România a ajuns la un pas să fie trimisă în judecată de Comisia Europeană, astăzi primind avizele motivate pentru două proceduri de infringement deschise. Unul priveşte securitatea aprovizionării cu gaze naturale, CE precizând că Bucureştiul nu a notificat adoptarea unui plan de acţiune preventivă şi a unui plan de urgenţă în această privinţă. Prin cel de-al doilea infringement, Comisia solicită Bucureştiului să pună capăt tratamentului fiscal discriminatoriu aplicat persoanelor fizice nerezidente care obţin venituri în România.
„Comisia a solicitat în mod oficial României să asigure respectarea deplină a normelor UE în materie de securitate a aprovizionării cu gaze naturale. Regulamentul (UE) nr. 994/2010 privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale are drept obiectiv garantarea faptului că statele membre sunt bine pregătite pentru a face faţă unor eventuale întreruperi ale aprovizionării. În acest scop, statele membre ar trebui să permită fluxul bidirecţional de gaze naturale la nivel transfrontalier şi să pregătească în prealabil planuri de acţiune preventivă şi planuri de urgenţă”, precizează CE.
Comisia subliniază că a lansat împotriva României un infringement (aviz motivat), deoarece aceasta nu a notificat Comisiei adoptarea unui plan de acţiune preventivă şi a unui plan de urgenţă, aşa cum prevede regulamentul privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale. Totodată, Comisia afirmă că nu a fost informată cu privire la deciziile sale referitoare la fluxurile bidirecţionale de gaze naturale.
Autorităţile competente din statele membre trebuiau să adopte planurile de acţiune preventivă şi planurile de urgenţă deja până la data de 3 decembrie 2012. Deciziile privind fluxurile bidirecţionale de gaze naturale trebuiau să fie adoptate până la 3 septembrie 2012.
CE avertizează că România are la dispoziţie două luni pentru a se conforma obligaţiilor sale, în caz contrar, Comisia poate decide să înainteze cauza Curţii de Justiţie.
„Noi suntem deja în dialog cu CE pe acest subiect şi am trimis deja răspuns la punerea în întârziere. În esenţă este vorba de interconectarea cu statele membre vecine. Practic interconectarea există, însă ea nu funcţiona la parametrii optimi ceruţi de Comisie”, a spus agentul guvernamental la Curtea de Justiţie a UE, Horaţiu Radu, citat de Mediafax. Acesta îşi exprimă speranţa că în cele două luni România se va conforma „deplin” cu regulamentul Uniunii privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale.
Tratament fiscal discriminatoriu
De asemenea, Comisia Europeană a lansat şi un infringement împotriva României, solicitând Bucureştiului să pună capăt tratamentului fiscal discriminatoriu aplicat persoanelor fizice nerezidente care obţin venituri în România.
„Comisia a solicitat României să îşi modifice normele privind impozitarea veniturilor provenite din activităţi independente desfăşurate de persoane fizice nerezidente. Comisia Europeană consideră că ele constituie o restricţie la libera prestare a serviciilor şi la libera circulaţie a capitalurilor în cadrul pieţei interne. În prezent, persoanele fizice rezidente care obţin venituri comparabile îşi pot deduce cheltuielile profesionale legate de aceste venituri, ceea ce conduce la o impozitare limitată la venitul net. Cu toate acestea, persoanele fizice stabilite într-un alt stat din UE/SEE şi care nu sunt stabilite permanent în România nu pot beneficia de o astfel de deducere şi sunt impozitate pe baza veniturilor brute obţinute în România”, se arată într-un comunicat al CE.
Comisia precizează că nu găseşte „niciun motiv valabil pentru justificarea acestei impozitări mai mari a veniturilor persoanelor fizice stabilite într-un alt stat din UE/SEE şi consideră că această practică este discriminatorie şi constituie o restricţie la libera prestare a serviciilor şi la libera circulaţie a capitalurilor, conform interpretării Curţii de Justiţie”.
Prin urmare, Comisia a solicitat României să îşi modifice normele pentru a se conforma legislaţiei UE, solicitarea fiind adresată sub forma unui infringement (aviz motivat). „În absenţa unui răspuns satisfăcător în termen de două luni, Comisia poate sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în privinţa acestei chestiuni”, avertizează Executivul european.
Avizul motivat este ultima procedură necontencioasă, înainte de sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. În urma procesului, statul membru reclamat poate fi condamnat la plata unor amenzi pentru neîndeplinirea responsabilităţilor ce-i revin din respectarea legislaţiei comunitare.
