Acasă Analize România nu îndeplineşte niciuna dintre condiţiile pentru adoptarea monedei euro

România nu îndeplineşte niciuna dintre condiţiile pentru adoptarea monedei euro

de M G

România nu îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea monedei euro, este concluzia Comisiei Europene, în urma evaluării privind compatibilitatea juridică şi îndeplinirea criteriilor de convergenţă şi luând în considerare factorii relevanţi suplimentari, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Reamintim, statele membre ale Uniunii Europene care vor să adopte moneda euro trebuie să fi atins un nivel înalt de convergenţă economică durabilă, care este examinat în raportul de convergenţă pe baza criteriilor de convergenţă. Aceste criterii (denumite şi „criteriile de la Maastricht”) sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din TFUE.

Criteriile de la Maastricht cuprind câțiva indicatori nominali ce trebuie îndepliniți. Astfel, este luată în calcul stabilitatea preţurilor: rata medie a inflaţiei (calculată prin indicele armonizat al preţurilor de consum) pe ultimele 12 luni nu trebuie să depăşească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale pe cea (respectiv, media aritmetică a ratelor inflaţiei) a celor mai performante state membre în ceea ce priveşte stabilitatea preţurilor; în plus, această evoluţie trebuie sa se dovedească a fi sustenabilă.

Un alt criteriu este cel al finanţelor publice: poziţia financiară a Guvernului trebuie să fie sustenabilă, aceasta fiind atinsă prin menţinerea unei poziţii bugetare fără atingerea unui deficit considerat excesiv. Astfel, deficitul bugetar al statului (planificat sau efectiv) nu trebuie sa depăşească 3%; dacă această valoare este depăşită, deficitul bugetar trebuie să fie redus substanţial şi continuu, către o valoare apropiată de cea de referinţă sau depăşirea valorii de referinţă trebuie sa fie excepţională şi temporară. De asemenea, datoria publică nu trebuie să depăşească 60% din PIB, iar dacă înregistrează valori mai mari trebuie să se diminueze semnificativ şi să se apropie de valoarea de referinţă într-un ritm satisfăcător.

Pe de altă parte, criteriile de la Maastricht se referă la ratele dobânzii: rata medie nominală a dobânzii pe termen lung pe ultimele 12 luni nu trebuie să depăşească cu mai mult de 2 puncte procentuale pe cea (respectiv, media aritmetică a ratelor dobânzii pe termen lung) a celor mai performante state membre în ceea ce priveşte stabilitatea preţurilor. Rata dobânzii poate fi măsurată pe baza titlurilor de stat pe termen lung sau pe baza altor valori mobiliare comparabile.

În ”anticamera” adoptării monedei unice europene, trebuie menținută stabilitatea cursului de schimb. Cursul de schimb trebuie să se menţină în intervalul dintre marjele de fluctuaţie din cadrul mecanismului cursului de schimb (ERM II), pe o perioadă de cel puţin doi ani. Astfel, cursul central al monedei naționale poate fluctua cu +/-15% față de euro.

Concluzia privind faptul că România nu îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea monedei unice europene este prezentată în Raportul de convergenţă din 2022 al Comisiei Europene, care evaluează progresele realizate de Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia în direcţia aderării la zona euro. Acestea sunt cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro.

Potrivit concluziilor Raportului, doar Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul referitor la stabilitatea preţurilor, Bulgaria şi Croaţia sunt cele două state membre care îndeplinesc criteriul cursului de schimb, Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung, iar toate statele membre îndeplinesc criteriul privind finanţele publice, cu excepţia României, care este singurul stat membru care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv.

Comisia Europeană a anunţat că Croaţia este pregătită să adopte moneda euro la 1 ianuarie 2023, ceea ce va aduce numărul statelor membre din zona euro la douăzeci.

Pe de altă parte, Raportul CE semnalează, în special, că legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu obligaţia de conformitate prevăzută la articolul 131 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), România nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, pe cel privind finanţele publice, nu îndeplineşte criteriul cursului de schimb şi criteriul de convergenţă a ratelor dobânzii pe termen lung.

Practic, România nu îndeplinește niciun criteriu pentru adoptarea monedei unice europene! Ceea ce este, de altfel, o veste rea! Pe de altă parte, reprezintă și o veste bună! Având propria monedă, națională, România și Banca sa Centrală pot aduce avantaje economiei interne, având în vedere că își păstrează politica valutară. Un exemplu îl reprezintă devalorizarea leului. Astfel, dacă leul se devalorizează, exporturile românești devin mai ieftine, iar importurile – mai scumpe. Ceea ce ajută economia!

din aceeasi categorie