În cadrul dezbaterilor din cadrul celei de-a IX-a ediții a Conferinței Anuale organizată de publicația InvesTenergy, ce a avut ca temă „Energie cu Responsabilitate”, s-a discutat despre prețuri, despre tarife, despre responsabilitate – în special atunci când se vorbește despre siguranța în alimentarea cu energie și resurse energetice. La eveiment au participat reprezentanți ai autorităților, ai companiilor din sector, ai organizațiilor patronale și profesionale, ai ONG-urilor, specialiști, profesioniști, analiști etc.
Președintele Autorității de Reglementare în Energie (ANRE), George Niculescu, a declarat că trendul de scădere a preţurilor la energia electrică va continua, pentru că suntem într-o piaţă a consumatorilor, furnizorul fiind obligat să vină cu un preţ competitiv, ca să nu rămână fără portofoliul de consumatori.
„Trebuie să vedem că, după data de 1 iulie, când schema de plafonare-compensare la energie electrică a expirat, în comparatorul de preţuri pe care noi îl punem la dispoziţia consumatorilor pe site-ul ANRE, unii furnizori au scăzut preţurile în ofertele lor. Eu sunt convins că trendul acesta va continua, tocmai pentru că suntem într-o piaţă, în momentul de faţă, a consumatorilor. Atâta timp cât preţul este liber şi eu pot să-mi aleg furnizorul cu cea mai bună ofertă, furnizorul va fi obligat să vină cu un preţ competitiv, în aşa fel încât să nu rămână fără obiectul muncii, fără portofoliul de consumatori. Dacă preţul ar fi rămas în continuare plafonat sau fix pentru o perioadă de timp, eu, consumator, n-aş fi avut niciun fel de motiv să mă mut de la un furnizor la altul, iar competiţia, evident, că ar fi fost prejudiciată”, a afirmat George Niculescu.
Potrivit acestuia, toată lumea are un rol în zona de energie. „Dacă piaţa, industria şi consumatorii se uită la instituţiile publice şi aşteaptă de la noi decizii asumate, cred că de la piaţă aşteptăm servicii de înaltă calitate, produse corecte, iar din partea consumatorilor îmi doresc să depună eforturi din ce în ce mai mari în a se informa corect despre ce se întâmplă în piaţă. Revin: sunt o grămadă de mesaje, foarte multe mesaje în această perioadă; cred că trebuie să le extragem pe cele corecte şi să luăm deciziile foarte bine informaţi”, a subliniat şeful ANRE.
George Niculescu i-a îndemnat pe consumatori să îşi aleagă atent ofertele disponibile pe piaţa energiei, iar pe furnizori să vină cu preţuri corecte.
„Dacă revenim la problema preţurilor din energie, care este foarte des vehiculată în această perioadă, pe consumatori îi îndemn să îşi aleagă foarte bine ofertele care sunt disponibile. Furnizorii trebuie să vină cu preţuri corecte pentru aceştia, iar migraţia aceasta a clienţilor, de la un furnizor la altul, cred eu că este foarte bună, trebuie încurajată, în aşa fel încât furnizorii să-şi calibreze ofertele în funcţie şi de posibilităţile de suportabilitate ale consumatorilor. Un factor foarte important este şi lichiditatea în piaţă, pentru că furnizorii nu pot veni cu oferte competitive pentru consumatori dacă produsul lipseşte cu desăvârşire din piaţă sau dacă este vândut la un preţ foarte mare. Şi atunci trebuie să ne uităm la cine sunt cei care produc energie electrică în România, care este acţionariatul acestor companii şi să vedem exact dacă preţul acesta de vânzare, mare, al energiei electrice de către producători, cumva este sursa acestor preţuri mari pe care le vedem în facturile consumatorilor”, a arătat el.
În contextul în care s-a vorbit foarte mult în ultima perioadă despre speculă în piaţa de energie, „din nou despre băieţi deştepţi în piaţa de energie, care în foarte scurt timp au reuşit să facă profituri foarte mari”, Niculescu a subliniat că Autoritatea de reglementare, în anul 2024, „nu a avut absolut niciun fel de ezitare să sancţioneze foarte, foarte drastic orice fel de tentativă de manipulare a pieţei de energie, pentru că se sancţionează şi tentativa”.
„Am dat nişte amenzi record pentru anul 2024, am ales să nu ne facem o campanie de promovare din această activitate de monitorizare şi de sancţionare a agenţilor economici care încalcă reglementările. Ne-am asumat mai mult rolul acesta de a supraveghea piaţa într-un mod discret, dar ferm, să nu se interpreteze altfel, însă vedem că, fără nişte date clare, se lansează în spaţiul public nişte teze, care, din păcate, nu sunt argumentate. Lucrul acesta induce şi mai multă neîncredere într-o piaţă de energie care a avut mult de suferit în ultima perioadă”, a precizat preşedintele autorităţii.
Subiectul tarifului binom îl avem pe agenda internă; sunt diverse scenarii de aplicare a lui
Subiectul tarifului binom este foarte important, îl avem pe agenda internă şi lucrăm la el, iar, după ce vom avea o formă benefică pentru toţi consumatorii, vom începe un amplu proces de consultare publică, aşa cum am făcut cu toate reglementările, a anunțat George Niculescu.
„Tariful binom este un subiect care a fost foarte, foarte des adus în discuţie. Am văzut declaraţii din partea unor organizaţii de specialitate, care spun că România ar fi ultima ţară, cred că, din Uniunea Europeană, care nu are un tarif binom. Nu ştiu dacă este chiar aşa, dar aici trebuie să mă întorc la cuvântul ”responsabilitate” (n.r. – tema centrală a conferinței a fost ”Energie cu responsabilitate”) şi să verificăm foarte atent dacă toate statele membre ale Uniunii Europene au implementat tariful binom şi doar România nu-l are. Ştiţi foarte bine că, înainte să iau o decizie împreună cu colegii din Autoritatea de reglementare, o cântărim foarte bine, pentru că sunt de principiul că ‘mai mai bine măsori de 5 ori şi tai o singură dată’. Subiectul este unul foarte important, îl avem pe agenda internă internă şi lucrăm la el în continuare”, a afirmat Niculescu.
Potrivit acestuia, după ce se va ajunge la o formă care să fie potrivită pentru toate categoriile de consumatori, se va porni un proces de consultare publică. „Sunt diverse scenarii de aplicare a tarifului binom. Încercăm să creionăm cea mai bună formă a acestei reglementări, iar în momentul când vom fi gata cu analizele şi vom avea o formă pe care noi considerăm că este benefică pentru toţi consumatorii – industriali, casnici, non-casnici, toate categoriile de consumatori – pe toate tranşele de consum, atunci vom începe un amplu proces de consultare publică, aşa cum am făcut cu toate reglementările”, a adăugat el.
Tariful de tip binom este format dintr-o componentă fixă (exprimată în lei/zi) şi o componentă variabilă, de tip volumetric.
Sebastian Burduja: România are toate argumentele pentru a obţine prelungirea funcţionării centralelor pe cărbune
Prezent la conferința InvesTenergy, fostul ministru al Energiei, deputatul Sebastian Burduja, în prezent consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, a declarat că România are toate argumentele să ceară la Bruxelles prelungirea funcţionării centralelor pe cărbune, întrucât securitatea energetică este vitală şi nu se poate renunţa la grupurile pe cărbune fără a pune ceva în loc.
„Securitatea energetică este vitală. Este clar că nu putem renunţa la grupurile pe cărbune fără să punem ceva în loc. Şi, da, am fost la Bruxelles cred că de 10-15 ori, lăsând lucrurile într-un punct, aşteptând livrarea studiului de adecvanţă, care s-a început de peste un an de zile. (…) În baza acestui studiu este o discuţie extrem de fermă şi corectă cu reprezentanţii Comisiei Europene şi nu văd cum cineva de la Bruxelles şi-ar asuma răspunderea de a nu permite României să prelungească cu câţiva ani perioada din spatele acestor grupuri. România are toate argumentele să ceară această prelungire pentru că – şi iarăşi nu se spune suficient de mult public, public se spune doar atât: ‘nu s-a făcut nimic’. Nimic mai fals. Ştiţi foarte bine că, de exemplu, la Işalniţa am avut licitaţii, la Craiova am avut licitaţii şi, din cauza creşterii explozive a preţului la turbinele pe gaz, peste 50% la nivel mondial, bugetul alocat acestor grupuri nu a mai ajuns şi nu au mai reprezentat licitaţii atractive pentru ofertanţi. Deci, securitate energetică şi asta înseamnă să negociem foarte bine cu Comisia până la capăt. Şi eu aş merge în fiecare săptămână dacă e nevoie la Bruxelles, pentru că mi se pare o miză mult prea importantă”, a susţinut Sebastian Burduja.
Fostul ministru a transmis că trebuie continuitate în sectorul energiei, pentru că proiectele mari durează. „În energie, proiectele mari durează 3, 5, poate 10 ani de zile. Merită o continuitate, merită urmărite şi merită duse la îndeplinire, de la exploatarea de la Neptun Deep, până la termocentrala de la Paroşeni, Mintia şi alte proiecte pe care le avem în curs. Din punctul meu de vedere, unul dintre câştigurile anului trecut a fost Strategia Energetică Naţională. Poate nu-i perfectă, dar o avem şi ea setează nişte direcţii de care ar trebui să ne ţinem. Iarăşi, în spaţiul public, aud tot timpul ‘Domnule, nu avem viziune, nu ştim ce facem, nu s-a făcut nimic’. Nu cred că e corect. Şi a ne ţine de această viziune, de fapt, înseamnă să asigurăm continuarea acestor mari proiecte, inclusiv lucruri de tipul preluarea Azomureş de către Romgaz, deci a ne pregăti pentru 2027, când vom avea o producţie dublă la gaz şi trebuie să-i dăm valoare adăugată mare în economie. Deci continuitate”, a subliniat el.
Sebastian Burduja a explicat din nou situaţia în care se află grupurile pe cărbune. „România şi-a asumat termenul de 2032 pentru închiderea cărbunelui. Nu vreau să-l comentez. Bun, rău, alte state au făcut mai bine, este istorie. Şi acesta este definit în Jalonul 114 din PNRR, care spune că, la orizontul 2032, pe baza Legii decarbonizării, vom închide exploatările pe bază de cărbune. Ăsta a fost şi unul dintre argumentele în faţa Comisiei, că Jalonul 114 este considerat închis. Dar noi nu modificăm termenul de 2032. Deci, prelungirea necesară la Complexul Energetic Oltenia nu afectează termenul de 2032, care vizează desigur Paroşeniul în acest moment în baza Legii decarbonizării. În interiorul aceluiaşi termen, şi fără a afecta limbajul şi de fapt, dacă vreţi, constrângerile din CID, din Council Implementing Decision, avem dreptul ca stat membru să ne facem paşii aşa cum considerăm de cuviinţă. Deci, din punctul meu de vedere, nu se poate discuta de o corecţie din partea Comisiei, atât timp cât România se ţine de termenul 2032”, a reiterat consilierul onorific al premierului.
În plus, în regulamentul PNRR, orice stat membru, pentru circumstanţe justificate, care nu ţin de respectivul stat membru, are dreptul să ceară ajustarea unor jaloane, a continuat el.
„Şi mă refer la Jalonul 119, care vizează închiderea, la 1 ianuarie, a grupurilor de la Complexul Energetic Oltenia, plus Craiova, plus Govora, că asta este în respectivul jalon. Şi am explicat şi am arătat cu date faptul că în 2024 preţul la turbine a crescut, exact ce vă spuneam mai devreme, bugetul alocat pentru aceste investiţii n-a mai fost suficient, deci licitaţiile care s-au organizat în runde multiple nu au putut atrage ofertanţi. Asta nu e vina României, că la nivel global preţul la turbine a explodat. Şi aici cauzele probabil le ştiţi, în principal cererea de turbine pentru centrele de date, care reprezintă un fenomen la nivel global. Deci, încă o dată, România are tot dreptul din punct de vedere tehnic, juridic (…) să ceară aceste prelungiri şi să se bată pentru ele. Legat de ceea ce s-a făcut, eu mi-am început mandatul în iunie 2023. În primele luni am reuşit să semnăm contractele de finanţare pentru Turceni şi ulterior până în februarie pentru Işalniţa, unde probabil ştiţi că sunt proiecte în parteneriat (…) Mai repede de atât nu se puteau face lucrurile. Gândiţi-vă că s-au organizat licitaţii, durează şase luni până la opt luni, nouă luni, pentru a organiza licitaţiile. Licitaţiile n-au reuşit, repet, nu din cauze imputabile statului român. Cred că avem toate argumentele pentru a obţine această prelungire. Ştiu că în luna noiembrie sunt noi runde de licitaţii, după ce am reuşit să creştem bugetul, şi la Işalniţa, şi la Turceni şi să sperăm că vom avea ofertanţi, astfel încât aceste grupuri pe gaz să poată începe. Aceeaşi situaţie, şi la Craiova şi cumva şi la Govora, dar nu vreau să intru în prea multe detalii”, a transmis Burduja.
Reamintim, în urmă cu două săptămâni, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a informat că a comandat, prin Transelectrica, un studiu independent care relevă că, dacă s-ar închide grupurile pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, ar exista „cu adevărat” un risc de blackout. Ivan a fost întrebat, într-o conferinţă de presă, la sediul central al PSD, dacă există riscul de blackout în cazul în care autorităţile din România nu se înţeleg cu reprezentanţii Comisiei Europene pentru a amâna închiderea centralelor pe cărbune.
„În această săptămână, mai precis miercuri, am purtat mai multe negocieri la nivelul Comisiei Europene pe acest subiect extrem de important. Conform angajamentelor luate în urmă cu cinci ani, atunci când s-a construit PNRR, România şi-a asumat cea mai agresivă ţintă de decarbonizare din toată Uniunea Europeană. Asta înseamnă că, până la finalul anului 2025, adică peste trei luni şi jumătate, România ar trebui să închidă toate centralele pe cărbune pe care le are astăzi în funcţiune. Condiţia a fost foarte simplă – să punem în loc alte centrale pe gaz”, a explicat ministrul.
El a adăugat că România a luat aproximativ 2 miliarde de euro din acest jalon PNRR, dar centralele pe gaz şi proiectele care trebuiau făcute cu aceşti bani sunt „pe hârtie” în momentul de faţă. „Este evident că cei din Comisia Europeană, pe bună dreptate, ne-au întrebat – oameni buni, v-am dat banii; sau ne daţi banii înapoi, dacă vreţi să ţineţi în continuare centralele pe cărbune, sau le închideţi. (…) Am comandat prin Transelectrica un studiu independent care a arătat că România, în momentul de faţă, are în faţă patru scenarii, cel în care noi, dacă am închide grupurile pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, am fi cu adevărat în risc de blackout. Am venit cu argumente tehnice. Acest studiu are peste şase mii de pagini. Colegii mei din minister, împreună cu cei din Comisia Europeană, în ultimele săptămâni, au lucrat şi în weekend-uri şi noaptea peste program pentru a putea agrementa acest studiu la nivel tehnic”, a menţionat Bogdan Ivan.
Sebastian Burduja: Sper că nimeni n-a vorbit de un blackout iminent în România; nu se pune această problemă
Blackout-ul a fost o temă care a apărut constant în ultimii ani, în contextul unor campanii de dezinformare, nu se pune această problemă, dar e adevărat că studiul de adecvanţă arată că trebuie să contăm pe grupurile pe cărbune pentru a ne păstra un grad corect, rezonabil de securitate energetică, a spus fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja.
Întrebat despre declaraţia recentă a ministrului Economiei, Bogdan Ivan, potrivit căreia România s-ar putea confrunta cu un risc de blackout, Sebastian Burduja a răspuns: „Ştiţi că a fost o temă care a apărut constant în ultimii ani, în contextul unor campanii de dezinformare – că România e în prag de blackout, că va fi blackout ba de Paşte, ba de alegeri. Ţin minte, ultima dată se vehicula faptul că se vor anula alegerile pentru că va fi un mare blackout în România. Tot felul de tâmpenii. În general, nu-mi place să comentez tâmpeniile, dar am descoperit faptul că, dacă nu le comentezi şi le laşi să aibă viaţa lor proprie, din păcate, în lumea de azi, în care TikTok şi alte reţele sunt extrem de prezente în vieţile multora, ele devin un fel de adevăr. Domnul Ivan are toate argumentele şi sper că nimeni n-a vorbit de un blackout iminent în România. Nu se pune această problemă”, a spus Sebastian Burduja.
Potrivit acestuia, studiul de adecvanţă arată că grupurile pe cărbune sunt importante pentru a păstra un grad rezonabil de securitate energetică, de adecvanţă a sistemului.
„E adevărat că, din ceea ce cunosc, studiul de adecvanţă arată că trebuie să contăm pe grupurile pe cărbune pentru a ne păstra un grad corect, rezonabil de securitate energetică, de adecvanţă a sistemului. Poate în contextul ăsta mă gândesc să se fi vehiculat această idee. Dar eu cred că Sistemul Energetic Naţional este rezilient şi mai ales că are oameni de calitate pe care i-am văzut la treabă şi încă o dată îi felicit şi cu acest prilej”, a adăugat fostul ministru, consilier onorific al prim-ministrului şi membru în Comisia pentru Industrii şi Servicii a Camerei Deputaţilor.
De altfel, și șeful Dispecerului Energetic Național (DEN), Virgiliu Ivan este de părere că, dacă am opri toate grupurile clasice şi am pune doar regenerabile, sistemul nu ar putea să funcţioneze tehnic. „În cadrul Transelectrica, ne confruntăm cu mari, mari provocări în această perioadă, pentru că discutăm de o diversitate de tehnologii, de tendinţe şi parcursul, sincer vă spun, cum îl văd eu de la Dispecerul Energetic Naţional, nu este unul foarte, foarte bine cunoscut. Pentru că discutăm de energie verde, de implementarea şi integrarea în sistem a unui volum din ce în ce mai mare de energie verde, discutăm de această tranziţie energetică, trecerea de la combustibili fosili către energie verde, şi o spun cu fermitate: gazul joacă şi trebuie să joace în următorii 10-15 ani un rol foarte, foarte important în această tranziţie energetică, pentru a avea siguranţă şi stabilitate în cadrul sistemului. Să vă dau un exemplu. Dacă astăzi am avea doar energie verde, suficient să spunem cantitativ, sistemul nu ar putea să funcţioneze, pentru că ceea ce nu se cunoaşte este că sursele verzi, eoliene, fotovoltaice nu sunt capabile să ţină tensiunea, să fie sursă de tensiune. Ele urmăresc tensiunea în cadrul sistemului, tensiunea pe care o realizează o ţin grupurile clasice. Deci, dacă astăzi am opri toate grupurile clasice şi am pune doar regenerabile, sistemul nu ar putea să funcţioneze din punct de vedere tehnic. Nu am avea sursele de tensiune pe care aceste instalaţii să le urmărească. E un aspect tehnic foarte important pe care trebuie să-l cunoaştem cu toţii, să ştim că atunci când creştem aceste capacităţi regenerabile, chiar dacă sunt cu emisii zero, cu costuri mai mici, în spate se produce o degradare a parametrilor tehnici ai sistemului, pentru care tehnicienii sunt responsabili să caute metode, mijloace, soluţii tehnice, pentru a compensa aceste neajunsuri, cel puţin din prezent create de energiile regenerabile”, a explicat directorul Dispecerului Energetic Naţional, Transelectrica, Virgiliu Ivan.
El a subliniat că tranziţia energetică este importantă, însă aduce şi multe probleme şi provocări, care se văd cel mai bine de la nivelul Dispecerului Energetic Naţional. „Gândiţi-vă că cineva aduce ouă, cineva aduce făină, noi la Dispecerul Energetic Naţional trebuie să facem cozonacul. Deci, să punem laolaltă toate aceste ingrediente pentru ca dumneavoastră sau către dumneavoastră să livrăm o prăjitură, un cozonac care să ne placă, dar eforturile în spate sunt impresionante. Impresionate pentru că dezvoltarea este una destul de abruptă. Trebuie să venim cu soluţii, să implementăm, e nevoie de timp şi tot acest proces, sincer vă spun, parcă are o viteză mult, mult prea mare, încât problemele profunde, tehnice, nu sunt nici foarte bine cunoscute şi nici nu reuşim, ca tehnicieni din spate, să le punem la punct aşa cum ar trebui”, a arătat reprezentantul Transelectrica.
Se va înființa Ordinul ”Meritul Energetic”
Pe de altă parte, Sebastian Burduja a anunțat că a finalizat un proiect de Lege pentru acordarea unei noi decoraţii, pentru ”Meritul Energetic”. „Am finalizat un proiect de Lege pentru acea nouă decoraţie, de Merit Energetic, şi cred că merită aceşti oameni – şi, dacă îmi permiteţi să închid cu una dintre imaginile care m-a marcat în mandatul meu: era vorba de inundaţiile de la Galaţi şi imaginile pe care le-am primit erau de la colegii de la DEER. Acolo, oameni care erau cu apa până la piept lucrau la restabilirea alimentării cu energie electrică în acele comunităţi. Aceşti eroi nevăzuţi sunt cei care merită aprecierea noastră şi de aceea voi promova acest proiect de lege şi la alţi colegi parlamentari, cel puţin ca gest simbolic de recunoaştere a muncii şi pasiunii acestor oameni”, a menţionat acesta.
Sprijinul pentru plata facturii la energie trebuie direcționat. În plus, înainte să găsească idei șugubețe, statul trebuie să-și plătească datoriile către furnizori
Întrebat în legătură cu ideea lansată în spațiul public de a plafona la 1 leu/kWh prețul la energie electrică pentru consumatorii vulnerabili, fostul ministru al Energiei a spus că „Sprijinul trebuie să fie direcționat”.
Sebastian Burduja consideră că românii vulnerabili sunt sprijiniți prin actuala schemă de ajutor, respectiv voucherul de 50 de lei acordat pe baza veniturilor.
„Din punctul meu de vedere, sprijinul trebuie să fie direcționat pentru români vulnerabili, ceea ce actuala schemă de tichete de energie asigură. Ea trebuie evaluată periodic din perspectiva cuantumului sprijinului și eficienței”, a declarat Sebastian Burduja.
Potrivit consilierului onorific al premierului, pentru scăderea facturilor investițiile sunt unica rezolvare. „Singura soluție pentru reducerea facturilor sunt investițiile și, în fapt, continuarea marilor programele lansate pe mandatul meu, cu peste 14 miliarde de euro fonduri europene nerambursabile atrase. Aceste proiecte vor crește capacitatea României de producție și stocare a energiei electrice, iar creșterea ofertei va determina scăderea prețului la consumatorii finali”, a mai spus Sebastian Burduja.
La rândul său, Laurențiu Urluescu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER), care încă mai așteaptă ca statul să le deconteze o sumă de aproximativ 7 miliarde de lei aferente schemei de plafonare – compensare încheiată pe acest segment pe 1 iulie, consideră ideea lui Bogdan Ivan este una „șugubeață” și nesustenabilă.
Creșterea prețurilor la energie – generată de crizele declanșate de pandemia de COVID-19, dar mai ales de războiul din Ucraina – implicit schemele de ajutor instituite, a adus câștiguri semnificative statului, de 80 de miliarde de lei, conform calculelor AFEER.
Propunerea ministrului Energiei lansată în spațiu public, drept un proiect care ar urma să fie discutat în Coaliție, ar însemna ca persoanele ale căror venituri lunare se situează între 2.500 și 3.000 de lei să poată beneficia, în perioada rece a anului, de o limitare a costului energiei electrice la 1 leu/kWh.
Ministrul a accentuat că această inițiativă are scopul de a atenua impactul creșterii prețurilor asupra gospodăriilor deja afectate și a menționat că se ia în considerare și măsura blocării deconectării de la rețea pentru consumatorii care nu reușesc să achite facturile.
„Orice posibilă plafonare la 1 leu este nesustenabilă. În momentul de față în factura clientului casnic, undeva până în 0,8 lei/kWh, sunt alte taxe, tarife și contribuții reglementate. Deci energia, dacă ar fi să fie plafonată la 1 leu/kWh, ar însemna că energia pură ar trebui să fie undeva la 0,2 lei/kWh și, în momentul de față, la 200 lei/MWh, echivalentul lui 0,2 lei/kWh, nu găsești energie în piață. Singura soluție este cu decontarea diferenței. Dar, având în vedere că, pe schema veche, care s-a terminat la 1 iulie, încă mai sunt vreo 7 miliarde datorie a statului către furnizori – care, mă rog, pot să vă zic că ultima lună decontată este ianuarie 2024, deci avem vreo 20 de luni întârziere – deci aș face un apel către stat: înainte să găsească idei șugubețe, întâi să-și plătească datoriile”, a declarat Laurențiu Urluescu, potrivit Mediafax.
Cristina Şetran (OPCOM): Posibilitatea de tranzacţionare la 15 minute pe PZU permite un răspuns mai exact la necesităţile pieţei
Posibilitatea de tranzacţionare la 15 minute şi pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) ne aşteptăm să permită o integrare mai corectă a resurselor regenerabile, poate şi a instalaţiilor de stocare în viitor, a bateriilor, deci un răspuns mai exact la necesităţile pieţei, a declarat directorul general al Operatorului Pieţei de Energie Electrică şi de Gaze Naturale OPCOM, Cristina Şetran, prezentă la conferința InvesTenergy.
„În data de 30 septembrie a fost lansată posibilitatea de tranzacţionare la 15 minute şi pe Piaţa pentru Ziua Următoare, de altfel un obiectiv aşteptat şi care a avut, să spunem, mici întârzieri, tocmai din cauza complexităţii. N-aş putea să nu spun acest lucru, că este o modificare operaţională, poate cea mai importantă a ultimilor ani din perspectiva funcţionării acestei pieţe integrată la nivel european. Lucrurile au decurs bine, preocuparea tuturor celor implicaţi a fost ca lucrurile să meargă bine, poate şi de aici dorinţa noastră de a continua şi de a avea mai multe teste efectuate şi de a ne asigura că lucrurile vor decurge bine. OPCOM are şi a avut de-a lungul timpului un comportament foarte discret, dar o să spun că procesul de pe 30 septembrie a fost coordonat chiar de OPCOM la nivel european”, a afirmat Şetran.
Ea a precizat că sunt 16 operatori ai PZU, iar opt dintre aceştia, printre care şi OPCOM, coordonează la nivel european acest mecanism şi infrastructura care determină preţurile zilei următoare. „Sigur este un mecanism rotaţional, dar asta nu diminuează cu nimic faptul că am fost foarte pregătiţi pentru momentul respectiv. Prin rotaţie, sunt 16 operatorii ai pieţei pentru ziua următoare. Dintre aceştia, opt, printre care şi OPCOM, coordonează la nivel european acest mecanism şi infrastructura care stabileşte, determină preţurile zilei următoare. Ce ne aşteptăm acum? Sigur, e prematur să mă pronunţ în vreun fel. Cu siguranţă, ne aşteptăm ca granularitatea aceasta de 15 minute să permită o mai promptă sau corectă integrare, să zicem, a resurselor regenerabile şi nu numai, poate şi a instalaţiilor de stocare în viitor, a bateriilor, deci permite un răspuns, să zicem, mai exact la necesităţile pieţei”, a susţinut şeful OPCOM
Cristina Şetran a admis că în aceste trei zile petrecute de la implementarea tranzacţionării la 15 minute pe PZU s-a observat o oarecare volatilitate în cadrul unui interval orar între cele patru sferturi de oră.
„Sigur, dacă ne uităm în aceste trei zile, vedem oarecare volatilitate în cadrul unui interval orar între cele patru sferturi de oră. Poate e normal, vom vedea în timp, că tocmai de-aia am introdus granularitatea aceasta, pentru a permite reacţia corespunzătoare, dar ceea ce am văzut şi aş putea din cele trei zile să remarc este faptul că se utilizează produsul de 15 minute. Este, cumva, un echilibru momentan, e tranziţia evidentă, între numărul de participanţi care în continuare utilizează produsul de 60 şi cei care deja sunt pregătiţi pentru trecerea la 15 minute, deci cumva această pondere de 50-50. Volumele din piaţă, cel puţin din locul de piaţă organizată OPCOM sunt similare (…). Până la urmă, sensul pieţei pentru ziua următoare este tocmai de a capta toate aceste elemente neaşteptate, aş spune”, a subliniat aceasta.
Virgiliu Ivan (Transelectrica): E o presiune fantastică din partea celor ce doresc să investească;legislaţia pentru obţinerea ATR-urilor se modifică de la 1 ianuarie
Transelectrica se confruntă cu o presiune fantastică din partea celor care doresc să investească, pentru că legislaţia se modifică de la 1 ianuarie în ceea ce priveşte obţinerea de avize tehnice de racordare (ATR), a afirmat șeful Dispecerului Energetic Naţional (DEN), din cadrul Transelectrica, Virgiliu Ivan.
„Provocări pentru noi, Transelectrica, sunt foarte multe. Vă spun, acum este o presiune fantastică din partea celor care doresc să investească, pentru că legislaţia se modifică de la 1 ianuarie în ceea ce priveşte obţinerea ATR-urilor (n.r. – avize tehnice de racordare) şi acum colegii care se ocupă de racordare, atât din executiv, cât şi de la DEN poartă pe umăr o presiune imensă, pentru că majoritatea doresc să-şi încheie documentaţiile tehnice, ATR-urile, să obţină contracte înainte de modificarea legislaţiei. Şi foarte mulţi colegi din cadrul Transelectrica se ocupă de această activitate”, a precizat acesta.
Potrivit acestuia, s-au emis ATR-uri pentru mai mult de 60.000 de MW, ceea ce este „spre nebunie”, pentru că probabil vom avea surse de energie de câteva ori mai mari faţă de consum.
„Unde am ajuns? Părerea mea e că spre nebunie, pentru că sunt peste 60.000 de MW pentru care s-au emis ATR-uri de către noi, Transelectrica, şi de către operatorii de distribuţie, şi ce vom face cu toată această energie? Bineînţeles, nu se vor pune toţi în funcţiune, sunt multe alte condiţii. Dar gândiţi-vă că avem un sistem energetic care iarna ajunge la 9.000, poate 9.500 de MW, iar vara, în golurile de sarcină, ajunge la 3.500 – 3.700 de MW (…)! Gândiţi-vă cum putem conduce un sistem energetic în care, poate, pe viitor vom avea surse dimensionate de câteva ori mai mult faţă de consumul nostru. Bineînţeles, o parte din această energie va ajunge la export, dar pieţele de energie electrică din România sunt aceleaşi, suntem cuplaţi şi participăm, suntem activi în toate pieţele de energie electrică, dar trebuie să avem în vedere consumatorii. Cum reuşim să protejăm consumatorii, cum reuşim să menţinem preţurile, tarifele la un nivel suportabil pentru consumatori? Şi dacă tot discutăm acum de dezvoltarea producţiei, haideţi – şi am spus-o cred că la fiecare conferinţă la care am participat – haideţi să ne aplicăm şi asupra consumatorilor, să încercăm să atragem consumatori în mod direct şi nu în mod indirect, prin preţuri, poate, poate preţurile la energie electrică vor scădea în următorii ani şi vom reuşi să atragem clienţi”, a susţinut Ivan.
El a atras atenţia că investiţiile în energie nu vor putea fi susţinute de un volum din ce în ce mai mic de consumatori. „Focusul, părerea mea, este că ar trebui mutat. Dacă pe zona de producţie de energie electrică, să spunem, s-a mişcat locomotiva, a început să se tureze, să se accelereze, focusul trebuie pus şi pe atragerea de consumatori. Fără consumatori de energie electrică, toate investiţiile pe care le facem, le fac cei care investesc în energie – operatorii de reţele electrice, Transelectrica, operatorii de distribuţie – nu vor putea fi susţinute de un volum din ce în ce mai mic de consumatori. Gândiţi-vă la sistemul de pensii! Acelaşi lucru este şi în cazul consumatorilor. Cu cât ai mai puţini consumatori, pentru că ei plătesc toate aceste investiţii, costurile individuale vor fi din ce în ce mai mari şi vor fi resimţite”, a adăugat acesta.
Radu Constantin (Hidroelectrica): Ne apropiem vertiginos de 900.000 de clienţi casnici şi, pe proiecţiile noastre, vom depăşi un milion
Hidroelectrica se apropie de un portofoliu de 900.000 de clienţi casnici, iar proiecţiile arată că va depăşi un milion, ceea ce a pus o presiune deosebită pe modelul de business al companiei, însă ne-am adaptat şi pe viitor vom fi prezenţi cu o ofertă deosebit de competitivă, atât pe industrial, cât şi pe casnic, a declarat Radu Ioan Constantin, CFO, Hidroelectrica.
„Oferta Hidroelectrica este deosebit de competitivă. În acest moment, ne apropiem vertiginos spre 900.000 de clienţi casnici. Pe proiecţiile noastre, vom depăşi cu siguranţă un milion de clienţi casnici în portofoliul companiei. Aceasta, bineînţeles, a pus o presiune deosebită atât pe modelul de business, pentru că shiftarea aceasta spre zona de furnizare a implicat o redimensionare a tuturor activităţilor în cadrul companiei, dar cu brio facem faţă chiar şi într-un an deosebit de secetos. După cum bine aţi văzut, acest an este un an mult sub media hidrologică. Estimăm că ne vom încadra în jur de 11,4 TW ca şi producţie anul ăsta, este deosebit de dificil – anul mediu hidrologic este undeva peste 15 TW – dar ne-am adaptat, am dovedit rezilienţă, am dovedit profesionalism şi creşterea aceasta accentuată a portofoliului de furnizare ne-a scos din zona aceea de confortabilitate cu siguranţă, dar ne-am adaptat şi pe viitor vom fi prezenţi cu o ofertă deosebit de competitivă pentru populaţia României, atât pe business, cât şi pe casnic”, a afirmat Constantin, la un eveniment de specialitate.
Acesta a precizat că, în ultimii trei ani, Hidroelectrica a jucat un rol foarte important pe piaţa de furnizare.
„În 2018, piaţa era liberă, după aceea am primit OUG 114, când Hidroelectrica a trebuit să se muleze pe condiţiile noi de piaţă reglementată. După aceea a fost momentul 2021, când din nou pe piaţa consumatorilor casnici a fost o reliberalizare. Acum, după aceste două momente, cu siguranţă că au fost trase nişte concluzii atât de guvernanţi, cât şi de factorii decidenţi politic. Hidroelectrica, însă, în ultimii trei ani, a jucat un rol foarte important pe această piaţă de furnizare. Vom continua să fim prezenţi acolo. Provocările vor fi, dar le luăm ad literam zi de zi şi mergem înainte”, a subliniat acesta.
Pe de altă parte, Radu Constantin a anunțat că Hidroelectrica a semnat în acest an contracte de 145 milioane de euro pentru retehnologizări şi modernizări, iar peste 500 de milioane de euro sunt în licitaţii în lunile octombrie şi noiembrie, care vor fi două luni de foc, a declarat Radu Ioan Constantin, CFO, Hidroelectrica.
„Să vă dau câteva cifre, ce am făcut şi ce avem ca planuri pe termen mediu şi lung. Bugetul de investiţii pentru următoarea perioadă va depăşi 3 miliarde de lei. Pentru anul trecut, să aveţi o imagine exactă, compania a semnat contracte de retehnologizare şi de modernizare de peste 300 de milioane de euro. Pentru acest an, am semnat contracte de 145 milioane de euro, având în pipeline, în diverse stadii de licitaţii, cu toate retehnologizările şi modernizările pe care le avem în această zonă pentru perioada următoare, de peste 500 de milioane de euro. Acestea sunt cifre specifice activităţii investiţionale la Hidroelectrica, bineînţeles segmentate pe diverse zone investiţionale. În primul rând, adaptarea la situaţia actuală din zona de energie ne obligă să fim foarte atenţi la această zonă de hibridizare şi de modernizare şi de investiţii în bateriile de stocare pentru care şi noi avem proiecte la Crucea, unde avem parcul eolian de 108 MW, acolo avem un proiect deja semnat şi este în curs de implementare, o baterie de stocare de 36 de MW. La Gogoşu, în zona Dunării, la fel, avem un proiect tot de stocare cu baterii”, a afirmat Constantin.
El a subliniat că Hidroelectrica este inovativă şi pe zona de parcuri flotante. „Avem un proiect, Nufăru, care este cel mai mare din Europa în momentul actual, cu o capacitate de 10 MW. Bineînţeles că încercăm să folosim tot potenţialul pe care îl avem în cadrul companiei cu hidrocentrale şi să alipim zonele în care sunt posibile aceste baterii de stocare, care reprezintă în opinia tuturor viitorul, şi întreaga comunitate energetică cu siguranţă vede aceste baterii ca factor să suplinim dezechilibre şi pentru a veni cu siguranţă în sprijinul Transelectricii, să fim prezenţi întotdeauna când sistemul energetic are nevoie de capacităţile hidro. Ca şi proiecte viitoare, vă spuneam că sunt peste 500 de milioane de euro pe care le avem în licitaţii în lunile octombrie şi noiembrie. Vor fi două luni de foc pentru Hidroelectrica: să redeschidem licitaţii pentru retehnologizări la centrale importante, la Brădişor, peste 100 de milioane de euro, la Râul Mare Retezat sunt peste 190 de milioane de euro. Deci, acestea sunt în pipeline, suntem în curs de deschidere a ofertelor şi de depunere a ofertelor. Bineînţeles că aici trebuie să respectăm paşii legali, ne supunem legislaţiei în vigoare”, a adăugat oficialul companiei.
Marian Năstase (Alro): Energia e în tot şi în toate; nu poţi să fii competitiv când energia e scumpă
România nu poate fi competitivă cu o energie scumpă şi câteodată este bine să ne gândim că, totuşi, e miraculos că a mai rămas ceva din industrie care funcţionează la preţurile actuale ale energiei, a afirmat preşedintele Consiliului de Administraţie al Alro, Marian Năstase, la un eveniment de specialitate, prezent la conferința InvesTenergy.
Acesta a remarcat că există o diferenţă foarte mare între preţurile la energie înregistrate în ţările situate în vestul Europei şi cele din statele din estul continentului, în special în România.
„În primul rând ne uităm la piaţa europeană, piaţa noastră, piaţa internă şi vedem o diferenţă foarte mare de preţ la energie între ţările din vestul Europei şi ţările din estul Europei, din păcate cu accent pe România, care are preţuri foarte mari la energie. Nu ştiu dacă neapărat cele mai mari, dar probabil că sunt momente când avem cele mai mari preţuri la energie. Nu poţi să fii competitiv când energia e scumpă. Energia e în tot şi în toate, deci n-ai cum să fii competitiv. Ca un exemplu, industria noastră în Franţa plăteşte un preţ la energie undeva între 45 şi 50 de euro, la noi, ştiţi bine, preţurile sunt undeva peste 100 de euro. Deci, câteodată e bine să ne gândim că e totuşi miraculos că a mai rămas ceva din industria românească funcţionând la aceste preţuri”, a spus Năstase.
Acesta a explicat „miracolul” prin produse cu valoare adăugată foarte mare. „Ăsta nu e un miracol. Ne-am îndreptat spre produse cu valoare adăugată foarte mare mulţi dintre noi şi am reuşit, pentru că noi acţionăm într-o piaţă globală. Noi nu suntem reglementaţi, nu ni se garantează profitul de către stat sau marje de profit de către stat şi aşa mai departe. Şi, atunci, ducându-ne spre produse cu valoare adăugată foarte mare, am reuşit încă să mai supravieţuim şi sperăm totuşi să supravieţuim pe un termen totuşi lung. În al doilea rând, sunt situaţii foarte dificile, cum ar fi Galaţi (n.r. – fostul SIDEX), dar eu cred că trebuie menţionat Arcelor Mittal Hunedoara, care, cum să spun, îmi spunea cineva în oraş că ‘domnule, s-a sinucis’, altcineva spunea că a murit. Eu vă spun clar: e mort, din păcate. Şi în general, în industriile noastre, şi aici vorbim de sticlă, vorbim de ciment, vorbim de oţel, vorbim de aluminiu, vorbim de chimie, care la noi e cvasi-închisă şi avem capacitate, pe partea de chimie, are aplicaţii multiple şi în domeniul securităţii, are aplicaţii şi în domeniul agriculturii. România e a şasea ţară agricolă din Europa şi importă îngrăşămintele, pentru că nu reuşim să producem în România. Asta este o crimă, dacă mă întrebaţi pe mine. Ce vreau să spun este că încercăm ca industrie să ne adaptăm la aceste preţuri mari. Sperăm că poate din 2027 să scadă preţurile, dar evident că sunt foarte mulţi factori încă necunoscuţi sau care pot apărea pe parcurs”, a subliniat el.
Preşedintele CA al Alro a atenţionat că, fără o energie competitivă, România nu poate avea o industrie competitivă.
„Fără o energie competitivă, nu ai cum să ai o industrie competitivă şi asta va duce la scăderea, la deteriorarea balanţei comerciale, la accentuarea deficitului. Or să se mărească din nou taxele, o să se mai dea afară din bugetari, dar tot acolo ne ducem, în jos. Ne ducem în jos dacă nu reuşim să stimulăm baza, care e economia. Din perspectiva sustenabilităţii, aici trebuie să vorbim de două aspecte, predictibilitate şi sustenabilitate. (…) Noi trebuie să avem politici. Când vorbim de politici publice, da, politicile publice trebuie sustenabile şi articulate. Vorbim de predictibilitatea politicilor publice. Sunt proiecte strategice pentru România, ele trebuie finalizate, nu trebuie trecute de pe planul principal pe planul secundar în funcţie de moftul unui ministru nou, cu tot respectul pentru miniştri şi pentru guvernul ţării în care trăim”, a mai spus Marian Năstase.
Adrian Tudora (ELCEN): Compania este pregătită să pornească producția de energie termică dacă vremea se menține foarte rece
Compania Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) este pregătită să pornească producția de energie termică dacă vremea se menține foarte rece, astfel încât să fie îndeplinite condițiile legale care să determine Termoenergetica să înceapă perioada de încălzire pentru consumatori, a declarat directorul general adjunct Adrian Tudora, care a admis că vremea rece din Capitală a fost o surpriză.
Programul ELCEN prevede pornirea tuturor centralelor de la 1 noiembrie, dar poate să le pună în funcțiune și mai devreme, dacă este cazul, a spus Adrian Tudora, potrivit Mediafax.
ELCEN este cel mai mare producător de energie termică din România (40%) şi este principalul furnizor de agent termic pentru sistemul de termoficare din București (90%), cu o cotă de piață de energie electrică livrată în rețele la nivel național de aproximativ 4%, potrivit datelor publice. Compania asigură căldură în sistem centralizat pentru aproximativ 550.000 de apartamente din Capitală și 5,3% din energia electrică produsă la nivel național.
„Perspective sunt, centralele sunt pregătite, mai avem mici lucrări, dar care nu impactează cumva pornirea centralelor. Noi, de altfel, în program am prins, fără să știm o prognoză foarte clară, luna trecută am prins un grup de la 1 octombrie, ceea ce s-a și întâmplat, am pornit un grup la sud și mai avem în programul nostru, independent de vremea de afară, care, sigur, poate schimba datele problemei, încă un grup la Progresu, începând cu 15 octombrie. De la 1 noiembrie deja noi ne-am gândit și ne-am făcut programul și de gaz și ne-am făcut program cu toate centralele în funcțiune”, a declarat Adrian Tudora.
„Din punctul nostru de vedere, da, de altfel avem capacități pe care le putem încărca mai mult sau chiar porni. Dar aici, sigur, Termoenergetica dictează regimul de funcționare al rețelei. Sunt avarii, mai au lucrări. Am văzut că în oraș deja instalațiile sunt în umplere chiar și la mine în Drumul Taberei, deci ușor, ușor se pregătesc și colegii noștri de la Termoenergetica, dar cred că ne-a luat un pic vremea cam repede, schimbarea bruscă de temperatură cred că n-a fost gândită și preconizată de noi”, a explicat directorul general adjunct al ELCEN.
Adrian Tudora a precizat că prognozele primite de la meteorologi de companie, cu nimic mai speciale decât cele pentru toți cei interesați, nu au inclus aceste scăderi bruște de temperatură.
„Sunt prognozele pe care le avem cu toții și, sigur, pe termen lung au diverse erori. Poți să-ți faci o idee, dar niciodată nu e foarte sigur. De altfel, luna trecută, când am făcut programul apărea prima jumătate a lunii cu temperaturi ridicate pentru momentul ăsta și de-abia din 15 temperaturile nocturne coborau astfel încât să îndeplinească condițiile de pornire a termoficării. De asta ne-a luat un pic cam repede pe toți. Noi într-un fel suntem pregătiți, că lucrările mari s-au încheiat, dar termo probabil mai au și ei de închis câteva zile lucrările mari pe care le au deschise”, a conchis Adrian Tudora.
ELCEN, la care Ministerul Energiei deține 97,51% din acţiuni, alături de SNGN Romgaz (2,49%), este proprietarul celor patru termocentrale în Bucureşti, cu o putere electrică instalată de 636,25 MW și puterea termică de 4.375,25 Gcal/h, respectiv CET Vest, CET Sud, CET Grozăvești și CET Progresu.
