Autoritățile române trebuie să modifice legislația referitoare la piața gazelor naturale până la cel târziu pe 26 septembrie, în caz contrar urmând să ajungă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene(CJUE), ceea ce ar putea implica amenzi de sute de mii de euro pe zi împotriva României, au declarat reprezentanții Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), la o întâlnire cu presa. Pe de altă parte, Comisia Europeană a cerut autorităților române un calendar de dereglementare a prețului gazelor de producție internă, pentru a renunța la o altă procedură de infringement deschisă împotriva României. Problema o reprezintă consumatorul vulnerabil! Încă nu se ştie cine poate intra în această categorie! Iar degringolada dintre autorităţile locale şi centrale nu face decât să sporească această incertitudine!
În urma adoptării OUG 114/2018 şi a OUG 19/2019, Executivul european a demarat o procedură de infringement împotriva României pentru faptul că producătorii interni trebuie să aloce cu prioritate gazele către consumatorii casnici şi termocentralele care produc apă caldă şi căldură pentru populaţie. În luna iulie, Comisia a emis un aviz motivat, iar România are termen 26 septembrie pentru a modifica legislația, altfel dosarul va merge la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), iar România riscă să plătească amenzi începând cu data de 27 septembrie.
Potrivit Bruxellesului, obligarea producătorilor de a livra cu prioritate pe piaţa internă, chiar dacă pentru populaţie, încalcă principiul Uniunii Europene privind libera circulaţie a mărfurilor, care se pot ridica la “sute de mii de euro pe zi”.
“Comisia Europeană a trimis deja un aviz motivat şi avem termenul de 27 septembrie pentru a răspunde, după care România poate ajunge la Curtea Europeană de Justiție. Până pe 26 septembrie, Comisia așteaptă o nouă legislație promulgată sau un proiect concret prin care se modifică legislația, în funcție de care poate acorda o prelungire de 90 de zile a termenului pentru a adopta legislaţia”, a declarat vicepreședintele ANRE, Zoltan Nagy Bege.
Oficialii ANRE au declarat că legislația poate fi schimbată atât de Parlament, cât şi de Guvern pentru a respecta termenele Bruxellesului.
Reamintim, acum câteva zile, Comisia de Industrii a Camerei Deputaţilor a abrogat articolele din OUG 114/2018 care se referă, printre altele, și la această alocare. În aceeași zi, la Comisia de Buget, al cărei raport se dezbate în plenul Parlamentului, a amânat luarea unei decizii în privinţa Ordonanţei.
Calendar în 18 luni
Pe de altă parte, Comisia Europeană a cerut autorităților române un calendar de dereglementare a prețului gazelor de producție internă, pentru a renunța la o altă procedură de infringement deschisă împotriva României: OUG 114/2018 şi OUG 19/2019 introduc şi un preţ fix, de 68 lei/MWh, la care producătorii pot vinde gazele pentru populaţie. Până la introducerea preţului reglementat, piaţa era cea care dicta preţul gazelor din poducţia internă.
„Comisia Europeană ne-a sugerat să elaborăm un calendar de dereglementare a prețurilor pe 18 luni. Eu sper că acest calendar să fie cuprins în legile care vor ieși din Parlament în urma modificării OUG 114 și OUG 19”, a declarat Dumitru Chiriță, președintele ANRE.
Potrivit acestuia, în paralel, va trebui elaborată o metodologie de protecție a consumatorilor vulnerabili, respectiv statutul, modul de identificare și finanțare.
Reamintim, în luna mai, un studiu realizat de compania de consultanţă Emerton, propunea adoptarea unei definiții a consumatorului casnic vulnerabil de gaze naturale care ar putea acoperi 20% din populația din România și introducerea unei scheme prin care consumatorilor vulnerabili să le fie subvenționate jumătate din costurile facturilor de consum de gaze, schemă care să fie finanțată printr-o „taxă socială” plătită de ceilalți clienți finali, precum și prin discounturi acordate de furnizori. Studiul propunea un fond de protecție a consumatorilor vulnerabili cifrat la circa 970 milioane lei pe an, din care fiecare astfel de consumator ar primi o subvenție anuală de 650 lei și care ar acoperi jumătate din costurile facturilor de consum de gaze, respectiv 50% din prețul mediu de 130 lei/MWh plătit anul trecut de gospodăriile populației, luând în calcul un consum mediu anual de 10 MWh de gaze pe gospodărie.
Până la aplicarea integrală a sistemului, studiul propunea o soluție intermediară temporară, respectiv ca plafonul de preț de achiziție angro de la producători de 68 lei/MWh să se aplice doar cantităților de gaze destinate aprovizionării acestor clienți vulnerabili, care ar urma să beneficieze, astfel, de un tarif social de furnizare.
Coordonare între autorităţi
Pentru a putea ajuta consumatorii vulnerabili mai trebuie un lucru: să aibă acces la energie electrică şi gaze naturale.
Deşi este unul dintre cei mai mari producători de gaze naturale, România are o reţea de gaze naturale ce abia ajunge la 41.500 km, din care 23.000 km în mediul urban. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, pe parcursul anului 2018 s-au distribuit gaze naturale în 945 de localităţi. Din volumul total de gaze distribuite către populaţie (3,1 miliarde mc), aproape 90% au fost distribuite în mediul urban. Astfel, din cele circa 3.200 de localităţi din România, numai aproximativ o treime are acces la gaze naturale. Motivul este simplu: gazele “nu ajung” până la celelalte!
“Trebuie o coordonare mult mai bună între autorităţile centrale şi cele locale pentru dezvoltarea eficientă a reţelelor de transport şi distribuţie a gazelor naturale”, a afirmat Marian Neacşu, vicepreşedinte ANRE, într-o întâlnire cu presa.
