„România poate asigura adecvanţa nu numai a sistemului electroenergetic naţional, ci şi a celor din regiune”, a declarat Valeriu Binig, partener EY România, în cadrul „Energy Strategy Summit”, organizat de publicaţia Energynomics.
Rezilienţa reprezintă capacitatea sistemului electroenergetic de a satisface în permanenţă cererile de putere şi energie ale consumatorilor, luând în considerare ieşirile din funcţiune ale elementelor sistemului, atât cele programate, cât şi cele rezonabil de aşteptat a se produce neprogramat.
Astfel, România poate asigura secuuritatea energetică pentru întreaga regiune. Totuşi, România prezintă şi câteva vulnerabilităţi: instalaţii de producere, transport şi distribuţie a energiei, precum şi pentru exploatarea cărbunelui învechite, depăşite tehnologic, cu consumuri şi costuri de exploatare mari şi poluante, organizarea sectorului de producere a energiei electrice pe filiere tehnologice monocombustibil, capacitate redusă de cercetare-dezvoltare-diseminare în sectorul energetic şi sectorul minier. Dar, aceste vulnerabilităţi reprezintă, în acelaşi timp, şi oportunităţi de invetiţii.
De altfel, Radu Dudău, consilier al ministrului Energiei şi coordonator al proiectului privind noua Strategie Energetică a României, declara, în cadrul conferinţei, că aceasta va fi şi un ghid. „Noua Strategie energetică reprezintă şi un ghid decizional şi investiţional”, a spus Radu Dudău. Conform acestuia, în zilele următoare va fi publicat şi raportul, analiza calitativă, privind domeniul petrolului şi gazelor naturale, după ce, în urmă cu două luni, a fost publicat cel privind energia electrică. „În prezent desfăşurăm toate etapele necesare pentru angajarea unui consultant care va efectua modelarea cantitativă pentru noua Strategie energetică. Sperăm ca, la începutul lunii iulie, să avem toate informaţiile pentru strategie, astfel încât, după consultarea publică, la mijlocul lunii septembrie, să putem avea noua Strategie Energetică a ţării. În ceea ce priveşte declaraţia preşedintelui Iohannis în legătură cu aprobarea, în CSAT, a faptului că Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă reprezintă o investiţie prioritară, am luat notă de aceasta. Este o declaraţie relevantă şi pentru Strategia Energetică, dar, totuşi, noi suntem independenţi faţă de factorul politic. Noi facem recomadări, nu ne angajăm faţă de proiecte, indiferent dacă statul sau un privat este investitor”, a mai spus Radu Dudău.
O altă influenţă asupra Strategiei energetice o pot avea condiţionalităţile de mediu. Prin Acordului de la Paris, Uniunea Europeană s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră (GES) cu 40% până în anul 2030, faţă de anul 1990. „Conform proiectului Opera Clima, derulat de Ministerul Mediului cu Banca Mondială, România este aproape de ţinta de reducere de 40% faţă de anul 1990. Dar, Uniunea Europeană şi-a asumat reducerea cu 80% a emisiilor GES până în anul 2050 faţă de 1990, adică alte 40 de procente în perioada 2030 – 2050, o ţintă mult mai ambiţioasă şi mai dificil de realizat. Dezindustrializarea a condus la diminuarea emisiilor de GES până acum, dar pentru viitor va fi mult mai greu”, a mai spus Radu Dudău.
Gazul natural lichefiat american, o soluţie pentru România
Richard Morningstar, preşedintele Global Energy Center, Atlantic Council, fost trimis special al SUA pentru energie în zona Eurasia, a declarat că gazele naturale vor reprezenta principala sursă energetică a lumii, cel puţin pentru următorii 40 – 50 de ani. Pentru că sunt mai puţin poluante, gazele ar trebui să înlocuiască cărbunii în producţia de energie electrică. „Gazele naturale lichefiate provenite din America pot reprezenta o sursă sigură pentru această regiune şi pentru România”, a spus Morningstar. Gazele pot ajunge la terminale din Marea Mediterană, iar apoi, prin conducte, în toată Europa şi, evident, şi în Centrul şi Estul continentului.
În privinţa conductelor de transport al gazelor naturale, Ciprian Alic, director în cadrul Transgaz, a declarat că urmează să se finalizeze interconectarea cu Bulgaria, prin gazoductul Giurgiu-Ruse, după ce a fost finalizată interconectarea cu Republica Moldova. România este interconectată cu Ungaria prin conducta Szeged – Arad, iar cu Ucraina, prin Satu Mare – Hust. Totuşi, prin aceste conducte se pot doar importa gaze, nu şi exporta. Un proiect extrem de important al Transgaz este BRUA (gazoductul Bulgaria – România – Ungaria – Austria), cu o valoare estimată de 540 milioane euro pentru cei 550 km pe teritoriul României, pentru care compania a primit o finanţare de 179 milioane de euro de la Uniunea Europeană. Proiectul presupune dezvoltarea unei capacități de transport gaze naturale între punctele existente de interconectare cu sistemele de transport gaze naturale din Bulgaria (la Giurgiu) și Ungaria (Csanadpalota). După punerea în funcțiune, proiectul va asigura o capacitate maximă de transport gaze naturale de 1,5 miliarde mc/an înspre Bulgaria şi de 4,4 miliarde mc/an înspre Ungaria. Prin această conductă ar urma să fie transportate spre Austria şi UE şi gazele extrase din Marea Neagră. Reamintim, în ultimii ani au fost anunţate mai multe descoperiri de zăcăminte de gaze naturale în partea românească a Mării Negre, anunţuri făcute de companii precum Lukoil, ExxonMobil și OMV Petrom.
Liberalizarea pieţei gazelor, o provocare
„Liberalizarea pieţei gazelor prezintă câteva provocări, cum ar faptul că nu există definit în legislaţie consumatorul vulnerabil, nu este definitivat cadrul fiscal, pare că ne aruncăm în apă adâncă, să vedem ce se întâmplă”, a declarat Virgil Metea, directorul general al Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din ţară.
Reamintim, în prezent, potrivit legislaţiei care instituie supraimpozitarea de 60% pe venitul suplimentar din liberalizare, producătorii de gaze plătesc acest impozit pentru un nivel de preţ de 72 lei/MWh, chiar dacă ei vând la un preţ mai mic. În plus, preţurile de import au ajuns la 60 lei/MWh şi chiar sub acest nivel. Conform calendarului de liberalizare a preţului gazelor, populaţia ar trebui să plătească, de la 1 iulie, 66 lei/MWh, peste preţul de import, de aceea ANRE a cerut liberalizarea completă a preţului gazelor din producţia internă, având în vedere că s-a atins convergenţa cu cel de import.
Pe de altă parte, Virgil Metea a anunţat că va începe modernizarea termocentralei Iernut, deţinută de Romgaz.
În ceea ce priveşte licenţele expirate, şeful Romgaz a declarat că, printr-o exploatare judicioasă, s-a reuşit prelungirea duratei de viaţă a unor zăcăminte, ceea ce a condus la depăşirea termenelor privind licenţele. Împreună cu ANRM, se căuta soluţii pentru remedierea acestei situaţii.
Sondele din România au cea mai slabă producţie din lume
„Sondele de petrol din România au cea mai mică producţie din lume, iar cele de gaze naturale se află tot pe ultimele locuri”, a declarat directorul general al ANRM, Sorin Gal. „Sunt sonde care produc încă din anul 1901”, a mai spus acesta. În ceea ce priveşte taxarea în domeniul hidrocarburilor, Sorin Gal a spus că discuţiile se poartă la Ministerul Finanţelor Publice. ANRM pregăteşte, în prezent, o strategie privind explorarea şi producţia în domeniul petrolier.
Cum România importă aproximativ 60% din necesarul de ţiţei, Liviu Ilaşi, directorul general al Conpet, a readus „pe tapet” proiectul PEOP (Pan-European Oil Pipeline). „Până acum s-a vorbit despre acest proiect doar plecând de la ideea că petrolul din zona caspică va ajunge de pe malul estic pe cel vestic al Mării Negre, la Constanţa, iar, de aici, prin oleoductului Constanţa – Trieste, în Serbia, Croaţia, Italia. Acum, s-ar putea ca petrolul să nu mai poată fi transportat prin Marea Neagră. Trebuie să avem alternativă, pentru a asigura siguranţa în aprovizionarea cu ţiţei, de aceea conducta ar trebui să aibă posibilitatea să transporte petrolul şi dispre, dar şi înspre Constanţa”, a spus Liviu Ilaşi.
Reamintim, relaţiile dintre Rusia şi NATO (România, Bulgaria şi Turcia, ţări riverane la Marea Neagră fiind membre ale alianţei) nu sunt dintre cele mai cordiale.
„NATO încearcă astăzi să transfere schemele de confruntare în Marea Neagră”, a declarat Aleksandr Grusko, reprezentantul permanent al Moscovei pe lângă NATO, citat de Interfax şi preluat de Agerpres. Comentand cu privire la recentele declaraţii ale preşedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, că „nu trebuie permis ca Marea Neagră să se transforme într-un lac rusesc”, Aleksandr Grusko a afirmat că „Alianţa Nord-Atlantică înţelege foarte bine că Marea Neagră nu va deveni niciodata un lac NATO”.
Reamintim, fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, a criticat, în 2005, Moscova, pentru că tratează Marea Neagră ca pe un „lac rusesc”.
