România are nevoie să se transforme dintr-o economie ”low cost”, adică o economie bazată doar pe costuri reduse cu forța de muncă, într-o economie competitivă, dacă vrea să se dezvolte și să atragă noi investiții, iar acest lucru se poate realiza prin punerea în practică a unor măsuri concrete în opt domenii prioritare, arată Cartea Albă a Competitivității prezentată de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză din România (CCIFER) și Secția Română a Consilierilor de Comerț Exterior ai Franței (CCEF) în cadrul unei conferințe de presă.
Cele opt domenii prioritare – formare, inovație, piața muncii, infrastructură, energie, agricultură, piețe financiare și turism – au fost identificate în cadrul grupurilor de lucru ale CCIFER de profil.
“Dacă în trecut costul scăzut de producție reprezenta una dintre atracțiile majore pentru investitorii străini, acest lucru nu mai este valabil acum. România este în acel moment de dezvoltare în care ar trebui să pună în practică o strategie prin care să se transforme dintr-o țară low cost într-o țară competitivă. În felul acesta companiile vor dezvolta proiecte pe termen lung, vor crea locuri de muncă, vor mări salariile. Iar acest lucru este valabil și pentru companiile românești, și pentru cele cu capital străin. Toate companiile vor dezvoltare pe termen lung”, a declarat Eric Faidy, președintele CCIFER, cu ocazia prezentării Cărții Albe.
Măsurile propuse provin din experiența concretă a companiilor membre CCIFER și pot fi aplicate rapid, generând schimbări de profunzime. “Experții CCIFER pun la dispoziția autorităților române experiența lor, pentru a facilita implementarea acestora“, se arată într-un comunicat de presă.
CCIFER reunește, în prezent, aproape 500 de companii, cu capital francez și românesc, atât mari întreprinderi, cât și IMM-uri. În total, membrii CCIFER reprezintă 15% din PIB-ul României și peste 125.000 locuri de muncă.
Deficit cronic al mâinii de lucru calificată
Astfel, Cartea Albă a Competitivităţii“ constată un deficit cronic al mâinii de lucru calificată, în contextul emigrării tinerilor români bine pregătiți. Pe fondul unei scăderi demografice, comunitatea de afaceri franceză se confruntă în general cu o dublă dificultate în recrutare. Prima observație este cea a unui deficit semnificativ de candidați suficient de bine pregătiți în vederea angajării. A doua, ca urmare firească a primei observații, este creșterea concurenței când vine vorba de a-i atrage pe cei mai buni, cu generarea unei creșteri a costurilor și formarea unei piețe a salariilor arficial crescute câteodată. Două fenomene, de altfel contradictorii, contribuie la acest proces: o foarte mare mobilitate internațională a unora dintre tinerii români și o imobilitate puternică pentru cei care decid să rămână în țară.
De asemenea, constată o formare prea generalistă ce lasă puțin loc practicii: programa școlară are încă la bază o abordare teoretică, iar formarea în alternanță sau profesională nu este foarte atractivă. Au fost luate initiațive pentru a face legătura dintre întreprinderi și instituțiile de formare, dar aceste cazuri rămân izolate. In general, birocrația și lipsa stimulentelor materiale îi impiedică de cele mai multe ori pe profesioniștii din mediul educativ să inoveze. În cele din urmă, lipsa mijloacelor acordate școlilor și în special profesorilor duce adeseori la o scădere a nivelului elevilor la momentul examenului de bacalaureat.
În ceea ce priveşte inovarea, Cartea Albă constată că România dispune de forța intelectuală necesară pentru a deveni un partener de talie mondială în acest domeniu, însă îi lipsesc soluțiile și stimulentele necesare pentru a reduce fenomenul migrării creierelor.
De asemenea, România suferă de lipsa unei forțe de muncă calificate. Migrația celor mai buni absolvenți către țări unde condițiile de muncă și salariile sunt mai bune are un efect negativ asupra creșterii și dezvoltării locale. Acest fenomen nu face decât să accentueze slaba productivitate a muncii, care atinge astăzi doar 22% din media europeană. Legislația rigidă afectează flexibilitatea și nu permite companiilor să se adapteze constrângerilor pieței.
Infrastructura deficitară creează probleme. “Investitorii străini urmăresc îndeaproape starea infrastructurii unei țări înainte de a investi. Însă în România acest lucru se dovedește insuficient pentru a susține dezvoltarea economică. Există diverse argumente pentru a explica această situație. Spre exemplu, putem cita o absorbție slabă a fondurilor europene și un număr insuficient de proiecte, adeseori de o calitate îndoielnică. Acesta este mai ales cazul drumurilor care au fost lărgite doar pe anumite locuri sau tronsoanele de autostradă care au fost închise imediat după ce au fost date în folosință din cauza fisurilor sau a alunecărilor de teren. Cu toate acestea, lucrurile evoluează. Transpunerea noului pachet legislativ pentru modernizarea procedurilor de achiziții publice într-un cadru juridic național clar și coerent se află pe direcția cea bună. Acest demers va evita suprapunerea între reglementarile aplicabile diferitelor tipuri de contracte ce trec în subordinea autorităților publice (inclusiv a contractelor de parteneriat public-privat sau a contractelor de administrare) “, se mai arată în Cartea Albă a Competitivităţii.
Tursimul ar putea deveni o industrie rentabilă
În ceea ce priveşte sectorul financiar, se arată că, în România, există încă multe bariere și impedimente legislative și de reglementare pentru ca piețele financiare să poată ajunge la deplina lor maturitate. Instituțiile financiare românești, în special Bursa București, trebuie să beneficieze de instrumentele necesare în vederea asigurării securității instrumentelor financiare, cuprinzându-le și pe cele care sunt înregistrate pe piețele străine.
CCIFER crede că România poate deveni o atracție turistică de prim rang în Europa datorită resurselor sale naturale și a patrimoniului cultural. Turismul este, de asemenea, un sector promițător ce poate genera multe locuri de muncă, de aceea crearea unui cadru adecvat de dezvoltare a devenit o urgență.
“Turismul în România cunoaște un nivel modest de dezvoltare în raport cu realul său potențial. Aceasta se poate verifica prin numărul redus de turiști străini care vizitează România, dar și prin numărul românilor care își petrec vacanțele în străinătate. Cu toate acestea, România are un patrimoniu cultural unic: 30 de monumente înscrise pe lista Patrimoniului Mondial Unesco, peste 6600 de monumente de importanță națională și 670 de muzee. Resursele sale naturale sunt de asemenea importante: o treime din sursele de apă naturală din Europa își au izvorul in România, 13 parcuri naționale și 13 rezervații naturale sunt răspândite pe întreg teritoriul țării, cu o floră și faună unice pe continent. Nu în ultimul rând, România beneficiază de atuuri tradiționale cu care și-a câștigat renumele în Europa. Spre exemplu, numeroasele stațiuni termale ar putea deveni foarte atractive dacă ar fi aliniate la standardele internaționale. Prin urmare, există toate premisele pentru ca turismul în România să devină o industrie rentabilă pentru țară“, se mai arată în Cartea Albă a Competitivităţii.
România – hub energetic regional
CCIFER reaminteşte că, la finele anului 2013, Guvernul României a lansat o dezbatere publică în legătură cu adoptarea unei strategii energetice pentru perioada 2014-2035. Această strategie este indispensabilă pentru modernizarea sectorului energetic. Costul implementării strategiei a fost unanim estimat la o valoare cuprinsă între trei și patru miliarde de euro pe an. Implicarea, deja foarte importantă, a investitorilor privați în acest proces este mai mult decât necesară, ceea ce presupune, totuși, ca autoritățile să poată garanta o viziune pe termen lung. Această viziune va trebui să se fondeze, în mod obligatoriu, pe un raționament economic predictibil, transparent și pe o stabilitate a cadrelor de reglementare, fiscal și legal. Această abordare concertată ar trebui să permită garantarea securității energetice a țării prin diversificarea surselor de aprovizionare, atragerea de investiții și crearea de noi locuri de muncă, făcând totodată din România un hub energetic regional.
Propunerile CCIFER se referă, printre altele, la actualizarea anumitor categorii de norme secundare emise de Agenția Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) care, în prezent, sunt învechite, printre acestea menţionând condițiile-cadru pentru anumite licențe sau regulile de schimbare a furnizorului de gaz, precum şi îmbunătățirea reglementărilor ANRE în materie de prețuri reglementate (acestea sunt în continuare lacunare și netransparente, fiind aplicate cu mari decalaje de timp, ceea ce conduce la numeroase litigii între operatori și ANRE).
De asemenea, CCIFER propune luarea măsurilor necesare pentru dezvoltarea unei pieţe en-gros de gaze naturale, adoptarea unui cod al rețelei funcțional și implementarea unui sistem eficient de echilibrare a rețelei, dezvoltarea capacităților de export și import, care este indispensabilă pentru o mai bună integrare în piața unică europeană, precum şi crearea cadrului pentru vânzarea en-gros de energie electrică în baza unor contracte bilaterale, fără a mai recurge la intermedierea de către OPCOM, ceea ce ar putea conduce la creşterea lichiditătii pieţei de energie. Această măsură ar trebui eventual adaptată în funcție de cantitățile de energie vândute și de situația actorilor de pe piață (producători sau traderi).
O altă propunere se referă la reabilitarea sau chiar înlocuirea centralelor electrice vechi, ceea ce ar permite României să rămână competitivă în materie de producție de energie electrică.
În privința energiei regenerabile, schimbări semnificative în promovarea acestui tip de energie au fost făcute în fiecare an, începând din 2010, numărul și amploarea acestor modificări fiind de natură să creeze un cadru juridic complet imprevizibil pentru investitori. Suspendarea tranzacționării unui anumit număr de certificate verzi, precum și reducerea numărului certificatelor verzi la care au dreptul diferiți producători sunt măsuri care afectează în mod grav randamentului investițiilor în acest domeniu. În acest context, este necesar să se creeze un cadru juridic stabil şi viabil pentru toţi actorii.
Rețelele de termoficare urbană reprezintă una dintre cele mai mari bogății ale României, însă starea lor actuală le face să fie puțin performante. Modernizarea acestor reţele ar trebui să devină o prioritate.
România are un potențial major în materie de eficienţă energetică. Pentru realizarea acestor economii de energie, este necesar ca mijloace financiare, tehnice și administrative importante să fie dedicate dezvoltării măsurilor de eficacitate energetică, acest subiect meritând să fie considerat o prioritate națională. În plus, acest lucru va permite României să se poziţioneze ca actor al tranziției energetice, o problematică importantă dezbătută în prezent la nivel european. CCIFER este dispusă să își ofere întreaga expertiză pentru a lucra împreună cu autoritățile la acest proiect.
Agricultura – sector strategic al economiei românești
România este una dintre cele mai mari țări agricole din Europa. Atuurile țării sunt suficient de numeroase pentru a face din agricultură un sector strategic al economiei românești: suprafețe agricole generoase și fertile, diversitatea producțiilor și, în special, mână de lucru disponibilă. Miza este reprezentată de apariția unei economii rurale viabile și a unei amenajări teritoriale coerente pentru a răspunde provocărilor legate de securitatea alimentară, utilizarea durabilă a resurselor naturale și creșterea economică.
CCIFER a constatat că agricultura românească a cunoscut o evoluție pozitivă în decursul ultimilor douăzeci de ani, atât în termeni de producție, cât și în ceea ce privește structurile agricole, ceea ce i-a permis să devină mai performantă în mod progresiv. Cu toate acestea, se constată încă mari disparități, urmare a menținerii agriculturii de subzistență, esențială pentru majoritatea populației rurale. S-a observat, însă, o bună accesare a fondurilor europene destinate agriculturii și dezvoltării rurale, ceea ce i-a permis, totuși, sectorului să facă mari pași înainte. Pe termen mediu, opțiunea aleasă de România de a nu plafona plățile directe în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) 2014-2020 reflectă opțiunea sa pentru o agricultură la scară mare. De asemenea, Programul național de dezvoltare rurală (PNDR) 2014-2020 prevede perspective încurajatoare.
Propunerile formulate de către CCIFER se concentrează pe patru axe considerate prioritare: fond funciar, finanțarea agriculturii, organizarea filierelor de producție şi competitivitatea întreprinderilor agricole.
În privinţa fondului funciar, CCIFER recomandă accelerarea înființării unui cadastru agricol generalizat, prin alocarea de resurse bugetare publice, pentru a facilita tranzacțiile funciare agricole și comasarea parcelelor, precum şi încurajarea comasării parcelelor agricole, pentru a permite emergența unui fond funciar constituit majoritar din exploatații agricole viabile din punct de vedere economic și agronomic.
Finanțarea agriculturii se paote realiza prin consolidarea ponderii ipotecare a fondului funciar ca bază de garantare pentru creditele agricole, de campanie și de investiții, contractate de fermieri, prin implementarea unui sistem de garantare și subvenționare guvernamentală pentru împrumuturile acordate fermierilor de catre bănci și instituții financiare non-bancare (după modelul creditelor «Prima casă» etc.), precum şi prin reducerea rezervelor minime obligatorii ale băncilor la BNR cu valoarea creditelor acordate pentru agricultură.
Încurajarea mutualizării mijloacelor de producție și integrarea producției agricole în filiere, precum și dezvoltarea cooperativelor teritoriale și sectoriale pentru a atinge o masă critică a actorilor economici cheie și a consolida încrederea și colaborarea dintre actorii prezenți la diferitele niveluri ale lanțului de valoare reprezintă o altă propunere a CCIFER. De asemenea, tot pentru organizarea filierelor de producție, CCIFER propune clarificarea statutului juridic și a regimului fiscal, atât al cooperativei, cât și al grupurilor de producători, în relația lor cu terții și cu propriii lor membri.
În ceea ce priveşte creşterea competitiviăţii întreprinderilor agricole, Cartea Albă propune permiterea alegerii anului financiar și fiscal armonizat cu recolta agricolă (de ex.: 01/09/N – 31/08/ N+1) pentru a avea o mai bună vizibilitate a profitului, promovarea unor metode moderne de contractualizare, adaptate sectorului agricol, precum instaurarea unor prețuri și prime garantate, pentru obiective cantitative și calitative precise, și anunțate înainte de intrarea in producție.
De asemenea, propune asigurarea stabilității de care au nevoie agricultorii prin intermediul unor asigurări performante cu privire la riscurile climatice structurale specifice României cum ar fi seceta, înghețul pe timpul iernii, inundațiile, dar și imprevizibilitatea pieței mai ales volatilitatea prețurilor materiilor prime.
Pe de altă parte, propune favorizarea apariției unor indici locali de cotație a prețurilor principalelor materii prime agricole pentru a înlesni vizibilitatea pe termen mediu și lung a agricultorilor români și a permite conectarea agriculturii românești la piețele și consumatorii mondiali, creșterea transparenței prețurilor la nivel local, regional și național, precum şi încurajarea formării continue a fermierilor cu scopul deprinderii bunelor practici agricole și sensibilizării lor la evoluția sectorului agricol (mediu, agricultură ecologică, sustenabilitate, noi tehnologii, tendințe ale pieței), inclusiv prin accesarea fondurilor europene dedicate formării profesionale.
Revigorarea cercetării agricole românești prin conectarea instituțiilor publice de cercetare fundamentală cu programele locale de cercetare și dezvoltare aplicată ale întreprinderilor private prin intermediul parteneriatelor public-privat reprezintă o altă propunere a CCIFER care poate conduce la creşterea competitivităţii agriculturii româneşti.
