România se pregătește să plătească penalități pentru două din cele patru procese pierdute în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Neînchiderea gropilor de gunoi și praful din București au toate șansele să fie „taxate” cu milioane de euro. În aceste condiții, Ministerul Mediului a pus la punct un proiect de OUG prin care aceste penalități să fie transferate către „vinovați”. Partea proastă este că multe depozite aparțin unor societăți demult intrate în insolvență sau faliment, așa că nu are cine să plătească penalitățile, care, cel mai probabil, vor rămâne în sarcina Ministerului Finanțelor Publice.
Ministerul Mediului a pus în dezbatere publică proiectul de OUG privind „transferarea către autoritățile administrației publice locale a responsabilității plății sumei forfetare și a penalităților cominatorii care decurg dintr-o posibilă condamnare a statului român la Curtea de Justiție a Uniunii Europene referitoare la evaluarea calității aerului și nefinalizarea procedurilor de închidere a depozitelor de deșeuri neconforme care fac obiectul Cauzei C-301/17”.
De fapt, este vorba de decizia CJUE din 30 aprilie 2020 în cauza C-638/18, referitoare la poluarea cu microparticule (PM10) în București. Cea de a doua decizie, emisă de CJUE în 18 octombrie 2018, se referă la Cauza C-301/17, pentru 68 de depozite de deșeuri neînchise, deși aveau termene asumate chiar și pentru 2006.
Neîndeplinirea acestor prevederi, asumate prin Tratatul de Aderare și prin legislația comunitară, constatate prin hotărâri ale CJUE, se sancționează cu penalități pe zi de întârziere și sume forfetare.
Potrivit preambulului proiectului de OUG, pentru neînchiderea depozitelor de deșeuri, România poate fi obligată la plata unor penalități de întârziere în cuantum de 29.781,3 euro pe zi de la data pronunțării hotărârii în această cauză şi până la adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru a se conforma hotărârii CJUE. România „poate fi obligată la plata unei sume forfetare, bazate pe un cuantum zilnic de 3.311,5 euro, înmulțit cu numărul zilelor care s-au scurs începând din ziua următoare pronunțării hotărârii în cauza C – 301/17 Comisia Europeană împotriva României, până la data luării tuturor măsurilor necesare de către România pentru a se conforma acestei hotărâri sau, în lipsa luării acestor măsuri, până la data pronunțării hotărârii de către CJUE în prezenta cauză, sub rezerva depășirii sumei forfetare minime de 1.643.000 euro”, precizează documentul. Iar decizia s-a dat în octombrie 2018!
Pentru poluarea din București, sancțiunea „se poate concretiza atât în plata unei sume forfetare minime, stabilită în prezent pentru România la 1.708.000 euro, cât și în plata unor penalități cominatorii între 1.830 euro și 109.800 euro pe zi de întârziere”, arată proiectul de OUG.
În aceste condiții, Ministerul Mediului vrea ca aceste penalități să fie plătite, în cele din urmă, de către „vinovați”.
Pentru poluarea din București, suma forfetară și penalitățile comunatorii ar urma să fie plătite, în prima fază, de către Ministerul de Finanțe. După aceea, banii ar urma să fie recuperați „de la autorităţile publice locale, în conformitate cu atribuţiile şi responsabilităţile prevăzute în Legea nr. 104/2011, cu modificările ulterioare și se constituie titlu executoriu la bugetul local”, arată proiectul de OUG.
Documentul nu arată clar dacă este vorba strict de autoritățile publice locale din București, la care se referă decizia CJUE, sau toate primăriile din țară. La solicitarea FOCUS ENERGETIC, Ministerul Mediului încă nu a făcut precizările necesare.
Cât privește suma forfetară și penalitățile cominatorii ce ar putea fi plătite pentru depozitele de deșeuri neconforme și neînchise, traseul banilor este similar. În prima fază, plățile vor fi făcute de Ministerul de Finanțe, urmând ca banii să fie recuperați de la titularii acestor depozite: autorități publice locale și „titularii obligațiilor de mediu”, adică firme. În plus, se vor recupera și toți banii dați de stat și Administrația Fondului pentru Mediu pentru lucrările de închidere a depozitelor vizate, dar unde procedurile nu au fost finalizate.
Problema gropilor de gunoi
Potrivit OG nr. 2/2021, există 22 de gropi de gunoi ce aparțin de primării, a căror activitate a fost sistată, dar depozitele nu au fost închise, așa cum prevede legislația în domeniu. De exemplu, depozitul de la Eforie Sus și-a sistat activitatea din 2006, dar nici până acum nu a fost închis. Ultimele 6 gropi de gunoi de pe listă și-au încetat activitatea în 2017, dar, șase ani mai târziu, nu au fost închise.
Marea problemă o reprezintă depozitele de deșeuri industriale, periculoase și nepericuloase, care și-au încetat activitatea chiar din 2006, dar nu au fost închise încă și aparțiun unor companii, multe intrate în faliment. Sunt 23 de depozite de deșeuri industriale periculoase care au fost încetat depozitatea înainte de 31 decembrie 2006, dar neînchise. Sunt rafinării, combinate chimice, combinate siderurgice, mai toate cu probleme grave, ce merg până la faliment. Celelalte 11 depozite sunt cu deșeuri industriale nepericuloase, dar din industrii tot mari poluatoate, precum cauciuc sau metale.Chiar și „Ispat Sidex” Galați este pe listă, cu un depozit de deșeuri nepericuloase, cu cea mai are suprafață, de 110,869 ha.
Lipsesc două depozite de deșeuri în OG nr. 2/2021 pentru a ajunge la cele 68 incriminate de CJUE.
