Acasă MediuDezvoltare Durabila România, hub pentru gaze și/sau hidrogen

România, hub pentru gaze și/sau hidrogen

de L M

România ar putea fi hub regional pentru gaze naturale, dar noul curent privind folosirea hidrogenului ca formă de energie domină noile politici energetice, este concluzia participanților la conferința „România – Hub Energetic European”, organizat de Cotidianul. Politicile de mediu avansate la nivel comunitar vor pune la încercare România și sistemul energetic național, dar ar trebui să fim mai „vocali”, că avem cu ce. Ținta este scăderea emisiilor de carbon.

„România are o medie de emisii de tone per capita de aproape patru ori mai mică decât media europeană ceea ce ne permite la orice masă, în orice negociere să spunem noi suntem cei care contribuim la scăderea poluării în Europa. Și niciodată în context internațional nu aș accepta ca Românai să fie pusă la colț pentru că, repet, noi contribuim la reducerea poluăriii iar cifrele Băncii Mondiale nu le poate contesta nimeni. Nu este vreo țară în Europa centrală și de est care să își propune o cotă de energie regenerabilă de 30% așa cum își propune România”, a declarat Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei și membru al Consiliului de Conducere al Institutului European pentru Inovare şi Tehnologie, în cadrul conferinței. Din punctul său de vedere, România trebuie să fie mai vocală și un pic mai curajoasă în a-și asuma un rol regional.

Transgaz poate

„Am primit de la Ministerul Energiei proiectul de HG privind Planul Național de investiții și de schimbări climatice, versiunea 2021-2030. Este încurajator faptul că gazul continuă să fie combustibil de tranziție. Deci rolul gazului rămâne pregnant cel puțin la un orizont de zece ani de zile de acum înainte”, a declarat Bogdan Andronic, director al Departamentului Accesare Fonduri Europene și Relații Internaționale din cadrul Transgaz.

„Noi avem proiecte pentru dezvoltarea sistemului național transport în derulare de valoare 4-4,2 miliarde de euro, din care deja pentru aproape o treime, adică 1,25 miliarde euro, sunt proiecte cheie, în final destination, sau s-a luat decizia finală de investiție. Facem partea care ține de Transgaz. Deja am făcut grupuri de lucru, am făcut parteneriate, colaborăm cu universități, cu Universitatea de Petrol și Gaze, cu Universitatea București, cu institute de cercetare, colaborăm cu alți jucători din piață pentru a vedea cum anume putem adapta conductele de transport pentru că adaptarea, acel refurbishment al conductelor, se estimează că înseamnă cam 25% din valoarea de nou a investiției”, a spus oficialul Transgaz.

În contextul în care se vorbește tot mai mult de utilizarea hidrogenului în locul gazului natural, Andronic susține că „nu ne gândim deocamdată la conducte dedicate, ne gândim la conducte prin care se va introduce gaz în amestec cu hidrogen. Sigur că sunt o o serie întreagă de probleme pe care nu le putem controla încă și anume procentul de hidrogen care se introduce, cine face acest amestec, cine îl întroduce în conducte. Sigur că la ora actuală începem cu începutul adică facem o estimare a ceea ce înseamnă o eventuală cerere pe piață, eventualele facilități de producție, pentru că noi nu suntem decât un segment pentru un sistem integrat care include și producție și transport, și consumatori, și distribuitori”, a spus Andronic.

Cât privește posibilitatea ca România să devină hub, oficialul Transgaz este de părere că poziționarea țării noastre și rețeaua de conducte reprezintă atuuri. „De ce hub? Hub înseamnă transparență, hub înseamnă acces, înseamnă lichiditate, hub înseamnă predictibilitate. Noi spunem că Transgaz și-a câștigat practic poziția de a fi furnizor de securitate energetică”, a concluzionat Bogdan Andronic.

Filozofie energetică

„Nu este vorba de pandemie, ci de schimbarea filozofiei privind energia”, a declarat Iulian Iancu, președintele Consiliului Național al Energiei – Comitetul Național Român. Potrivit acestuia, societatea trebuie să răspundă la trei mari provocări: securitatea, schimbările climatice și inegalitatea socială. „Energia reprezintă 75% din poluare”, susține Iancu. De aceea, țintele avansate de Uniuna Europeană în ceea ce privește folosirea energiei regenerabile sunt extrem de ambițioase. „Până în 2030, trebuie 690 GW energie fotovoltaică și 380 GW în eolian, adică de 4 ori mai mult decât în 2020”, ceea ce reprezintă o mare încercare, pentru că 94% din rezervele de metale rare necesare echipamentelor sunt deținute de China.

Concluzia a tras-o Alexandru Floriștean, Head of Intelligence, Hydrogen Europe: „Un sistem energetic neutru din punct de vedere al climei este imposibil fără hidrogen”.

din aceeasi categorie