordonare, printr-un consiliu operativ (…) a informaţiilor şi o decizie în cazul în care trebuie stabilite priorităţile de restaurare a alimentării pentru anumite tipuri de consumatori, spitalele şi infrastructura critică fiind, bineînţeles, printre activele vizate pentru prioritatea de restaurare. Ministerul Energiei trebuie să o facă prin acel consiliu operativ, care consiliu operativ, de fapt, este format nu numai din reprezentanţi ai ministerului, ci şi ai operatorului de transport şi sistem, operatorii de distribuţie, OTS-ul, şi producătorii care sunt ICN-uri, infrastructuri critice naţionale”, a mai spus Sorin Elisei.
Daniel Buda, europarlamentar:Fără investiţii în securitatea energetică este ca şi cum ai construi o casă fără să-i pui uşi
„Aş începe printr-o paralelă. Cât de importante sunt investiţiile în securitatea aceasta energetică, şi nu numai? Fără ele este ca şi cum fiecare dintre noi ne-am construi o casă, dar nu i-am pune uşi. Ar putea să intre oricine acolo. De aceea, este foarte importantă această componentă de securitate”, a spus Daniel Buda, membru al Parlamentului European.
El a subliniat că nu vor mai putea exista finanţări din fonduri europene fără investiţii în componenta de securitate, acestea fiind indispensabile, pentru că altfel nu se asigură durabilitatea proiectului.
Pe de altă parte, europarlamentarul a atras atenţia că o mare vulnerabilitate este legată de numărul de specialişti în securitate cibernetică. Potrivit acestuia, în 2024, conform datelor Comisiei Europene, au fost doar 299.000 de specialişti în cybersecurity la nivelul Uniunii Europene, în condiţiile în care nevoia este mult mai mare, iar numărul acestora scade datorită implementării directivei NIS, pentru că mulţi pleacă în zona privată.
„Deci, marea provocare pentru noi este cum creştem numărul de specialişti pe care să îi putem folosi în acest domeniu. Pentru că, din păcate, din exemplele pe care le avem cu ANCPI, şi au fost şi în Franţa, şi în Italia, la fel, probleme (…) este clar că avem nevoie de investiţii în această zonă şi de oameni pregătiţi”, a punctat Buda.
Acesta a transmis că Parlamentul European pune la dispoziţia statelor membre resurse financiare serioase, care să poată fi folosite în ceea ce înseamnă dezvoltarea componentei energetice.
„Dacă ne bazăm pe bugetul naţional, pe toate componentele, întrebaţi fiecare primar, fiecare autoritate dacă şi-ar putea duce viaţa fără fonduri europene. Nu. Maxim şi-ar putea plăti lumina sau o parte din salarii. De aceea, noi, în Parlamentul European, venim şi punem la dispoziţia statelor membre resurse financiare europene serioase, care să poată fi folosite în ceea ce înseamnă dezvoltarea componentei energetice”, a afirmat europarlamentarul.
Potrivit acestuia, la nivelul UE mai există o vulnerabilitate ce nu poate fi ignorată, şi anume dependenţa de importurile extracomunitare de componente de infrastructură în energie. „De aceea, şi această chestiune trebuie să o rezolvăm tot cu fonduri europene, pentru că, repet, bani vor fi, în Fondul de competitivitate, în interconectare şi aşa mai departe, doar ţine de noi cum vom face acest proces al absorbţiei la un nivel suficient de simplu şi de adecvat pentru a putea să devină realitate în teren”, a punctat Buda.
Mădălin Borș, deputat: Securitatea cibernetică nu înseamnă doar o procedură, ci înseamnă inclusiv acţiune
Securitatea cibernetică nu înseamnă doar o procedură, ci înseamnă inclusiv acţiune, iar pentru a putea acţiona trebuie să ai mijloace, să ai tehnica necesară, a declarat deputatul Mădălin Borş, vicepreşedinte al Comisiei pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor, la Forumul de Securitate Energetică în Energie.
El a reamintit că anul trecut a anunţat o iniţiativă legislativă, care venea să reglementeze securitatea cibernetică în energie, ulterior domeniul de reglementare fiind extins, astfel încât să poată cuprindă sub această umbrelă de securitate de la distribuţie, la transport, iar costurile să poată să fie recunoscute în viitoarele tarife de distribuţie. „Anul trecut, chiar la acest forum, anunţam o iniţiativă legislativă. Veneam cu prima lege care reglementa securitatea cibernetică în energie. Şi vă spuneam la acea dată că zona pe care o evidenţiasem ca fiind neacoperită de reglementare era cea a producătorului de sub un megawatt, prosumatorul. În urma dezbaterilor care au avut loc în Senat, în Camera Deputaţilor am constatat că Directiva NIS2 – sau respectarea directivei NIS2 – nu este suficientă. Directiva NIS2 vine, în primul rând, ca un un cadru de reglementare procedural, hârtii, ce trebuie să faci când trebuie să faci, cum trebuie să faci. Însă securitatea nu înseamnă doar o procedură, ci înseamnă inclusiv acţiune. Şi ca să poţi să acţionezi, trebuie să ai mijloace şi trebuie să ai tehnica necesară. De aceea, am extins cadrul de reglementare al iniţiativei. A trecut aproape un an şi abia acum 2 săptămâni a fost aprobată de către Camera Deputaţilor. Am extins domeniul de reglementare astfel încât să putem să cuprindem de la distribuţie, transport, inclusiv partea de gaz, să putem să o includem sub această umbrelă de securitate şi aceste costuri să poată să fie recunoscute în viitoarele tarife de distribuţie”, a explicat Borş.
El a adăugat că, împreună cu Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică se încearcă definirea unui model de lucru, DNSC fiind introdus în lege ca autoritate competentă în materie de securitate cibernetică. „Împreună cu DNSC încercăm să definim un model de lucru aici, şi anume, în primul rând, prin această lege introducem DNSC-ul ca autoritate competentă în materie de securitate cibernetică, în cadrul Legii energiei. Ce trebuie să înţeleagă toţi operatorii şi toţi actorii din sistemul energetic naţional este faptul că, odată cu apariţia acestei legi, vor trebui să îşi creeze o strategie de securitate. De aici trebuie să plecăm, pentru că astăzi toată lumea are, mai mult sau mai puţin, nişte sisteme de securitate. (…) Şi faptul că nu au fost impactaţi foarte rău denotă faptul că aceste sisteme de securitate funcţionează, dar nu ştim exact astăzi cât de sigure sunt. De aceea, pe viitor, ne dorim ca aceste strategii de securitate să fie ca un model unitar pentru sectorul energetic, lăsând la alegerea fiecărui operator, fiecărei autorităţi să-şi particularizeze, adică să îşi aleagă tehnologia proprie”, a precizat Mădălin Borş.
Pe de altă parte, deputatul a amintit că a inițiat audierea reprezentanților ANCPI (n.r. – agenția de cadastru) în Parlament. ”Ce am aflat la acea audiere m-a cutremurat de-a dreptul. Daţi-vă seama că DNSC-ul a avertizat această instituţie, dacă nu mă înşel, cu o săptămână înainte: atenţie, aveţi o vulnerabilitate exact în punctul de atac care a fost folosit, însă, din acea audiere, am tras o o concluzie sau, de fapt, cauza. Noi, cei din industria IT, suntem puţin mai permisivi, iar reglementatorul, atunci când a emis normele de aplicare ale NIS 2, a stabilit nişte penalităţi doar în cazul în care acea entitate nu respectă NIS 2. Da, ce am omis să facem este faptul că, să intri sub incidenţa NIS 2, trebuie tu, ca autoritate, ca entitate, să te înscrii în registrul entităților esenţiale. Această autoritate, din cauza faptului că n-a fost înscrisă în acest registru al entităţilor, nu a intrat sub incidenţa NIS 2. De aici tot lanţul de slăbiciuni, care a culminat şi vreau să vă spun că nici astăzi infrastructura de la ANCPI nu funcţionează. ”Nici azi, cu tot efortul – şi felicit şi STS, şi DNSC şi toate instituțiile care au participat la reluarea activităţii ANCPI, însă nici astăzi această aplicaţie nu funcţionează”, a mai spus Mădălin Borș.
Mircea Man, ANRE: Situaţia în prezent nu e printre cele mai bune; toţi factorii trebuie să se implice să găsească soluţii să trecem iarna
„În ultima vreme au fost multe dezbateri şi, uitându-ne la informaţiile de zi cu zi, preţul la energie în România este cel mai mare. Eu aş spune că situaţia în acest moment nu este printre cele mai bune. Nu aş spune de Cernavodă, de producţia mai mică regenerabilă, fiind perioada de iarnă, dar sigur că, cu toţii, factorii care trebuie să se implice, Ministerul Energiei, operatorii, furnizorii, ANRE-ul, trebuie să găsească soluţii să trecem această iarnă”, a spus Mircea Man, secretar general la ANRE, la Forumul de Securitate Cibernetică în Energie.
Acesta a subliniat că nu politicul stabileşte tarifele, la ANRE fiind o metodologie foarte clară, unde sunt criterii stabilite de specialişti, ca şi o formulă, şi fiecare operator vine cu datele către autoritate şi, pe baza metodologiei aprobate anul trecut, se stabilesc tarifele pentru fiecare operator în parte. „Am spus-o şi anul trecut, o spun şi acum. Niciodată nu s-a pus problema să discutăm cu un operator şi să nu găsim soluţii în investiţii în securitate cibernetică, atât cât se poate. Am pornit de la rata de rentabilitate de 6,94%, deşi operatorii îşi doreau dublu, dar tocmai metodologia ne arată să facem un echilibru.(…) Dacă astăzi spunem, Ministerul Energiei, ANRE, operatori, trebuie să spunem investiţii, investiţii, investiţii în infrastructură, singura soluţie viabilă pentru România. Concluzia e că avem deschiderea, am avut solicitări de la Parlamentul României, am înţeles că este o lege şi vor fi modificări în acest sens”, a explicat oficialul ANRE.
El a adăugat că orice solicitare pe care operatorii o au este discutată şi, dacă sunt argumente, se fac modificări de tarife.
Pe de altă parte, Mircea Man a atras atenţia că, dacă înainte de 1990, România avea o producţie de 14.000 de megawaţi, în prezent are 7.000, iar la orele de seară importă mai bine de 40%, ceea ce arată starea de sănătate a economiei româneşti.
„Vedem cu toţii acest lucru. Indiferent de câte solicitări are ANRE, peste 600 de solicitări pentru capacităţi noi de producţie, nu înseamnă că, dacă a obţinut autorizaţia de înfiinţare, se duce şi până la licenţă. Avem peste 400.000 de prosumatori, dar doar 113.000 au stocare. Sunt elemente pe care cu toţii, factorii de răspundere, trebuie să le punem şi să găsim soluţii, nu vinovaţi, pentru că nu se poate la prânz să avem un preţ de 5 euro şi la ora 19:00 de 520 euro. Asta este realitatea. Dacă nu o privim în faţă, nu vom găsi soluţii. Şi, repet, nu vorbim de formulă, vorbim de elementele pe care fiecare operator le aduce în susţinerea cererilor pentru stabilirea tarifelor”, a punctat Man.
Gabriel Dinu, DNSC: Apar din ce în ce mai multe vulnerabilităţi sistemice;uneori chiar la câteva zile apare câte un incident relevant
Securitatea cibernetică este din ce în ce mai prezentă la ştiri, vedem din ce în ce mai multe vulnerabilităţi sistemice care apar, iar uneori chiar la câteva zile apare câte un incident relevant pe care trebuie să îl luăm în calcul, a declarat Gabriel Dinu, director adjunct la Directoratul Naţional de Sescuritate Cibernetică (DNSC).
„În ceea ce priveşte ultimele evoluţii, securitatea cibernetică este din ce în ce mai prezentă la ştiri. Sunt din ce în ce mai multe evenimente relevante care se manifestă în acest domeniu (…) Ne bucură că există din ce în ce mai multă conştientizare cu privire la nevoia de a implementa măsuri în acest domeniu. Vedem din ce în ce mai multe vulnerabilităţi sistemice care apar. Vulnerabilitatea PHP de acum câteva zile a impactat un număr foarte mare de organizaţii, a avut efecte şi reverberaţii semnificative. Ransomware este un fenomen cu care ne confruntăm din ce în ce mai mult toţi şi care se pare că are un trend ascendent şi efecte tot mai semnificative. Pot să vă spun, din experienţa recentă, că, dacă până pe la jumătatea anului incidentele semnificative le vedeam cam o dată pe lună, acum deja nu trece o săptămână, uneori chiar la câteva zile, apare câte un incident relevant pe care trebuie să îl luăm în calcul. Este o creştere evidentă pe care o vedem în ceea ce priveşte intensitatea atacurilor cibernetice”, a spus Dinu.
Potrivit acestuia, inteligenţa artificială intră în topul preocupărilor în ceea ce priveşte securitatea cibernetică, atât la nivel naţional, cât şi european. „AI este una dintre preocupările principale pentru toată lumea, şi la nivel european şi, inclusiv, pentru noi, la nivelul DNSC, respectiv impactul AI asupra organizaţiilor, din toate punctele de vedere, pornind de la modul în care atacatorii utilizează această tehnologie pentru a-şi potenţa capabilităţile şi până la nevoia organizaţiilor, pe de o parte, de a folosi astfel de instrumente şi, pe de altă parte, nu doar de a se proteja, dar şi de a înţelege cum să le utilizeze în mod eficient şi sigur”, a explicat Gabriel Dinu.
Alte subiecte care sunt prezente acum în discuţie şi sunt foarte relevante, a adăugat el, sunt cele legate de suveranitatea tehnologică şi de protecţia datelor în mediul online. „Şi, bineînţeles, că este foarte relevant în momentul de faţă faptul că evoluăm în ceea ce priveşte implementarea legislaţiei naţionale. Directiva NIS, am trecut din zona de pur reglementare într-o zonă mai degrabă executivă. Implementăm efectiv actul normativ şi am dat inclusiv primele amenzi pentru cei care nu se conformează. Din punctul nostru de vedere, este o evoluţie care sper că se va vedea în perioada următoare şi va avea un impact pozitiv în ceea ce priveşte pregătirea organizaţiilor pentru a răspunde provocărilor în domeniul securităţii cibernetice, care deja nu mai sunt teoretice pentru nimeni. Şi cred că trebuie să tratăm lucrurile foarte în serios. Dacă la început aveam o lege, acum avem organizaţii care deja sunt înregistrate la noi, la DNSC, au fost identificate, care ştiu ce obligaţii au de implementat, pentru că am publicat normele şi care au început să-şi autoevalueze nivelul de securitate şi să implementeze măsurile de gestionare a riscului care sunt prevăzute de lege. Iar în ceea ce ne priveşte pe noi, am dat un semnal, din punctul meu de vedere, în piaţă cu privire la faptul că aplicarea legii nu este opţională, este obligatorie şi nu suntem doar o autoritate care are o faţă prietenoasă, care încearcă să coopereze şi să sprijine organizaţiile, dar suntem şi o autoritate care, cu fermitate, impune obligaţiile care sunt proporţionale şi normal să fie implementate de către organizaţii”, a punctat specialistul DNSC.
Radu Vasile, Eximprod: Atacul cibernetic din Polonia, un avertisment pentru sectorul energetic
Utilizarea inteligenței artificiale pentru identificarea vulnerabilităților informatice și atacul cibernetic asupra unor instalații energetice din Polonia au determinat Eximprod Engineering să își modifice strategia de business, a declarat Radu Vasile, general manager al companiei, în cadrul Forumului de Securitate Cibernetică în Energie.
Acesta a avertizat că securitatea infrastructurilor energetice nu depinde doar de performanța echipamentelor, ci și de configurarea lor corectă, pregătirea personalului și capacitatea de a restabili rapid funcționarea instalațiilor după un incident. În acest context, Radu Vasile consideră că asigurătorii ar trebui să joace un rol tot mai important în stabilirea cerințelor de securitate cibernetică și în protejarea continuității activității companiilor energetice.
„Sunt două evenimente care, de la ediția a III-a a conferinței până acum, la ediția a IV-a, ne-au modificat strategia de business”, a spus Radu Vasile. Primul este accelerarea identificării vulnerabilităților informatice cu ajutorul inteligenței artificiale, fenomen pe care l-a asociat cu denumirea informală „Black October”. Al doilea este atacul cibernetic produs la 29 decembrie 2025 asupra unor obiective din sectorul energetic polonez.
Potrivit lui Radu Vasile, instrumentele bazate pe inteligență artificială au accelerat semnificativ identificarea vulnerabilităților software, ceea ce obligă producătorii de echipamente și aplicații să își adapteze procesele de dezvoltare și actualizare. „Unul dintre aceste evenimente, la care s-au referit și vorbitorii de mai devreme, mă refer la chatboți, este încă în derulare și are numele informal de «Black October». PHP-ul este, evident, doar vârful aisbergului”, a declarat acesta.
Reprezentantul Eximprod Engineering a susținut că numărul vulnerabilităților descoperite și publicate în octombrie 2026 cu ajutorul modelelor AI a crescut puternic. „Pe scurt, ce s-a întâmplat este că, folosind modele AI, în luna octombrie, care nici nu s-a încheiat, s-au descoperit și publicat vulnerabilități cât în tot anul 2024. Iar în primele zece luni ale acestui an, numărul lor este deja dublu față de cel înregistrat anul trecut, în 2025”, a afirmat Radu Vasile.
Acesta a explicat că fenomenul are consecințe directe asupra companiilor care dezvoltă software pentru infrastructurile energetice.
În opinia sa, una dintre cele mai importante provocări nu este doar identificarea și remedierea unei vulnerabilități, ci și timpul necesar pentru instalarea efectivă a actualizărilor în echipamentele aflate în exploatare.
„Ce înseamnă asta pentru noi? Primul impact este în zona de dezvoltare software, unde implementasem deja anumite măsuri, pentru că din septembrie a intrat în vigoare Directiva CRA 2 și trebuie să raportăm în 24 de ore și așa mai departe. Dar vom continua să investim și mai activ”, a declarat reprezentantul Eximprod Engineering.
El a subliniat că actualizarea echipamentelor din rețelele electrice presupune constrângeri operaționale diferite de cele întâlnite în infrastructurile IT obișnuite.
„Asta are relevanță pentru sectorul electricității: în cât timp rezolvi o vulnerabilitate și, mai ales, în cât timp ajunge noua versiune în teren, în stația de transformare. Pentru că în rețelele energetice nu este ca în IT, unde faci o actualizare și a doua zi ai rezolvat problema. Aici vorbim despre instalații aflate în funcțiune”, a explicat Radu Vasile.
Al doilea eveniment care a influențat strategia Eximprod Engineering este atacul cibernetic din 29 decembrie 2025 asupra sectorului energetic din Polonia. Radu Vasile a făcut referire la un raport privind incidentul, care, potrivit prezentării sale, a vizat aproximativ 30 de parcuri eoliene și fotovoltaice, o centrală și un producător. „Al doilea eveniment este raportul care a apărut în legătură cu incidentul din Polonia, din 29 decembrie anul trecut. În principiu, pe 29 decembrie a avut loc un atac asupra a 30 de parcuri eoliene și fotovoltaice, a unei centrale și a unui producător”, a declarat acesta.
Potrivit lui Radu Vasile, un element important al incidentului a fost faptul că atacatorii nu au vizat în principal invertoarele utilizate în instalațiile de producție a energiei regenerabile, ci echipamentele din stațiile de racordare. „Ce este interesant este că nu au fost vizate invertoarele, dintre care, într-adevăr, multe sunt chinezești. Europa are aproximativ 200 GW de invertoare chinezești instalate, ceea ce generează îngrijorare. Dar, în acest caz, și asta este relevant pentru cei care suntem astăzi aici, atacul a vizat stația de racordare”, a explicat reprezentantul Eximprod.
Radu Vasile a atras atenția că, în cazul incidentului din Polonia, problema principală identificată în raport nu ar fi fost calitatea echipamentelor, ci modul în care acestea fuseseră configurate. „În stația de racordare, dacă analizăm descrierea incidentului, erau instalații destul de noi, pentru că parcurile eoliene și fotovoltaice sunt investiții relativ recente. Echipamentele erau în regulă. Problema pe care am observat-o, și din care am tras învățăminte, este că erau foarte slab configurate”, a declarat acesta.
Potrivit lui Radu Vasile, unele echipamente utilizau parole compromise sau reutilizate, iar anumite funcții de securitate disponibile nu fuseseră activate. „Erau parolele compromise, erau parole reutilizate. Echipamentele respective aveau posibilitatea să verifice semnătura pachetelor software, dar această funcție nu era activată”, a explicat el.
Reprezentantul Eximprod Engineering consideră că aceste constatări demonstrează necesitatea investițiilor în pregătirea personalului tehnic și în procedurile de instalare și configurare. „Din punctul meu de vedere, una dintre primele lecții pe care trebuie să le învățăm privește educația și procedurile. Și nu mă refer neapărat la managementul IT, ci la cei care sunt în teren, la cei care configurează efectiv echipamentele, la ingineri”, a subliniat Radu Vasile.
Acesta a precizat că Eximprod Engineering operează de aproximativ un an și jumătate un centru de instruire în care sunt simulate atacuri cibernetice în timp real. „De un an și jumătate operăm ceea ce este, după știința mea, singurul centru de instruire din România în care se desfășoară atacuri cibernetice simulate în timp real”, a declarat acesta.
Referindu-se la concluziile autorităților poloneze, Radu Vasile a afirmat că raportul CERT Polonia indică o posibilă origine estică a atacului. El a avertizat că metodele utilizate într-un atac asupra unui număr limitat de instalații ar putea fi reproduse ulterior la o scară mult mai mare. „Dacă atacatorii îl consideră un succes, probabil că vor dori să îl replice asupra a 300 de obiective, poate chiar 500”, a afirmat Radu Vasile, prezentând acest scenariu ca pe un risc posibil.
Radu Vasile a anunțat că Eximprod Engineering se apropie de finalizarea unui proiect european, orientat către dezvoltarea unor proceduri și instrumente software de securitate cibernetică accesibile întreprinderilor mici și mijlocii. Compania a adaptat ulterior aceste soluții la cerințele specifice sectorului energetic. „La acestea am adăugat ceea ce știam noi despre sectorul energetic, iar astăzi avem un pachet complet de echipamente și servicii pentru conformarea cu cerințele NIS 2, care este mai ieftin decât soluțiile disponibile anterior”, a afirmat reprezentantul Eximprod Engineering.
Acesta a subliniat că dezvoltarea pieței de securitate cibernetică ar trebui să conducă și la reducerea costurilor soluțiilor oferite companiilor. „Fiecare dintre noi trebuie să facă eforturi pentru ca, pe măsură ce piața crește, produsele să devină mai ieftine. Cred că acesta este un principiu de bază”, a declarat Radu Vasile.
O altă temă abordată de Radu Vasile a fost rolul companiilor de asigurări în dezvoltarea securității cibernetice a infrastructurilor energetice. Acesta a apreciat că dezbaterea privind securitatea cibernetică este concentrată în prezent în special asupra obligațiilor legislative și a cerințelor Directivei NIS 2, în timp ce rolul asigurătorilor este insuficient discutat.
„Pe partea de securitate fizică sau cibernetică mai există un actor care ar trebui să își spună cuvântul și către care noi încercăm să îndreptăm atenția decidenților. Aceștia sunt asigurătorii”, a declarat reprezentantul Eximprod Engineering.
Radu Vasile a comparat situația cu securitatea fizică a unui depozit, unde măsurile de protecție sunt influențate nu doar de obligațiile legale, ci și de condițiile impuse de societatea de asigurări. „Atunci când ai un depozit de marfă, motivul pentru care investești în securitatea fizică nu este faptul că vine șeful Poliției sau ministrul de Interne să verifice. Contează asigurătorul, cel care, în caz de incident, te despăgubește”, a explicat acesta.
Potrivit lui Radu Vasile, un mecanism asemănător ar trebui să se dezvolte și pentru securitatea cibernetică a parcurilor eoliene și fotovoltaice. „Aproximativ 90% din documentația pe care ți-o cere DNSC este aceeași cu cea pe care ți-o va solicita și asigurătorul. Pentru că, în caz de incident, poate dura două-trei săptămâni până reușești să restabilești funcționarea instalației”, a afirmat acesta.
Reprezentantul Eximprod a explicat că impactul financiar al unui atac cibernetic asupra unei instalații energetice poate depăși cu mult costurile remedierii vulnerabilităților informatice. În cazul unui parc de producție a energiei regenerabile, oprirea activității poate afecta capacitatea companiei de a-și respecta obligațiile comerciale și financiare.
„În aceste două-trei săptămâni, tu ai promis că livrezi o anumită cantitate de energie, dar nu mai produci nimic. În schimb, rata la bancă trebuie plătită în continuare. Și atunci vrei ca asigurătorul să îți acopere măcar costurile. Nu se mai pune problema profitului, ci măcar a acoperirii costurilor”, a explicat Radu Vasile.
Acesta consideră că protecția cibernetică trebuie abordată și din perspectiva continuității activității economice. „Motivul pentru care iei măsuri de securitate nu este doar DNSC, nu este doar NIS 2, ci și asigurătorul, care îți poate asigura componenta de continuitate a activității, la fel ca în cazul securității fizice a unui depozit”, a declarat acesta.
Potrivit lui Radu Vasile, piața asigurărilor pentru riscuri cibernetice este încă la început în România, dar este mai dezvoltată în Europa Occidentală. „Asigurările pentru riscuri cibernetice sunt abia la început în România, dar în Europa de Vest există deja această practică și cred că adoptarea lor va fi destul de rapidă și la noi”, a afirmat reprezentantul Eximprod Engineering.
Radu Vasile a apreciat și activitatea Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) în procesul de implementare a Directivei NIS 2. Potrivit evaluării sale, România se află într-o poziție relativ bună în raport cu alte state europene în ceea ce privește calendarul implementării. „Din punctul de vedere al implementării NIS 2, România este încă în prima jumătate a clasamentului european, ceea ce nu se întâmplă în multe domenii. Suntem înaintea Franței, înaintea Spaniei și cu șase luni înaintea Poloniei în ceea ce privește calendarul de implementare”, a declarat acesta.
Radu Vasile a subliniat însă că respectarea obligațiilor legislative nu este suficientă pentru protejarea activității economice în cazul unui atac cibernetic.
În opinia sa, companiile trebuie să acorde o atenție mai mare atât pregătirii personalului și configurării corecte a echipamentelor, cât și asigurării riscurilor care pot afecta continuitatea producției și capacitatea de a-și îndeplini obligațiile financiare.
Mirela Adriana Pavel, ELCEN: Incidentele de la CET Vest au determinat compania să acorde o atenție sporită securității infrastructurii energetice
Electrocentrale București (ELCEN) pregătește investiții pentru consolidarea securității infrastructurii energetice, inclusiv în domeniul securității cibernetice, după incidentele produse în primăvară la CET Vest. Compania intenționează să integreze cerințele de securitate încă din etapa de pregătire a celor trei proiecte finanțate prin Fondul pentru Modernizare, a declarat Mirela Adriana Pavel, director general al ELCEN, în cadrul Forumului de Securitate Cibernetică în Energie de la Cluj-Napoca. „La ELCEN s-a conștientizat foarte mult necesitatea securității obiectivelor. Cunoaștem cu toții că este infrastructură critică”, a declarat Mirela Adriana Pavel.
Aceasta a explicat că explozia și incendiul produse în primăvară la CET Vest au contribuit la schimbarea modului în care sunt privite investițiile în securitatea obiectivelor energetice, inclusiv la nivelul structurilor responsabile de alocarea resurselor financiare.
Directorul general al ELCEN a făcut referire și la un incident asemănător produs recent la Iași, subliniind importanța protejării instalațiilor care asigură alimentarea cu energie termică și electrică a marilor orașe. „S-a conștientizat foarte mult importanța securității cibernetice și securității obiectivelor care asigură furnizarea de energie termică și electrică către orașe, în general către orașe mari. Și lucrul acesta a determinat cumva, să zicem, o ușoară mișcare în cadrul companiei pentru a ne mobiliza și a face un plan de investiții și în zona aceasta”, a afirmat Mirela Adriana Pavel.
Potrivit directorului general, un avantaj pentru ELCEN îl reprezintă faptul că cele trei proiecte finanțate prin Fondul pentru Modernizare se află încă în etapa procedurilor de achiziție, ceea ce permite includerea unor cerințe suplimentare de securitate în documentațiile tehnice. „Ce ne avantajează pe noi este că avem cele trei proiecte din Fondul pentru Modernizare, care sunt în curs de realizare, în procedură de achiziție, și suntem chiar la momentul în care construim caietele de sarcini împreună cu ofertanții calificați în prima etapă”, a declarat Mirela Adriana Pavel.
Aceasta consideră că etapa actuală oferă companiei posibilitatea de a integra măsuri de protecție încă din proiectarea viitoarelor instalații, în loc ca acestea să fie implementate ulterior.
„Asta înseamnă că putem de acum, de pe acum, să securizăm măcar ce va fi în viitor și să ne gândim la o astfel de investiție complexă și din perspectiva securității energetice”, a explicat directorul general al ELCEN.
Mirela Adriana Pavel a atras atenția că una dintre cele mai mari provocări pentru companie este menținerea în funcțiune a instalațiilor vechi până la finalizarea noilor investiții.
Potrivit acesteia, o parte importantă a echipamentelor existente datează din anii ’60 și nu dispune de sisteme moderne de automatizare și control. „Provocarea cea mai mare acum este, desigur, să le menținem și pe cele vechi. Instalațiile din anii ’60, care majoritatea nu au nici măcar implementate acele sisteme SCADA”, a declarat directorul general al ELCEN.
Ea a remarcat că absența unor asemenea sisteme poate limita anumite tipuri de expunere la riscuri cibernetice, însă vechimea instalațiilor generează alte dificultăți operaționale. „Aici poate fi și un avantaj, că nu există riscul de incident cibernetic, dar totodată ele trebuie menținute în funcțiune până la noile investiții. Și aici este un pic mai dificil”, a explicat Mirela Adriana Pavel.
Astfel, compania trebuie să gestioneze simultan două priorități: menținerea în exploatare a infrastructurii existente și pregătirea unor capacități noi, în care cerințele de securitate să fie integrate încă din faza de proiectare.
În intervenția sa, Mirela Adriana Pavel a făcut și o comparație între evoluția tehnologiei informatice din ultimele decenii și provocările actuale din domeniul securității cibernetice. Directorul general al ELCEN a amintit că a făcut parte din primele generații de elevi care au studiat informatica în liceu, în perioada anilor ’90. „Am avut norocul să fac parte din prima generație din anii ’90, prima generație care a făcut liceul la profil informatică. A fost primul an când s-a înființat în România profilul de informatică și aveam casetele acelea, erau casete HC 85”, a povestit aceasta.
„Stăteam și mă gândeam zilele trecute cât de rapid a evoluat acest domeniu. Și iată că, după 33 de ani, suntem deja cu AI și discutăm despre incidente cibernetice și multe alte lucruri”, a adăugat Mirela Adriana Pavel.
Corneliu Bodea, Adrem: În 10–15 ani am putea ajunge la abundență energetică, dar până atunci volatilitatea și electrificarea vor impune investiții tot mai mari în securitatea cibernetică
„Eu văd un viitor în care vom ajunge la așa-numita abundență energetică. Cred că ne așteaptă undeva în intervalul a nu mai devreme de 10–15 ani, dar cred că vom ajunge acolo. Până acolo însă, vom trece printr-o perioadă de turbulențe în sistem, generată de tranziția energetică, de electrificare”, a declarat Corneliu Bodea, CEO Adrem.
Acesta a explicat că procesul de electrificare se accelerează în toate sectoarele economiei, iar autovehiculele electrice reprezintă doar unul dintre exemple, fără a fi neapărat cel mai relevant.
În opinia sa, această transformare va amplifica presiunile asupra sistemului energetic și va impune o adaptare permanentă a infrastructurilor și a mecanismelor comerciale. „Fără să doresc să supăr pe nimeni, eu cred că nu avem a ne aștepta la o revenire la prețuri stabile. Eu cred că ne îndreptăm spre piața liberă. Piața liberă înseamnă volatilitate și vom avea volatilitate”, a afirmat Bodea.
El a explicat că volatilitatea pieței și electrificarea accelerată vor determina o interconectare tot mai mare a sistemelor tehnice de comandă și control cu platformele comerciale care gestionează consumul și prețurile energiei.
„În această perioadă de volatilitate, presiunea principală va fi atât pe sistemele tehnice, operative de comandă și control în sistemul energetic, care trebuie să adapteze cu rapiditate, în timp real, funcționarea sistemului, sistemele de tip SCADA, de management de proces și automatizare de proces, dar și sistemele comerciale, care vor deveni din ce în ce mai importante”, a declarat acesta.
Într-o postare publicată ulterior pe Facebook, Corneliu Bodea a subliniat că securitatea cibernetică nu va mai putea fi tratată ca o funcție secundară a sectorului energetic. „Cu cât avansăm mai mult în procesul de electrificare, cu atât securitatea cibernetică va deveni mai puțin o funcție suport și mai mult o condiție de bună funcționare a sistemului energetic.”
Potrivit acestuia, digitalizarea și integrarea sistemelor energetice vor crea noi oportunități de eficientizare, dar și vulnerabilități care pot afecta direct funcționarea pieței și a infrastructurilor.
Corneliu Bodea anticipează că dezvoltarea tarifelor dinamice va necesita sisteme capabile să urmărească aproape în timp real consumul de energie și să adapteze utilizarea electricității în funcție de evoluția prețurilor. „Va trebui să măsurăm consumul la minut și să putem oferi preț pentru a putea echilibra sistemul, pe de o parte, pentru a muta consumul în perioadele de preț scăzut, care sunt o realitate și rămân o realitate”, a explicat acesta.
În perspectivă, digitalizarea ar putea permite inclusiv automatizarea unor decizii comerciale care astăzi sunt luate direct de consumatori. „Vom vedea poate în viitor contorul electric care schimbă furnizorul automat, care se mută pe nivelul de preț cel mai bun la momentul respectiv”, a declarat Bodea.
Acesta a arătat că sistemele de comandă și control, platformele de tranzacționare, soluțiile de măsurare inteligentă și aplicațiile comerciale vor deveni tot mai interdependente. În aceste condiții, protecția cibernetică va trebui integrată în toate componentele sistemului energetic.
Corneliu Bodea a avertizat că sistemele comerciale din energie, care vor gestiona valori financiare foarte mari, pot deveni ținte ale unor atacuri cibernetice complexe. „Toate aceste sisteme sunt sisteme care necesită protecție cibernetică. Toate aceste sisteme, mai ales cele comerciale, care vor gestiona sume enorme, vor trebui să fie protejate”, a declarat acesta.
El a subliniat că amenințările nu se limitează la atacurile prin care infrastructurile informatice sunt blocate pentru obținerea unei răscumpărări. „Blocarea e un caz – ai blocat și ceri recompensă. Dar sunt situații mult mai grave în care e fraudă, în care intră sau acolo influențează și îți dai seama după ani de zile”, a explicat Bodea.
În postarea sa de pe Facebook, acesta a revenit asupra riscurilor generate de interconectarea sistemelor: „Când toate aceste sisteme se întrepătrund atât de mult, blocarea sau fraudarea unuia dintre ele poate avea consecințe care depășesc cu mult zona IT.”
Corneliu Bodea consideră că transformarea sistemului energetic va impune majorarea bugetelor destinate securității cibernetice, atât la nivelul operatorilor, cât și al furnizorilor de tehnologie. „Până atunci, trebuie să fim conștienți că bugetele noastre, că este cost, că este investiție, în sensul securității cibernetice, vor trebui să crească. Cifra de 10% pe mine cumva mă liniștește într-un fel, că mi se pare rezonabil de scăzută. Mă aștept să fie mult mai mult decât atât”, a declarat el, referindu-se la un procent discutat în cadrul dezbaterii de la Forumul de Securitate Cibernetică în Energie.
În opinia sa, furnizorii de sisteme pentru sectorul energetic trebuie să includă securitatea cibernetică încă din faza de proiectare a echipamentelor și soluțiilor tehnologice. „Și noi, furnizorii de sisteme, că e vorba de sisteme de smart metering sau sisteme de SCADA, comandă și control, trebuie să înglobăm în sisteme securitatea cibernetică și trebuie să venim să oferim suport clienților noștri pentru a face față provocărilor”, a afirmat Bodea.
Acesta a transmis și un mesaj privind responsabilitatea comună a companiilor din sector: „Avem o responsabilitate comună, fie că suntem operatori, furnizori de servicii sau furnizori de tehnologie, să integrăm cybersecurity încă de la început în sistemele pe care le proiectăm, în investițiile pe care le planificăm și în bugetele pe care le construim. Nu mai este un nice to have, ci parte din felul în care va funcționa sistemul energetic.”
Referindu-se la perspectiva pe termen lung, Corneliu Bodea a apreciat că abundența energetică nu va putea fi atinsă fără progrese tehnologice majore. Una dintre tehnologiile menționate a fost fuziunea nucleară, pe care o consideră o posibilă sursă de energie capabilă să asigure producție constantă și în cantități foarte mari. „Cu siguranță, această așa-numită abundență energetică nu va veni în lipsa unor dezvoltări tehnologice extraordinare. Cum am menționat, una dintre ele – fuziunea”, a declarat acesta.
„Abundența energetică, după părerea mea, va veni de acolo, de la o sursă de energie în bandă, într-adevăr, care să fie suficient de îndestulătoare pentru sistem.”
Bodea a subliniat însă că dezvoltarea unor tehnologii noi de producție trebuie însoțită de investiții în infrastructura necesară transportului și distribuției energiei. „Degeaba produc oricât de mult, dacă nu am infrastructura necesară să transport, să distribui acea energie.”
Corneliu Bodea a declarat că, în opinia sa, investițiile aflate în derulare în capacități de producție ar putea conduce la o scădere semnificativă a prețurilor energiei electrice din România într-un interval de aproximativ un an. „La ce se investește în România astăzi, în producție, în generarea de electricitate, mă aștept ca într-un interval de aproximativ un an, poate ceva mai mult de un an, prețurile să scadă semnificativ la energie, în așa fel încât să dăm drumul la tarif”, a declarat acesta.
În acest context, el a propus un acord între autorități și companiile din sector, care să permită majorarea graduală a tarifelor de rețea, pe măsură ce prețurile energiei scad, pentru a finanța investițiile necesare în infrastructură.
„Chiar m-am gândit să facem un pact între noi în sistemul energetic, între autoritatea de reglementare, ministerul, operatorii și furnizori, ca, pe măsură ce observăm o scădere semnificativă a prețului, să putem da drumul ușor tarifului, cu investiții anticipative, pentru a putea ataca zona de rețele”, a afirmat Corneliu Bodea.
Acesta a explicat că investițiile în infrastructura de transport și distribuție sunt indispensabile, dar dificil de finanțat în actualul context al prețurilor ridicate ale energiei. „Investiția în rețele este cea mai importantă investiție și, din păcate, este dureroasă până când se duce în tarif și, din păcate, este cu atât mai dureroasă cu cât astăzi trăim în perioada prețului la energie, care este foarte sus și de aceea nu ne permitem să adăugăm și creștere de tarif.”
În opinia sa, o eventuală reducere a prețurilor energiei ar putea crea spațiul necesar pentru finanțarea modernizării rețelelor, fără a accentua în aceeași măsură presiunea asupra consumatorilor. „Degeaba generăm oricâtă energie, dacă nu putem să o ducem eficient acolo unde trebuie”, a concluzionat Corneliu Bodea.
Angelica Barbu Răducanu, Evryo): Colaborarea dintre universități și companiile energetice trebuie să înceapă înainte de absolvire
Companiile din sectorul energetic și universitățile trebuie să dezvolte parteneriate pe termen lung, care să înceapă încă din perioada studiilor și să continue în primii ani de activitate profesională, pentru a pregăti specialiști capabili să răspundă provocărilor tranziției energetice, a declarat Angelica Barbu Răducanu, Chief Administrative Officer în cadrul Evryo.
Aceasta a subliniat că pregătirea tehnică a absolvenților trebuie completată de dezvoltarea unor competențe precum reziliența, adaptabilitatea și capacitatea de integrare într-un mediu organizațional aflat într-o continuă transformare.
„Aș vrea să formulez mai degrabă o invitație către mediul academic, nu neapărat o listă de lipsuri pe care le identificăm, și anume să ne concentrăm și pe acele aspecte care fac competențele tehnice să devină cu adevărat de succes într-un mediu organizațional”, a declarat Angelica Barbu Răducanu.
Reprezentanta Evryo a arătat că tranziția energetică și schimbările rapide din industrie impun o redefinire a competențelor necesare tinerilor care intră pe piața muncii.
„Reziliența este, într-adevăr, una dintre competențele pe care tinerii trebuie să și le însușească dacă vor să aibă un parcurs de succes. Însă reziliența, în vremurile pe care le trăim, comportă alte definiții decât cele pe care le știam în urmă cu mai mulți ani, pentru că totul este foarte volatil, iar tranziția energetică aduce, la rândul ei, multă volatilitate”, a explicat aceasta.
În opinia sa, responsabilitatea formării profesionale nu aparține exclusiv universităților, ci trebuie împărțită cu angajatorii, care cunosc direct provocările tehnologice și operaționale ale sectorului.
„Asta nu înseamnă că noi, ca organizații, ne retragem din partea de formare. Invitația pe care o adresez mediului academic este aceea de a fi parteneri pe tot parcursul ciclului academic al studentului, dar și ulterior, în primii ani în organizație”, a afirmat Angelica Barbu Răducanu.
Ea a prezentat experiența colaborării dintre Evryo, prin activitățile sale din zona de sud-vest a țării, unde operează Distribuție Oltenia, și instituțiile de învățământ superior. Potrivit acesteia, schimbul permanent de informații privind prioritățile companiilor și evoluția tehnologiilor poate contribui la adaptarea pregătirii universitare la cerințele reale ale pieței. „Funcționează foarte bine să avem acest schimb de priorități între noi și universități, astfel încât acestea să știe în ce direcție evoluează activitatea noastră și să poată da o aplicabilitate crescută părții de formare de care sunt responsabile, împreună cu studenții”, a explicat reprezentanta Evryo.
Aceasta a evidențiat importanța programelor de internship, a stagiilor practice și a implicării specialiștilor cu experiență în pregătirea studenților. „Funcționează foarte bine internshipurile sau stagiile de dezvoltare și de pregătire în interiorul organizației, care să îi expună pe studenți la problemele reale pe care noi le întâmpinăm. Funcționează foarte bine și partea de mentorat și coaching, pe care nu ne oprește nimic să o oferim încă dinainte de absolvire, folosind oamenii cu experiență pe care îi avem”, a declarat Angelica Barbu Răducanu.
În același timp, aceasta a arătat că relația dintre studenți și angajații cu experiență poate genera beneficii în ambele direcții.
Tinerii pot învăța din experiența practică a specialiștilor, în timp ce aceștia din urmă pot beneficia de familiaritatea noilor generații cu tehnologiile emergente și de perspective diferite asupra riscurilor și oportunităților.
„Acest transfer nu doar de energie, ci și de competențe poate funcționa și nu este limitat doar la perioada de după absolvire. Poate funcționa încă dinainte de absolvire, atât timp cât mediul academic și mediul organizațional lucrează în parteneriat”, a subliniat aceasta.
Întrebată cum ar trebui să arate această colaborare și de ce nu este mai răspândită, Angelica Barbu Răducanu a precizat că există deja exemple funcționale, însă acestea pot fi extinse și îmbunătățite. „Nu cred că lipsește cu totul, dar nu sunt aici să dau verdicte. Cred că totul poate fi îmbunătățit. Poate nu se întâmplă suficient de des, poate nu se întâmplă peste tot unde s-ar putea întâmpla. Poate nu selectăm sau nu prezentăm suficient de bine beneficiile, inclusiv studenților”, a declarat aceasta.
Reprezentanta Evryo consideră că o colaborare mai intensă ar putea avea efecte pozitive atât asupra programelor universitare, cât și asupra modului în care studenții înțeleg și aplică informațiile dobândite: „Dacă am reuși să facem din asta o practică, cred că am vedea un impact pozitiv și în curricula studenților, și în modul în care ei absorb informația, dar și în nivelul lor de pregătire, ca un onboarding preliminar, chiar înainte de intrarea în organizație”.
Potrivit acesteia, o asemenea abordare ar permite companiilor să primească absolvenți mai bine pregătiți pentru ritmul de lucru, responsabilitățile și provocările specifice sectorului energetic.
Un alt subiect abordat de reprezentanta Evryo a fost atragerea și păstrarea tinerilor angajați în companiile energetice. Angelica Barbu Răducanu a susținut că angajatorii trebuie să ofere răspunsuri nu doar la întrebările privind remunerația, ci și la cele referitoare la perspectivele de dezvoltare profesională, rolul individual în organizație și impactul social al activității desfășurate. „Cred că noi avem o responsabilitate foarte mare să răspundem unor întrebări care nu sunt niciodată limitative, de tipul: cât câștig, când o să câștig, pentru cât timp o să câștig? Acestea sunt doar o parte dintr-un set mult mai larg de întrebări, pe care poate uneori studentul sau tânărul nici nu știe să le adreseze foarte articulat, dar care reprezintă preocupări reale pentru el: ce este compania, încotro se îndreaptă și care este rolul lui în ea”, a declarat aceasta.
Reprezentanta Evryo a evidențiat faptul că sectorul energetic oferă angajaților posibilitatea de a contribui direct la funcționarea economiei și a societății, iar companiile ar trebui să comunice mai bine această dimensiune a activității lor. „Mai ales în energie, unde avem ocazia acestui impact direct și a acestei influențe sociale, care dau relevanță socială angajatului companiei, cred că este un lucru asupra căruia noi, ca organizații, trebuie să ne aplecăm cu mult mai multă atenție și dedicare”, a afirmat Angelica Barbu Răducanu.
Potrivit acesteia, tinerii trebuie să înțeleagă că pregătirea lor poate fi valorificată în mai multe direcții profesionale și că există posibilități reale de evoluție în cadrul companiilor. „Dacă un tânăr va înțelege că ceea ce știe acum se poate dezvolta într-un număr variat de direcții, că scopul lui în interiorul organizației poate să capete impact și influență și că există un traseu pe care îl poate urma dacă rămâne dedicat, atunci cred că discuția despre salariu va fi una importantă, dar doar o parte din pachet, nu una în sine”, a explicat aceasta.
Angelica Barbu Răducanu a concluzionat că remunerația rămâne un criteriu important în alegerea unui loc de muncă, însă nu este singurul factor care determină atragerea și retenția angajaților. „Nu cred că banii sunt singurul argument care convinge la vârsta tânărului, așa cum nu sunt singurul argument nici la vârsta adultului cu experiență. Discuția despre salariu și atât este una pur limitativă”, a declarat reprezentanta Evryo.
Paul Negrea, DEER: Universitățile nu pregătesc suficienți specialiști pentru tranziția energetică
Deficitul de specialiști și lipsa adaptării pregătirii universitare la cerințele actuale ale sectorului energetic reprezintă probleme majore pentru companiile din domeniu, inclusiv pentru operatorii de distribuție, a declarat Paul Cristian Negrea, directorul Direcției Afaceri Corporative din cadrul Distribuție Energie Electrică România (DEER). Potrivit acestuia, deși absolvenții facultăților de profil dispun de cunoștințe tehnice de bază, competențele dobândite în timpul studiilor nu sunt suficient adaptate la transformările rapide din energie și IT.
„Cu siguranță, dacă vorbim la nivel de cunoștințe tehnice, există o bază pe care o au cu toții, însă lipsește cu desăvârșire componenta de adaptare la nevoile pieței. Astăzi suntem într-un proces de tranziție energetică, însă nimeni nu a luat în calcul pregătirea oamenilor, încă de pe băncile facultății, care să conducă această tranziție energetică”, a declarat Paul Cristian Negrea.
Reprezentantul DEER a atras atenția că lipsa personalului calificat afectează atât companiile energetice, cât și firmele din domeniul IT, într-un moment în care tranziția energetică presupune dezvoltarea accelerată a unor noi tehnologii și capacități de producție. „Sunt multe companii în sală, atât din IT, cât și din sectorul energetic, în care ne lipsesc cu desăvârșire specialiștii. Vorbim despre o producție de energie verde care nu are specialiști. Și de acolo sunt întârzierile în proiectele de energie verde”, a afirmat acesta.
Potrivit lui Negrea, problema este vizibilă în domenii precum producția energiei din surse regenerabile și stocarea energiei, unde companiile au nevoie de competențe specializate, insuficient acoperite de actualele programe universitare. „Profilele din cadrul universităților au rămas cumva aceleași, profile care nu mai răspund neapărat nevoilor de astăzi. Pe zona energiei verzi nu sunt specialiști, de la tot ce înseamnă stocare până la producție”, a explicat reprezentantul DEER.
Paul Negrea, care coordonează și activitatea de resurse umane, a arătat că operatorii de distribuție sunt nevoiți să investească timp și resurse considerabile în formarea noilor angajați. „În cadrul operatorilor de distribuție ne bazăm pe aceiași oameni, care trebuie să se adapteze la noile reglementări și la noua direcție a pieței. Iar când tinerii ne pășesc pragul companiei, cred că investim cel puțin un an în pregătirea acestora. Și, de multe ori, ajungem să îi și pierdem”, a declarat acesta.
El a explicat că ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice și legislative pune presiune asupra companiilor, care nu își permit întotdeauna perioade îndelungate de pregătire a personalului. „Nu avem timp, de multe ori, să stăm să pregătim un specialist un an de zile. Ritmul este extrem de alert, reglementările sunt foarte dinamice”, a subliniat Negrea.
Directorul Direcției Afaceri Corporative din cadrul DEER a susținut că, dincolo de pregătirea tehnică, tinerilor angajați le lipsesc uneori competențele și deprinderile necesare pentru a lucra într-un sector cu responsabilități ridicate și reguli stricte. „Înțeleg dorința de a avea un echilibru între viața personală și cea profesională. Însă, odată ce ai intrat într-un sector energetic în care disciplina este sfântă, trebuie să înțelegi în ce domeniu ai intrat și ce responsabilități presupune”, a afirmat acesta.
Potrivit lui Negrea, companiile energetice au nevoie de angajați capabili să se adapteze rapid la schimbări, să respecte cerințele specifice domeniului și să facă față unui mediu profesional dinamic. „Studenții, din punctul nostru de vedere, nu se adaptează și nu răspund nevoilor pieței. Vin cu o bază pe care nu o putem nega, însă le lipsesc foarte multe calități și deprinderi de care noi avem nevoie”, a declarat reprezentantul DEER.
El a identificat reziliența, disciplina și înțelegerea particularităților sectorului energetic printre competențele care ar trebui dezvoltate încă din timpul studiilor universitare.
Paul Cristian Negrea a oferit drept exemplu activitățile de prognoză și achiziție a energiei electrice, pe care le consideră esențiale atât pentru operatorii de distribuție, cât și pentru companiile de producție și furnizare. „Astăzi, una dintre cele mai importante componente, atât în businessul nostru, cât și în alte activități de producție și furnizare, este partea de prognoză și achiziție de energie. Pe partea de prognoză și achiziție de energie, nu știu câți studenți ies cu cunoștințele de bază”, a declarat acesta.
Reprezentantul DEER a subliniat că pregătirea universitară trebuie să țină pasul cu transformările pieței, astfel încât absolvenții să poată răspunde mai rapid cerințelor angajatorilor.
În opinia lui Paul Cristian Negrea, una dintre soluțiile pentru reducerea deficitului de specialiști este consolidarea colaborării dintre mediul universitar și companiile energetice. Acesta a susținut că dialogul trebuie să fie mai frecvent și mai aplicat, astfel încât programele de studiu să reflecte necesitățile reale ale industriei. „Așteptările noastre, ale operatorilor din zona de energie, sunt ca acest dialog cu zona universitară să fie mult mai intens și mult mai des, pentru că nevoile din piață, ceea ce se întâmplă astăzi în energie și IT, nu sunt acoperite”, a concluzionat Paul Cristian Negrea.
Prin organizarea Forumului de Securitate Cibernetică în Energie, DEER urmăreşte să încurajeze dialogul şi schimbul de bune practici între organizaţiile care contribuie la funcţionarea şi protejarea infrastructurii energetice, într-un context în care investiţiile, digitalizarea şi securitatea trebuie dezvoltate împreună, ca elemente fundamentale ale unui sistem energetic modern, rezilient şi sustenabil, capabil să răspundă provocărilor prezentului şi să anticipeze exigenţele viitorului.
