România ocupă locul al patrulea în Europa atât în ceea ce priveşte producţia de gaze de anul trecut, cât şi în funcţie de rezervele dovedite de gaze, potrivit ediţiei din acest an a raportului realizat de compania BP, de referinţă pe piaţa globală de energie. Pe de altă parte, Comisia Naţională de Prognoză este convinsă că investitorii vor continua activităţile în Marea Neagră, deşi cei mai importanţi, ExxonMobil, OMV Petrom şi Black Sea Oil and Gas nu au luat încă decizia exploatării comerciale.
Raportul BP arată că, anul trecut, ţara noastră a extras 10,3 miliarde de metri cubi. Pe primul loc în Europa a fost Norvegia, cu 123,2 miliarde de metri cubi, urmată de Marea Britanie (41,9 miliarde de metri cubi) şi de Olanda (36,6 miliarde de metri cubi).
La nivel mondial, producţia a fost de 3.680 miliarde de metri cubi, în creştere cu 131 miliarde de metri cubi sau cu 4%.
Statele Unite ale Americii rămân principalul producător mondial, cu 734 de miliarde de metri cubi, urmate de Rusia, cu 635 de miliarde de metri cubi.
La capitolul “rezerve dovedite”, raportul BP plasează România tot pe locul al patrulea din Europa, cu 100 de miliarde de metri cubi. Podiumul este acelaşi ca în cazul producţiei: Norvegia – 1.700 de miliarde de metri cubi, Olanda – 700 de miliarde de metri cubi şi Marea Britanie – 200 de miliarde de metri cubi.
În ceea ce priveşte liderii mondiali, aceştia sunt Rusia – 35.000 de miliarde de metri cubi şi Iran – 33.000 de miliarde de metri cubi.
Totodată, ţara noastră a consemnat anul trecut o creştere de 15% a consumului de gaze, de la 10,4 la 11,9 miliarde de metri cubi.
La nivel mondial, consumul de gaze naturale a crescut cu 96 de miliarde de metri cubi sau cu 3% în 2017 faţă de anul precedent, cel mai mare salt din 2010.
Creşterea de consum a venit în special din China, Orientul Mijlociu şi Europa. Consumul de gaze al Statelor Unite a scăzut cu 1,2% sau cu 11 miliarde de metri cubi.
Pe de altă parte, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) arată, în Prognoza echilibrului energetic publicată recent, că producţia de gaze naturale a României va creşte în următorii trei ani, până la 10 milioane tone echivalent petrol (tep) în 2021, în timp ce importurile vor scădea la 900.000 tep în 2018 şi se vor menţine constante până în 2021.
Astfel, producţia de gaze va creşte de la 8,76 milioane tone echivalent petrol (tep) în 2018 , la 9,19 milioane tep în 2019 (plus 4,9%), la 9,62 milioane tep în 2020 (plus 4,7%) şi la 10,02 milioane tep în 2021 (plus 4,2%).
Anul trecut, producţia de gaze naturale a României a fost de 8,33 milioane tep.
În 2018, România va importa 900.000 tep de gaze naturale, în scădere cu 4,7% faţă de 2017, urmând să se menţină constantă această cantitate, de 900.000 tep, până în 2021.
Resursele energetice ale României vor ajunge în 2018 la 42,95 milioane de tone echivalent petrol (tep), în creştere cu 0,9% faţă de anul trecut, potrivit CNSP.
Din totalul resurselor energetice, 41,75 milioane tep sunt resurse de energie primară, din care 25,54 milioane tep reprezintă producţia, 13,14 milioane tep – importul, iar 3,075 milioane tep constituie stocul de la începutul anului. De asemenea, 1,2 milioane tep reprezintă stocul de energie în transformare.
Cea mai mare parte a acestor resurse, respectiv 32,27 milioane tep, se va duce în consumul intern al ţării, iar 6,41 milioane tep vor reprezenta exporturi.
Din totalul consumului intern, 3,24 milioane tep sunt pentru consumul în sectorul energetic, 1,01 milioane tep reprezintă pierderile, iar 25,24 milioane tep sunt disponibile pentru consumul final.
Pentru următorii trei ani, resursele energetice vor fi în creştere, urmând să ajungă la 43,76 milioane tep în 2021.
