România a elaborat un cadru de lucru pentru zone de accelerare a energiei regenerabile (RAA), însă se confruntă cu limitări ale rețelei și cu capacități administrative insuficiente, relevă un raport de specialitate lansat vineri de Energy Policy Group (EPG). Specialiștii EPG au analizat progresele autorităților din Bulgaria, Ungaria și România în desemnarea Zonelor de Accelerare a Energiei Regenerabile (RAA), în conformitate cu Directiva Uniunii Europene privind energia regenerabilă (RED III). Astfel, documentul oferă atât recomandări comune, cât și recomandări specifice fiecărei țări, menite să sprijine implementarea eficientă a RAA.
RAA sunt concepute pentru a concentra dezvoltarea energiei regenerabile în zone cu impact ecologic redus, facilitând proceduri de autorizare mai rapide și, în același timp, protejând natura și comunitățile locale. Astfel, acestea reprezintă un instrument esențial pentru accelerarea tranziției către energia curată, în conformitate cu obiectivele climatice și energetice ale Uniunii Europene pentru 2030.
Documentul oferă o analiză strategică a progreselor și obstacolelor întâmpinate și formulează recomandări concrete pentru Bulgaria, Ungaria și România, menționează sursa citată.
”Provocările identificate pentru o dezvoltare mai rapidă a energiei regenerabile în aceste țări includ: Bulgaria, care a adoptat anumite modificări legislative, dar se confruntă cu fragmentarea instituțională și lacune în materie de date, Ungaria, care deține potențial ridicat pentru energia regenerabilă, însă este împiedicată de standarde tehnice restrictive și o guvernanță fragmentată, și România, care a elaborat un cadru de lucru pentru RAA, dar se confruntă în continuare cu limitări ale rețelei și cu capacități administrative insuficiente. Pentru a aborda aceste provocări, consorțiul RENewLand recomandă acțiuni coordonate, printre care: consolidarea platformelor pentru părțile interesate, planificarea transparentă a teritoriului cu ajutorul instrumentelor GIS, prioritizarea terenurilor degradate, alinierea cu strategiile de rețea și implicarea activă a comunităților locale”, susțin specialiștii EPG.
Conform documentului, tranziția către energia regenerabilă în Bulgaria, Ungaria și România reprezintă atât o necesitate de mediu, cât și o oportunitate strategică.
”Cu o coordonare adecvată și voință politică, aceste țări pot transforma RAA într-un pilon central al unui viitor energetic mai rapid, echitabil și durabil”, se menționează în comunicat.
Acest document de poziție regional sintetizează concluziile documentelor naționale pregătite de partenerii consorțiului din Bulgaria, Ungaria și România, oferind o bază solidă pentru acțiuni comune și strategii eficiente, precizează sursa citată.
Proiectul RENewLand se desfășoară în perioada 1 noiembrie 2023 – 31 decembrie 2025 și este implementat de către Energy Policy Group România, Centre for Energy Research din Ungaria, și birourile WWF din România, Ungaria și Bulgaria. Proiectul este cofinanțat de Inițiativa Europeană pentru Climă – European Climate Initiative (EUKI).
Euki este un instrument de finanțare pentru proiecte de către Ministerul Federal German pentru Mediu, Conservarea Naturii și Siguranța Nucleară (BMU).
EPG este un think-tank independent, non-profit, dedicat politicilor energetice și climatice din România și Uniunea Europeană. Înființat în 2014, EPG funcționează ca un institut de cercetare în domeniul politicilor publice, fiind finanțat în principal prin granturi competitive, organizații filantropice și, într-o măsură limitată, proiecte din sectorul privat.
