Acasă Analize România este în mijlocul unei revoluţii energetice

România este în mijlocul unei revoluţii energetice

de M G

România este în mijlocul unei revoluţii energetice şi am ajuns la peste 13 miliarde de euro fonduri nerambursabile, pe care am reuşit să le atragem, iar undeva la 10 miliarde sunt deja la lucru în piaţă, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la conferinţa anuală InvesTenergy, ”PREȚuim Energia viitorului”, care s-a desfăşurat sub patronajul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

„Eu cred că România este în mijlocul unei revoluţii energetice şi spun asta bazându-mă pe câteva date, într-un an şi trei luni de mandat. Făcând un calcul, am ajuns la peste 13 miliarde de euro, fonduri nerambursabile pe care am reuşit să le atragem, să deblocăm, şi undeva la 10 miliarde sunt deja la lucru în piaţă. Foarte mulţi beneficiari au constatat că am semnat contracte, investiţii din PNRR pe producţie de energie verde, 460 de milioane de euro, cu 300 şi ceva de contracte. O bună parte dintre ele încep să se finalizeze şi cred că până la finalul anului vor fi undeva la 100 de proiecte care fie vor fi puse în funcţiune, fie cel puţin vor fi în probe”, a spus Burduja.

Ministrul a menţionat, totodată, că există 815 milioane de euro din Fondul pentru Modernizare pentru producţie şi auto-consum pe energie verde, solar eolian, plus trei proiecte hidro.

„Deci, 460 de milioane investiţii din PNRR, 815 milioane din Fondul pentru Modernizare, o jumătate de miliard pentru autorităţi publice, panouri fotovoltaice, pe care încercăm să-i suplimentăm în 22 octombrie la Fondul pentru Modernizare cu încă 150, spre 200 de milioane de euro, ca să acoperim toate cele 1.400 de proiecte, pentru că a fost un interes foarte mare. Aş spune cu certitudine că, în ultimii ani, a existat în România o preocupare pentru acest domeniu, inclusiv pentru zona de stocare, pentru că am mai auzit aceste critici. Parţial sunt adevărate, parţial nu, cred eu. Până la urmă, şi în PNRR investiţia 1, proiectele care au avut stocare au beneficiat de o prioritizare. La fel, în Fondul pentru Modernizare ne pregătim să lansăm ElectricUP. Pentru prima dată, acest program finanţează şi bateriile, finanţează şi pompele de căldură, finanţează şi panouri, şi staţii de reîncărcare. Ne dorim ca, în maximum o lună de zile, să semnăm şi contractele. Acum câteva zile a apărut în Monitorul Oficial schema de ajutor de stat tot pentru stocare, de 150 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare, un apel pe care îl vom lansa la începutul lunii noiembrie”, a explicat oficialul.

În viziunea lui Burduja, n-ar trebui făcut un compromis de la securitatea energetică, de la competitivitatea României şi de la standardul de trai al românilor doar de dragul unei energii mai verzi.

Se lucrează la definirea consumatorului vulnerabil

Ministerul Energiei a iniţiat un Memorandum, care adună la masă reprezentanţi ai mai multor instituţii pentru definirea foarte clară a consumatorului vulnerabil, cel aflat în sărăcie energetică, a mai spus Sebastian Burduja, la conferința InvesTenergy.

„Noi am iniţiat un Memorandum, e pe ultima sută de metri cu avizarea. El adună la aceeaşi masă: Ministerul Muncii, Ministerul Finanţelor, ANAF, INS, Comisia de Prognoză, deci toţi cei implicaţi, care ar putea să contribuie la definirea foarte clară a consumatorului vulnerabil, cel aflat în sărăcie energetică. Cu siguranţă, angajamentul Guvernului României este că aceşti consumatori nu vor avea de suferit, nu le vor creşte facturile. În acelaşi timp, acest model pe care România l-a practicat – şi l-a practicat ca o măsură de urgenţă în criza energetică, de a subvenţiona pe bază de consum, nu este tocmai corect. Nu este tocmai corect ca eu, dumneavoastră, doamna deputat Cristina Prună (vicepreşedinta Comisiei pentru Industrii şi Servicii, din Camera Deputaţilor, n.r.) şi alţii, să beneficiem de subvenţii din partea statului român la un nivel de venit la care ne permitem categoric să plătim preţul real al energiei electrice”, a menţionat Sebastian Burduja.

Ministrul Energiei a subliniat că este optimist în ceea ce priveşte anul 2025, având în vedere ofertele pe care un furnizor, care este în portofoliul Ministerului Energiei, Hidroelectrica, le face pentru următoarele 12 luni.

„Mai mult decât atât, eu sunt optimist legat de anul viitor. Uitându-mă pe ofertele pe care un furnizor, care este în portofoliul Ministerului Energiei, Hidroelectrica, le face pentru următoarele 12 luni, vom constata că avem 0,78 – 0,80 lei kilowatt-oră. Iată deci o ofertă foarte competitivă. Dacă putem să menţinem acel 0,68 lei kilowat-oră, e greu de spus, dar numai adunând taxele şi tarifele de pe lanţ constatăm că e un nivel foarte ambiţios pe care România şi l-a setat”, a adăugat Burduja.

La finalul lunii trecute, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), George Niculescu a menţionat că Autoritatea de reglementare va face o campanie de informare cu privire la încheierea perioadei de plafonare a preţurilor la energie, la 31 martie 2025.

Pe de altă parte, Sebastian Burduja a anunțat că România este pregătită pentru sezonul rece mai bine decât anul trecut, în ceea ce priveşte sistemul energetic, astfel că depozitele de gaze naturale au intrat în supra-plin, iar stocul de cărbune este mai mare decât în 2023 la Complexul Energetic Oltenia.

În ceea ce priveşte partea de energie electrică, ministrul Energiei a subliniat că „sunt vârfuri de consum în care România va importa” pentru că nu s-a investit în producţie şi „aproape deloc în producţia în bandă”. „Suntem pregătiţi pentru că, pe toate palierele, pot spune că stăm mai bine chiar decât anul trecut. Gaze avem în depozite 101%, am intrat în supra-plin. Avem un stoc de cărbune important, mai mare decât anul trecut în Complexul Energetic Oltenia. (…). De asemenea, la Electrocentrale Craiova e un stoc acoperitor de cărbune, de lignit, tot de la Complexul Energetic Oltenia. În ceea ce priveşte partea de energie electrică, pe scenariile pe care Dispecerul Energetic Naţional (DEN) le-a estimat, Transelectrica, colegii de la Dispecerul Energetic Naţional, şi în scenariul pesimist şi în cel moderat – sunt vârfuri de consum în care România va importa energie electrică. De ce? Pentru că nu am investit în producţie şi nu am investit aproape deloc în producţia în bandă, drept pentru care vom apela la importuri în aceste intervale orare – şi sperăm să existe condiţii cât mai bune de piaţă şi un preţ cât mai competitiv. a adăugat Burduja, la conferinţa anuală InvesTenergy şi Gala specialiştilor din energie.

În opinia sa, nu este normal să existe o piaţă decuplată a energiei la nivelul Uniunii Europene şi să plătim un preţ mai mare decât alte state din Occident.

„Nu mi se pare normal ca să existe o piaţă decuplată a energiei la nivelul Uniunii Europene, să plătim preţul de cinci, şase, zece ori mai mult decât alte state din Occident. În mod cert este o constrângere a infrastructurii din Austria şi Slovacia de interconectare. Asta se vede pe orice hartă. Lucrul acesta trebuie spus, îl voi aborda frontal, împreună cu omologii din Grecia şi Bulgaria, la Consiliul miniştrilor din 15 octombrie – şi acolo vom solicita un plan clar asumat de ţările care nu-şi îndeplinesc obligaţiile de interconectare, să ne spună clar când şi le vor îndeplini – şi să vedem dacă pe termen scurt sunt şi alte măsuri care pot fi prelungite, luate pentru a putea asigura un preţ cât mai mic”, a adăugat ministrul Energiei.

România nu are o piaţă concurenţială de energie

România nu are o piaţă concurenţială care să transmită un semnal către investitori că-şi pot face planuri pe 10, pe 20 de ani, şi nu pe mai puţin de jumătate de an sau un an, a declarat  Cristina Prună, vicepreşedinta Comisiei pentru Industrii şi Servicii, la conferinţa anuală InvesTenergy şi Gala specialiştilor din energie.

„E greu atunci când legislaţia se schimbă mult prea des. E complicată această impredictibilitate. Partea tristă e că orice politician din România aţi întreba, vă va spune: Sigur, trebuie predictibilitate, trebuie stabilitate legislativă, dar realitatea este că nu avem. Realitatea este că legile se schimbă mult prea des. (…) Cred că trebuie să pornim de la o întrebare: Dacă în România avem un consum care este mai mare decât producţia, totuşi, de ce nu abundă investiţiile? N-avem nevoie de o strategie energetică pentru asta! Piaţa, până la urmă, ar trebui să funcţioneze. Dacă ne uităm pe orice piaţă din România, nu doar asta a energiei, atunci când ai o cerere mai mare decât oferta, înseamnă că investitorii vor gândi că e loc acolo – şi vor veni să investească. De ce nu se întâmplă în România lucrul ăsta? Eu cred că de fapt problema este piaţa, e faptul că nu avem o piaţă concurenţială care până la urmă să transmită un semnal către dumneavoastră, investitori, că se poate aici în România, să poţi să-ţi faci nişte planuri pe 10, pe 20 de ani – şi nu pe mai puţin de jumătate de an sau un an.”, a menţionat Cristina Prună.

În opinia sa, trebuie să existe mecanisme de protecţie a consumatorilor vulnerabili. „Trebuie să existe mecanisme de protecţie a consumatorilor vulnerabili – şi mă bucur dacă există această preocupare la nivelul Guvernului. Am avut şi acel model cu cardurile acelea de energie, vouchere, un sistem care până la urmă să îi protejeze pe cei care nu-şi permit să îşi acopere factura”, a adăugat Cristina Prună.

Ministerul Energiei a reuşit să menţină un preţ suportabil pentru consumatorii finali

Toate măsurile care vor urma să fie implementate în perioada imediat următoare ne vor conduce către o piaţă a energiei liberalizată total, în care cu siguranţă va trebui să avem grijă de consumatorii vulnerabili, a declarat, la rândul său, Dan Dragoş Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei, la conferinţa anuală InvesTenergy şi Gala specialiştilor din energie.

„Sperăm să reajungem la parametrii normali cu care eram obişnuiţi înainte de această perioadă dificilă pe care am traversat-o, cauzată de criza energetică, de războiul din imediata vecinătate. Cu siguranţă, ca şi până acum, prin măsurile pe care le-a implementat Guvernul României, Ministerul Energiei a reuşit să menţină un preţ suportabil pentru consumatorii finali, atât pentru cei casnici, cât şi pentru cei industriali. Prin măsurile implementate, începând cu Ordonanţa de Urgenţă 27, au fost stabilite nişte plafoane. Aceste plafoane, în baza reglementărilor şi a legislaţiei primare, începând cu 1 aprilie (2025, n.r.), aşa cum e scris în această legislaţia primară în acest moment, vor trebui eliminate. Cu siguranţă, colegii mei, împreună cu colegii din Autoritatea de reglementare cu care avem o bună colaborare, împreună cu actorii din piaţă, cu care avem dezbateri pe această temă, lucrăm la cadrul de reaşezare a pieţei pe nişte fundamente normale de piaţă concurenţială. Sunt convins că toate măsurile care vor urma să fie implementate şi toţi paşii care vor fi luaţi în perioada imediat următoare ne vor conduce către o piaţă a energiei liberalizată total, aşa cum am avut-o şi pentru consumatorii casnici, şi pentru consumatorii consumatorii industriali”, a menţionat Drăgan.

Acesta a adăugat că, în context, „cu siguranţă, va trebui să avem grijă de consumatorii vulnerabili”.

„Lucrăm împreună cu asociaţiile pentru definirea mai clară, pentru implementarea unui cadru de reglementare secundar. Împreună cu Ministerul Muncii şi cu toţi actorii din piaţa de energie, lucrăm pentru a defini mai clar, pentru a fi în măsură să le asigurăm accesul la o energie pe care să poată să şi-o permită. Urmărim un principiu european de a nu lăsa pe nimeni în urmă şi, totodată, să asigurăm acces la resursele energetice pe care România le are într-un mod corect, principial şi transparent. În perioada următoare, cred că e foarte important să folosim toate resursele care le avem disponibile şi, din punctul acesta de vedere, sunt convins că, în 2027, vom fi mai aproape de independenţa energetică prin noile volume de gaz care vor fi exploatate din perimetrul Neptun Deep şi prin toate investiţiile în capacităţi noi de producţie a energiei electrice din surse regenerabile, din surse având la bază combustibili fosili gazoşi, respectiv utilizarea gazelor naturale. Sunt convins că capacităţile care vor fi puse în funcţiune în perioada următoare ne vor ajuta să avem volumul necesar şi instrumentele prin care consumatorii vulnerabili ce vor fi definiţi începând de la 1 aprilie să aibă acces la la resursele energetice necesare”, a susţinut oficialul.

Consiliul Concurenței analizează prețurile din Piața de Echilibrare

Analizăm preţurile de echilibrare de pe piaţa de energie şi ne uităm foarte atent la cum se formează acestea, dar până acum nu există niciun fel de suspiciune că lucrurile funcţionează cu încălcarea Legii concurenţei, a declarat vicepreşedinte Consiliului Concurenţei, Dan-Virgil Pascu, la conferinţa anuală InvesTenergy şi Gala specialiştilor din energie.

„În ce priveşte preţurile de echilibrare, avem în curs o analiză, nu o investigaţie. Nu există niciun fel de suspiciune că lucrurile funcţionează cu încălcarea Legii concurenţei, însă căutăm să înţelegem de unde preţurile acestea. Ştiţi mai bine decât mine că acestea sunt punctuale, nu au caracter de continuitate. În orice caz, ne uităm foarte atent pe piaţa aceasta de echilibrare şi încercăm să înţelegem cum se formează preţurile. Am venit, într-adevăr, cu propuneri către legiuitor. Noi avem o cooperare bună şi cu ANRE. Avem o problemă, într-adevăr, pe interconectare, pe piaţa de echilibrare cu ţările din proximitate Ungaria, Bulgaria, Grecia, Slovacia, acolo ar trebui ar trebui investit. Evident că în situaţia în care am avea o piaţă regională, interesant ar fi să avem o piaţă unică realmente şi pe componenta de echilibrare. Preţurile nu vor mai fi aşa de mari nici în România”, a afirmat Pascu.

În ceea ce priveşte investigaţia referitoare la Hidroelectrica, acesta a precizat că autoritatea este mulţumită de modul în care compania îşi respectă angajamentele.

„În ceea ce priveşte Hidroelectrica, am avut într-adevăr o investigaţie. Noi am suspectat că cei de la Hidroelectrica reţin sau nu comercializează cantitate de energie electrică pe piaţa pentru ziua următoare, pentru a creşte artificial preţurile şi a câştiga. Pe de altă parte, pe piaţa de echilibrare, investigaţia noastră s-a încheiat cu angajamente. Ei şi-au asumat nişte obligaţii. Angajamentele au o durată de trei ani. Suntem în ultimul an. Vom face o evaluare finală, însă monitorizăm periodic obligaţiile (…) Ei şi-au asumat, s-au angajat să despartă departamentele care se ocupă de comercializarea pentru PZU, respectiv piaţa de echilibrare. Până la momentul la care vorbim, suntem foarte mulţumiţi de maniera în care Hidroelectrica a înţeles să-şi respecte angajamentele”, a subliniat reprezentantul Autorităţii de concurenţă.

Potrivit acestuia, Consiliul Concurenţei monitorizează piaţa de energie electrică şi a gazelor naturale de foarte multă vreme.

„Utilizăm toate instrumentele pe care le avem la dispoziţie, de la investigaţii de încălcare, investigaţii sectoriale, analize, studii. Suntem implicaţi în procesele de avizare legislativă (…) Văzând calendarul iniţial, am crezut că termenul de aprilie 2025 e în legătură cu competiţia electorală care se află acum, aceasta fiind raţiunea pentru care nu sunt deschise. Veştile cu privire la depozitele cu 101% sunt, fără îndoială, îmbucurătoare. Noi la Consiliul Concurenţe rămăsesem la 99,78%. E absolut important să mai trecem un sezon rece. Cel puţin în ce priveşte piaţa gazelor naturale, aceasta este pronunţat meteo-dependentă. De la 1 aprilie (2025, n.r), lucrurile vor trebui să meargă gradual. Componenta de protecţie socială, evident, este o importanţă majoră şi nu poate fi neglijată. După liberalizarea pieţei de gaze, doar 43% dintre consumatorii din România au optat pentru dreptul de exigibilitate. Ceilalţi au rămas la fostul furnizor, iar dintre aceia care au optat pentru dreptul de a schimba furnizorul, 91% nu l-au schimbat. Deci, în realitate, deşi există un cadru legal foarte funcţional, există, arhitectura asta juridică normativă (…) Trebuie lucrat cumva la educarea consumatorului final şi trebuie ca el să înţeleagă care îi sunt drepturile, care îi sunt obligaţiile şi care sunt posibilităţile”, a menţionat Dan-Virgil Pascu.

Autoritățile ar trebui să introducă un mecanism obligatoriu de ofertare a energiei electrice în piață

Claudia Griech, director general al E.On Energie România, unul dintre principalii furnizori de energie electrică și gaze naturale din România, a declarat, în cadrul conferinței anuale InvesTenergy, că, după modelul pieței de gaze, autoritățile ar trebui să introducă și un mecanism obligatoriu de ofertare a energiei electrice în piață, la care să fie obligați producătorii, în contextul re-liberalizării pieței.

Griech a spus că autoritățile nu pregătesc suficient momentul 1 aprilie 2025, când, cel puțin potrivit legisalției actuale, piața de energie electrică va fi complet liberalizată, iar plafoanele de preț de la consumatorii finali ridicate.

„Spuneam anul trecut că avem luxul de a avea un an la dispoziție în care să pregătim revenirea la piața liberă, tocmai pentru că eu cred cu tărie că o piață liberă este cea în care clientul hotărăște ce furnizor vrea, ce servicii vrea, deci dăm clientului puterea de a alege. În același timp, aș spune că luxul de care vorbeam în urmă cu ceva vreme nu îl mai avem, pentru că, din păcate, sunt foarte multe lucruri care nu s-au întâmplat încă. Începem cu incertitudinea dacă 1 aprilie 2025 va fi sau va fi din nou o zi a păcălelilor”, a spus Claudia Griech.

“Neavând certitudinea legislativă dacă într-adevăr acest lucru se va întâmpla – revenirea la piața liberă – împreună cu faptul că noi nu putem să spunem că activăm în momentul de față într-o piață funcțională, da, în teorie sunt de acord că 1 aprilie este o oportunitate, dar este o oportunitate doar dacă sunt îndeplinite niște precondiții”, a afirmat Griech.

De menționat, tranzacțiile de energie electrică cu livrare după 1 aprilie sunt scăzute, iar puținele cantități care au fost și vândute de către producători nu au ajuns la furnizorii mari, ci mai mult la traderi. Astfel, furnizorii mari nu au încă contractată energia pentru clienții lor, după momentul re-liberalizării și, în lipsa lichidității, majoritatea nici nu știu încă ce preț să propună clienților.

În acest context, Claudia Griech spune că ar fi util un program obligatoru de ofertare de energie electrică, așa cum a fost în piața de gaze. Un “electricity release program”, pe modelul “gas release program”.

“Dacă este să ne referim la piața de energie electrică, haideți să fim onești și să spunem că noi am fost într-o piață semi-lichidă, inclusiv înainte de momentul de criză energetică. La gaze naturale am fost și suntem într-o piață lichidă, așa că precondiția pentru un furnizor – tocmai pentru a putea să cumpere energia din piață în așa fel încât să poată oferi un preț corect către clienții lui – este lichiditatea pieței. Or, dacă noi nu ne ocupăm de asigurarea cadrului în așa fel încât să avem o piață lichidă, cred că degeaba ne întrebăm cum o să fie prețurile. Este foarte clar, prețurile vor fi întotdeauna aliniate la piață, dar noi trebuie să facem ca piața să fie funcțională. Și spunem deja de foarte multă vreme, odată cu liberalizarea pieței de gaz, am avut un instrument, respectiv „Gas release program”, un instrument care a asigurat lichiditatea în piață. Cred că este foarte indicat ca autoritățile să se gândească, pentru a avea o piață funcțională, să avem și un „Electricity release program”, pentru a putea asigura lichiditatea, implicit competitivitatea pieței”, a spus directorul general al E.On Energie România.

E.On Energie România, membră a Grupului german E.ON, este furnizor integrat de gaze naturale, electricitate şi soluţii energetice având un portofoliu de 3,4 milioane de clienţi, atât rezidenţiali, cât şi companii şi municipalităţi.

Totul se întâmplă pe fast forward

“Pentru a asigura celor circa 4 milioane de utilizatori un serviciu de distribuție a energiei electrice în condiții de siguranță și permanență, trebuie să acționăm ca niște soldați disciplinați, capabili să ia decizii si masuri eficiente in timp real, pentru a preveni sau a remedia situațiile critice apărute în rețea. Sunt adepta celor 3 D: Dezbatere-Decizie-Disciplină, iar această strategie de acțiune s-a dovedit eficientă, un exemplu elocvent fiind modul de gestionare a situației  de la Galați, din luna septembrie”, a declarat Mihaela Suciu, directorul general al Distribuție Energie Electrică Romania (DEER), companie membră a Grupului Electrica, la cea de-a VIII-a ediție a conferinței anuale InvesTenergy.

”Și totul se întâmplă pe fast forward: societatea se dezvoltă într-un mod accelerat, tranziția energetică este în plin proces, rețelele de distribuție se transformă în sistem de distribuție, iar toate aceste schimbări înseamnă digitalizare, automatizare și investitii majore în modernizarea și dezvoltarea rețelelor de distribuție. Dar, o dată cu această dezvoltare fără precedent, apar și numeroase amenințări. Mai cu seamă în domeniul energiei, amenințările cibernetice sunt reale și cu riscuri majore pentru siguranța națională. La limită, poate însemna până la black out. Nu vreau să înspăimânt pe nimeni! Dar acestea sunt riscurile cu care ne confruntăm. Sigur, DEER investește mult în siguranța cibernetică. Pentru că, până la urmă, investim în siguranța noastră, a utilizatorilor, în siguranța națională!

Tocmai de aceea, anul acesta organizăm, pentru a doua oară, Forumul de Securitate Cibernetică în Energie, eveniment care va avea loc în perioada 13-14 noiembrie, la Cluj Napoca, unde, personalități marcante ale acestor domenii, factori de decizie, experți din sectorul energetic și IT, organizații guvernamentale, universități și industria securității cibernetice vor avea oportunitatea de a împărtăși cunoștințe și experiențe, precum și pentru a dezvolta soluții și strategii pentru combaterea amenințărilor cibernetice în sectorul energetic”, a mai spus Mihaela Suciu.

Hățișul legislativ face anevoioase investițiile companiilor de stat

”Un manager al unei companii în care statul este acționar majoritar sau unic are mult mai multe probleme față de unul din mediul privat și aceasta din cauza hățișului legislativ pe care trebuie să-l aplice! Este și mai greu atunci când vin reprezentanți ai diferitelor organe de control și spun că legea este proastă, iar culpa ta, ca manager, este că ai respectat legea! De aceea cred că investițiile derulate de către companiile de stat sunt mai anevoioase! Ar trebui să le facem mai facile”, a declarat președintele Directoratului SAPE, Bogdan Nicolae Stănescu, la conferința anuală organizată de publicația InvesTenergy, ”PREȚuim Energia viitorului”.

”Noi, Societatea de Administrare a participațiilor în Energie – SAPE, suntem o companie tânără: împlinim 10 ani. Dacă, la început, administram paarticipațiile statului, ca acționar minoritar în societăți privatizate, adică eram, practic, un colector de dividende, ne-am modificat strategia de dezvoltare, pentru că nu mai era suficient. Ne-am aplecat, în primul rând, spre producția de energie din surse regenerabile, energia viitorului. Fiind o nouă abordare a viziunii asupra companiei, am început cu proiecte mai mici. Deocamdată deținem 27 MW în capacități de producție eoliană și fotovoltaică, dar ne propunem ca, până la sfârșitul anului 2026, să devenim un producător semnificativ, cu circa 100 – 150 MW instalați în capacități regenerabile. Strategia noastră este de a avea un mix de producție optim, de aceea am demarat proiectul termocentralei Titan, pe gaze, în cogenerare de înaltă eficiență. Mi l-aș fi dorit finanțat prin Fondul pentru Modernizare, dar n-a fost să fie, deși am depus documentația necesară. Suntem în discuții cu băncile pentru a obține finanțarea necesară, dar negocierile întârzie puțin proiectul. De asemenea, ne dorim să participăm la echilibrarea sistemului energetic național – un alt proiect tehnic, care contribuie la asigurarea siguranței energetice a țării, dar care înseamnă și o nouă linie de business pentru noi: stocarea energiei în baterii. Deja am finalizat un proiect, la Dârvari, dar vom continua. Vom continua dezvoltarea companiei, pentru că ne dorim să devenim o companie – reper pe piața energetică românească”, a mai spus Bogdan Nicolae Stănescu.

România are nevoie de decizii informate, bazate pe date și analize, pentru a valorifica potențialul energetic.

”România are nevoie de decizii informate, bazate pe date și analize, pentru a valorifica potențialul energetic. Avem atât de multe avantaje ca țară și nu ajungem să beneficiem de ele, iar acest lucru ține de modul deficitar în care sunt coordonate politicile pentru sectorul energetic”, a declarat Daniela Dărăban, Directorul executiv al ACUE, în cadrul conferinței InvesTenergy.

În Stategia energetică și PNIESC sunt incluse ținte foarte ambițioase dar care nu sunt susținute de cadrul de reglementare aprobat pentru următorii 5 ani, în condițiile în care sunt absolut necesare investiții masive în rețelele de distribuție a energiei.

Daniela Dărăban a precizat: “Operatorii vor face tot ce este posibil în limita cadrului de reglementare ca să facă aceste investiții. Avem efectiv aceeași problemă în mod constant, de fiecare dată când vorbim despre ce avem de făcut. Lipsește coerența. Vorbim de miliarde de euro investiții în diferite proiecte de producție a energiei. Toate aceste miliarde se vor dovedi a fi eficiente dacă pot să ajungă într-un mod cât mai eficient și la clienți și vor ajuta, bineînțeles, transformarea de care avem nevoie în industrie, pentru că acesta este scopul final, până la urmă, al tranziției. Trebuie să fim coerenți pe lanțul decizional și atunci limitele cadrului de reglementare trebuie să fie stabilite în concordanță cu dorința României de a îndeplini anumite ținte”.

În privința suportabilității prețurilor pentru consumatori, directorul ACUE a spus că este normal pentru reglementatorul pieței să aibă această preocupare și să se asigure de sustenabilitatea investițiilor, dar nimeni nu recomandă ca politicile și protecția socială să se facă prin tarifele reglementate. ”Este o directivă europeană care trebuie implementată şi de România și care va aduce 5 – 6 miliarde de euro fonduri disponibile, din care o foarte mare parte se pot duce către consumatorii vulnerabili”, a mai spus Daniela Dărăban.

din aceeasi categorie