România nu oferă, în prezent, cele mai bune condiţii pentru derularea investiţiilor în energie regenerabilă, din cauza întârzierilor companiilor de stat în construcţia unor unităţi de producţie a energiei şi a instabilităţii politice, a declarat directorul general al Verbund România, Ovidiu Pop, la Medien Conferences “Romanian Renewable Energy Conference – Opportunities in renewable energy – How to create and make a green business profitable in Romania?”.
„Din păcate, în acest moment nu este un mediu prielnic de a discuta posibilităţi de investiţii. Trebuie să existe o continuitate, profesionalism în acest domeniu. Trebuie să avem şi partea de energie clasică, unităţi de pompaj, termocentrale cu pornire rapidă, astfel încât siguranţa sistemului să nu fie pusă niciodată în pericol”, a afirmat Pop, care este şi preşedinte al Institutului Naţional Român pentru Studiul Amenajării şi Folosirii Surselor de Energie (IRE).
El a amintit de proiectul hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti, care ar urma să fie construită de compania de stat Hidroelectrica. Hidrocentrala Tarniţa ar avea rolul de a contribui la echilibrarea sistemului energetic naţional, după ce vor fi construite mai multe parcuri eoliene, dar şi Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă.
Hidroelectrica încearcă de mai mulţi ani să atragă parteneri pentru realizarea Tarniţa, investiţie evaluată la 1,1 miliarde euro, dar încă nu a găsit vreunul. Hidroelectrica a intrat în insolvenţă la finele lunii iunie.
Parcurile eoliene au nevoie de unităţi de producţie a energiei pentru reglare, având în vedere că energia pe care o produc este fluctuantă şi poate produce dezechilibre în sistem.
„Colegii de la Hidroelectrica sunt în această perioadă într-o situţie mai delicată, nu şi-au fixat încă strategia privind investiţiile. (…) În momentul în care Hidroelectrica va decide şi compania Verbund îşi va revizui poziţia privind investiţiile din România. Deocamdată, ce este cert este că Verbund îşi doreşte să finalizeze această investiţie în parcuri eoliane”, a continuat Pop. Verbund a finalizate parcuri eoliene de 100 MW şi are în construcţie alte unităţi cu o putere tot de 100 MW.
„Toţi cei 200 MW ar fi trebuit finalizaţi până în decembrie 2012, dar, din cauza unor întârzieri inerente unor astfel de investiţii, termenul a fost extins până în primul trimestru al anului viitor”, a afirmat Pop.
El a adăugat că Verbund ar putea construi alt parc, de aproape 60 MW, dar încă nu a luat decizia, aşteptând să vadă cum evoluează situaţia economică şi politică în România.
Grupul Verbund, deţinut de statul austriac, a anunţat în august că vizează investiţii totale de peste 300 milioane euro în parcuri eoliene în România până în 2013.
În România sunt instalate parcuri eoliene cu o putere cumulată de 1.500 MW, capacitate comparabilă cu cea a celor două reatoare nucleare de la Cernavodă, de peste 1.400 MW.
Proiectele de parcuri eoliene au atras în ultimii ani interesul investitorilor, români şi străini, şi datorită sprijinului acordat de autorităţi unor astfel de proiecte prin sistemul certificatelor verzi.
Fond pentru investiţii “verzi”
Casa de brokeraj Vienna Investment Trust intenţionează să lanseze un fond de investiţii în energie verde, care se va adresa doar investitorilor instituţionali, a declarat preşedintele companiei, Adrian Simionescu.
Pentru investitorii mici (de retail) rămâne posibilitatea ca autoritatea de supraveghere a pieţei de capital, CNVM, să permită fondurilor deschise de investiţii să facă astfel de plasamente sau ca un investitor mare din domeniul energiei verzi să se listeze pe bursa românească.
În România nu există fonduri de investiţii care să facă plasamente în proiecte de energie regenerabilă şi nicio companie care investeşte în astfel de proiecte nu este interesată să se listeze la bursă, deschizându-se, astfel, către alţi investitori, deoarece doreşte să păstreze totul pentru ea, în condiţiile în care rentabilitatea este mare – peste 25%, iar amortizarea investiţiei în România se face într-o perioadă scurtă, de 3-4 ani.
”Un investitor român poate cumpăra în acest domeniu doar de pe pieţele externe. M-aş bucura să găsim investitori care să facă aici plasamente în energie verde şi să dea posibilitatea micilor investitori să participe la un astfel de proiect”, a spus Simionescu.
Proiectele de investiţii în domeniul energiei verzi necesită sume consistente. Preţul unui MW de energie solară este de aproximativ 2 milioane euro, iar 1 MW de energie eoliană are un cost de 1,7-1,9 milioane de euro.
Pe de altă parte, Adrian Borotea, director CEZ România, este de părere că România trebuie să-şi schimbe parcul de producţie a energiei electrice, în caz contrar existând riscul ca, în viitorul foarte apropiat, să fie obligată să importe electricitate, în contextul politicii energetice promovate de Uniunea Europeană. El a atras atenţia că importul se face, de regulă, la preţuri mult mai mari decât posibilităţile din ţară.
”Împreună dorim binele energiei verzi în România, fiind conştienţi de directivele UE, la care România a aderat prin negocierea din 2007. Este important nu numai din punct de vedere politic, ci şi din punct de vedere economic, tehnic şi al urmaşilor noştri, cărora le suntem datori cu un mediu mai curat. Din punct de vedere al vechimii centralelor existente clasice – şi mă refer în special la centralele termoelectrice, dar şi la cele hidroelectrice – trebuie să reuşim să schimbăm parcul de producţie al energiei electrice în România, altfel riscul este că, în viitorul foarte apropiat, vom fi siliţi să importăm energie electrică. România este o ţară tradiţional exportatoare de energie electrică, iar importul se face, de regulă, la un preţ mai mare sau mult mai mare decât posibilităţile din ţară. Din punct de vedere al securităţii energetice trebuie să ne preocupăm să aducem investiţii”, a precizat reprezentantul CEZ România.
Potrivit acestuia, în afară de stabilitate legislativă şi predictibilitate – condiţii extrem de importante – în România ar trebui să se majoreze preţurile energiei electrice la consumatori.
”Un alt punct important este ca preţurile energiei electrice la consumatorii de energie electrică să crească, din păcate sau din fericire, cum vreţi să spuneţi – în funcţie dacă suntem investitori sau consumatori, pentru că, aşa cum am văzut în ultimii ani, singurul loc în care s-au făcut investiţii a fost energia verde şi acest lucru s-a produs din motive de schemă suport. Investitorul a fost convins că schema din România este mai bună decât în alte părţi, există o stabilitate şi investitorii au făcut aceste investiţii în energie regenerabilă”, a subliniat el.
Borotea a mai spus că sectorul energiei clasice nu a beneficiat de investiţii, singurele făcute fiind cele ale grupului OMV Petrom. ”În energia clasică nu s-au întâmplat multe lucruri. Dacă ne uităm în ultimii ani, OMV a făcut grupul acela de 800 de MW pe gaz (n.r. – la Brazi) şi oarecum îndoit, adică să vedem dacă el va fi eficient sau nu. Sigur, ultima măsură – aceea în care ei accesează gaz de coş, adică gaz mai ieftin decât cel de import – face ca eficienţa centralei să devină foarte bună. Şi cam asta e, nu mai sunt alte exemple. Dacă le însumăm sunt 2.500 – 3.000 de MW capacităţi noi în ultimii 20-30 de ani. Nu este mult. Vârful de iarnă este 10.000 de MW, cu optimism în glas sperăm ca la sfârşitul anului să atingem 2.500 – 3.000 de MW total capacităţi noi, sunt zone care merg, care atrag investitori şi care, sperăm noi, îşi vor găsi profitul. Primii ani vor curge pentru recuperarea investiţiei şi plata dobânzilor, dar, sperăm noi, că va fi destul de lungă perioada în care investitorii să-şi găsească şi un profit corect, deja stabilit prin avizul Comisiei Europene – şi aici ne referim la rata internă de rentabilitate de 10,9%”, a adăugat Adrian Borotea.
Românii ţin la preţ
Numărul de certificate tranzacţionate pe Piaţa Centralizată a Certificatelor Verzi, în perioada ianuarie – septembrie 2012, se ridică la 441.411, depăşindu-l pe cel aferent întregului an 2011, a declarat Gherghina Vlădescu, şef birou Tranzacţii certificate, OPCOM.
Ea a atras atenţia că, în prezent, puţine certificate verzi sunt tranzacţionate pe Piaţa Centralizată, în condiţiile în care sunt emise aproape 3,5 milioane de unităţi, restul fiind fie tranzacţionate pe contracte bilaterale, fie au rămas netranzacţionate. Potrivit reprezentantului OPCOM, foarte multe certificate rămân nevândute, deoarece producătorii nu vor să scadă preţul.
“Din cele 3,5 milioane de certificate verzi emise, s-au vândut pe piaţa centralizată doar 441.000, iar restul au fost pe contracte bilaterale. Sunt certificate rezolvate de producătorii care sunt şi furnizori pentru cota proprie. Au fost şi certificate anulate de Transelectrica, pentru că au existat nişte cifre incorecte transmise de producători, dar ele nu intră în cele 3,5 milioane. Restul sunt fie sunt tranzacţionate pe piaţa contractelor bilaterale, fie sunt netranzacţionate“, a explicat Gherghina Vlădescu, conform Agerpres.
În ceea ce priveşte preţurile de tranzacţionare pentru certificatele verzi, acestea au variat de la 141,04 lei/unitate, în ianuarie şi februarie 2012, până la un maxim de 248,3 lei/unitate în martie.
“Preţul s-a păstrat trei luni, după care a început să scadă până la 240,98 lei/certificat, iar acum, în septembrie, a fost circa 242,98 lei/certificat. Asta, pentru că furnizorii/cumpărătorii au făcut oferte cu preţ mai mic, deci nu mai doresc să cumpere cu preţul maxim şi au intrat în tranzacţionare doar producătorii care au înţeles că, dacă oferă mai puţin sau până la preţul de închidere – vând. Ceilalţi, care vând cu preţul maxim, au rămas cu certificatele verzi nevândute”, a precizat Vlădescu.
Ea a adăugat că, anul acesta, fiecare furnizor ar trebui să cumpere 0,126 certificate verzi pentru fiecare MWh pe care îl furnizează consumatorilor finali, iar, în martie 2013, ANRE va calcula cota finală, pe baza realizărilor.
“Atunci se va şti clar numărul certificatelor emise, cantitatea de energie electrică din fiecare sursă şi consumul final de energie pentru anul 2012”, a subliniat aceasta.
