România va achita aproape integral, până la finele acestui an, împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) contractat în 2009, din care mare parte deja a fost plătit fără efecte şi lacrimi, urmând ca, în 2015, să rămână de rambursat în jur de un miliard de dolari, “un mizilic“, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, cu ocaza prezentării deciziilor de politică monetară adoptate de Consiiliul de Administraţie (CA) al BNR. Reamintim, conform Băncii Centrale, plăţile scadente în luna mai 2014, în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează circa 2,37 miliarde euro, în condiţiile în care în luna aprilie plăţile însumau 393 milioane euro, în februarie – 490 milioane euro, iar î ianuarie – 1,173 miliarde euro.
“Această ţară a rambursat, fără ca vreunul dintre dumneavoastră să fi simţit cum s-a simţit generaţia mea în anii ’80, aproape în întregime împrumutul de la FMI. Ieri (n.r. – luni) s-a făcut o plată mare de 700 de milioane de euro“, a explicat guvernatorul BNR, conform Agerpres, amintind de scepticismul celor care susţineau, în 2009, că România nu va putea plăti împrumutul de la FMI.
Mai mult, în această perioadă, România a realizat şi importante corecţii atât în domeniul fiscal, cât şi în balanţa externă. Şeful Băncii Centrale a arătat că România a suferit a doua corecţie fiscală din Europa, de 7,2 puncte procentuale, după cea din Grecia, iar în plan extern – o corecţie de peste 12 puncte procentuale.
“Am realizat o corecţie masivă. Eu nu am mai trăit aşa ceva! În plan extern – de la 14%, la 1%. De peste 12 procente, creşterea economică pe câţiva ani. S-a simţit în nivelul de trai, cum să nu se simtă! “, a explicat guvernatorul BNR.
El a mai spus că, în acest moment, ţara s-a aşezat, are posibilitatea să intre în alt ciclu lung de creştere sustenabilă şi mult mai solidă.
România trebuie să plătească în 2014 peste 1,172 miliarde euro către Fondul Monetar Internaţional (FMI), Uniunea Europeană (UE) şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), cu 0,72% mai mult decât în 2013, din împrumutul stand-by contractat în 2009, potrivit datelor furnizate de Guvernul României.
Astfel, suma care trebuie plătită către FMI se ridică la 1,002 miliarde euro, cea către UE la 150,1 milioane euro, iar către BIRD – 20,5 milioane euro.
Din cei peste un miliard de euro ce trebuie să ajungă la FMI, 984,8 milioane euro reprezintă rambursări de rate de capital şi 17,2 milioane euro plăţi de dobânzi şi comisioane.
În ceea ce priveşte plata către Uniunea Europeană, întreaga sumă reprezintă plăţi de dobânzi şi comisioane ca şi în cazul BIRD.
Rambursările sunt efectuate în contul pachetului financiar acordat României de creditorii internaţionali în anul 2009, care are o valoare totală de 19,95 miliarde de euro. Vârful de plată în cadrul acestui pachet este în anul 2015, când autorităţile trebuie să ramburseze 1,826 miliarde de euro.
În anul 2009, România a parafat un împrumut stand-by pe 24 de luni în valoare de 12,95 miliarde de euro cu FMI, parte a unui pachet de sprijin de 19,95 miliarde acordat de FMI, UE şi Banca Mondială.
Din acest aranjament cu FMI, România a intrat în posesia a şapte dintre cele opt tranşe prevăzute, în sumă de 10,57 miliarde DST (aproximativ 11,9 miliarde euro). Cea de-a opta tranşă a fost considerată, la solicitarea autorităţilor române, de tip preventiv şi, în contextul evoluţiilor macroeconomice favorabile, nu a fost utilizată.
BNR n-a mai modificat nimic
CA al BNR a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 3,5% pe an, precum şi nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii la lei şi valută.
“În şedinţa de astăzi, CA al BNR a analizat şi aprobat Raportul trimestrial asupra inflaţiei. Documentul reconfirmă perspectiva plasării pe termen mediu a ratei anuale a inflaţiei în interiorul intervalului de variaţie, de +/-1 punct procentual asociat ţintei staţionare multianuale de 2,5%, începând din a doua parte a anului 2014. Astfel, potrivit noii proiecţii, rata anuală a inflaţiei se va situa la nivelul de 3,3% la finele anilor 2014 şi 2015, concomitent cu o evoluţie a ratei medii anuale a inflaţiei în apropierea ţintei staţionare multianuale“, se arată în comunicatul BNR.
Totodată, “similar evaluărilor precedente, riscurile asociate acestei perspective provin cu preponderenţă din mediul extern, şi anume: variabilitatea pe termen scurt şi mediu a apetitului pentru risc al investitorilor faţă de ansamblul economiilor emergente pe fondul evoluţiilor geopolitice şi regionale recente, continuarea procesului de dezintermediere transfrontalieră din sistemul bancar şi efectele ajustării conduitei politicilor monetare ale principalelor bănci centrale“.
În ceea ce priveşte activitatea economică, documentul aprobat de CA al BNR relevă că aceasta s-a îmbunătăţit datorită exporturilor şi evoluţiei favorabile a sectorului industrial.
“Îmbunătăţirea activităţii economice din România continuă să fie impulsionată de dinamica pozitivă a exporturilor şi de evoluţia favorabilă a sectorului industrial, dar şi de consolidarea treptată a consumului. Pe plan extern, contul curent şi rezervele internaţionale se menţin într-o zonă confortabilă în condiţiile rambursării unei părţi substanţiale a datoriei externe publice“, se menţionează în comunicatul CA al BNR.
De asemenea, se remarcă accentuarea ritmului de creştere în termeni reali a împrumuturilor în monedă naţională, concomitent cu adâncirea dinamicii negative a creditelor în valută, creşterea creditării totale a sectorului neguvernamental plasându-se, astfel, în continuare în teritoriu negativ.
Ponderea împrumuturilor în valută în soldul creditului acordat sectorului privat a coborât sub nivelul de 60% (59,5%) pentru prima dată în ultimii cinci ani, fiind de natură să contribuie la consolidarea mecanismului de transmisie a politicii monetare.
“În acest context, implementarea consecventă a unui mix adecvat de politici macroeconomice, în linie cu prevederile acordurilor de finanţare externă, precum şi o situaţie socială şi politică echilibrată în anul electoral 2014, sunt esenţiale pentru consolidarea perspectivelor favorabile ale economiei româneşti, întărind astfel rezistenţa acesteia la şocuri externe. BNR monitorizează atent evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional, astfel încât, prin calibrarea conduitei politicii monetare şi utilizarea judicioasă a instrumentelor de care dispune, să menţină stabilitatea preţurilor pe termen mediu şi stabilitatea financiară“, conform Băncii Naţionale.
