Dependenţa de importuri a României se va putea reduce în viitor dacă vor fi realizate anual investiţii în producţia de ţiţei şi gaze de 1-2 miliarde euro, conform Strategiei Petrom 2021 “Performanţă durabilă pentru creştere”, a declarat Mariana Gheorghe (foto), directorul general executiv al Petrom, într-o conferinţă de presă.
“România are o poziţie relativ bună. Dependenţa de importuri în sectorul energetic este relativ scăzută, de 20-30%, în timp ce în Europa este de 50-55%. Nivelul de dependenţă de importuri a fost de 22% în 2010. În viitor, această poziţie nu se va mai putea menţine, iar dependenţa de importuri va creşte la 46% în 2030. Dar, cu investiţii de 1-2 miliarde euro anual, dependenţa se poate reduce” a explicat Mariana Gheorghe.
Potrivit acesteia, dacă există un mediu competitiv, există potenţial de investiţii din surse private, bancare etc.
Directorul general al Petrom a subliniat că această investiţie de un miliard de euro anual în producţia internă înseamnă o valoare economică importantă pentru România.
“Un miliard de euro pentru producţia clasică înseamnă opt milioane tone echivalent petrol la preţurile actuale, circa 26.000 locuri de muncă/an, directe şi indirecte, o contribuţie de 2,3 miliarde euro la PIB şi 600 milioane euro la bugetul naţional pe durata de viaţă a activelor achiziţionate cu acest miliard. La acestea se adaugă siguranţa în aprovizionarea cu energie electrică, creşterea know-how-ului şi a competitivităţii”, a subliniat Mariana Gheorghe. Cu aceeaşi sumă, un miliard de euro, ar fi importate numai 5,5 milioane tep ţiţei, nu ar exista contribuţie la PIB, numărul de locuri de muncă create ar fi nesemnificativ (circa 50), iar aceste importuri ar avea un impact negativ asupra contului curent.
Oficialul Petrom a precizat că Strategia s-a bazat atât pe elementele de volatilitate, precum preţurile şi cererea, cât şi pe cadrul legislativ şi de reglementare, precum calendarul de liberalizare a preţurilor şi modificările în privinţa reglementărilor.
”Susţinem ca deciziile ce trebuie luate să fie optimale. Să asigure protecţie pentru persoanele vulnerabile şi să menţină un nivel relativ ridicat al investiţiilor. Sumele necesare pentru consumatorii vulnerabili şi investiţii să fie optimale”, a mai spus Mariana Gheorghe, referindu-se inclusiv la nivelul redevenţelor.
Aceasta a subliniat că Petrom va continua să investească în medie 0,8 – 1,2 miliarde euro pe an (80% în upstream şi 20% în downstream), în condiţiile unui mediu favorabil investiţiilor.
Electricitate vândută doar pe Opcom
Petrom vinde energia produsă la centrala de la Brazi pe Opcom (n.r. – “bursa” de energie de la Bucureşti), iar preţul este cel de pe piaţa liberă şi nu unul special. “Am avut un contract cu Hidroelectrica, ce s-a încheiat la sfârşitul lunii iulie. Acum Petrom operează pe piaţa Opcom, iar preţul este cel de pe piaţa liberă, nu este un preţ special”, a precizat Mariana Gheorghe.
“Vânzarea de electricitate pe Opcom este prevăzută de Legea nouă. Aşteptăm să vedem reglementările pe care ANRE (n.r. – Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei) le va emite privind aplicarea noii legi, ca să vedem ce alte oportunităţi există. Deocamdată, suntem obligaţi, conform legii, să vindem pe Opcom”, a mai spus Mariana Gheorghe.
Reamintim, conform noii Legi a Energiei şi gazelor Naturale, toate companiile, de stat sau private, sunt obligate să vândă pe bursă toată energia produsă. Nimeni nu mai are voie să încheie contracte directe de vânzare/cumpărare de electricitate.
Petrom a trecut la începutul lunii august în faza operaţiunilor comerciale a centralei de la Brazi. Astfel, începând cu 1 august 2012, centrala poate livra pe baze comerciale electricitate în sistemul naţional, în funcţie de condiţiile de pe piaţa de electricitate şi cadrul de reglementare din România.
Cu o capacitate de 860 MW şi investiţii de peste 500 milioane de euro, centrala de la Brazi reprezintă cel mai mare proiect privat greenfield de generare de electricitate din România din ultimii douăzeci de ani. Prin funcţionare la capacitate maximă, centrala ar putea acoperi circa 8-9% din piaţa de electricitate.
Profit de 2 miliarde de lei
Grupul Petrom a înregistrat, în primul semestru (S1) al acestui an, un profit net de 2,027 miliarde lei, cu 16% mai mare faţă de cel din perioada similară a anului trecut, a anunţat, într-o conferinţă de presă, Daniel Turnheim, directorul financiar al companiei.
În trimestrul doi (T2) din 2012, profitul net al grupului a fost de 643 milioane lei, în scădere faţă de T1, când rezultatul net a fost de aproape 1,4 miliarde lei.
Vânzările grupului au totalizat 12,2 miliarde lei în S1, fiind cu 19% mai mari faţă de cele din primele şase luni din 2011. În T2 vânzările au urcat la aproape 6,2 miliarde lei, faţă de 6 miliarde lei în primul trimestru din acest an.
Profitul grupului Petrom calculat înainte de deducerea dobânzilor şi impozitelor (EBIT) a înregistrat o creştere cu 12 procente în prima jumătate a anului, totalizând 2,703 miliarde lei.
“În prima jumătate a anului 2012 am înregistrat o performanţă financiară îmbunătăţită comparativ cu perioada similară din 2011, datorită preţului marginal mai mare la ţiţei şi cursului de schimb valutar favorabil. Performanţa operaţională din trimestrul al doilea a fost afectată de producţia mai redusă de hidrocarburi, ca urmare a declinului unor zăcăminte-cheie din România şi de oprirea, timp de şase săptămâni, a rafinăriei Petrobrazi pentru a moderniza unitatea de distilare atmosferică şi în vid a ţiţeiului. Aceasta va permite procesarea întregii producţii de ţiţei a Petrom (n.r. – circa 4,2 milioane tone anual), precum şi îmbunătăţirea randamentului distilatelor medii şi reducerea consumului de energie”, a declarat Mariana Gheorghe, director general executiv al OMV Petrom.
Potrivit acesteia, în primul semestru al acestui an rezultatele au fost influenţate de mediul favorabil al preţului la ţitei, preţul mediu al ţiţeiului Ural ajungând la 112,28 dolari/baril, cu 4% peste nivelul similar din 2011. Preţul mediu realizat la ţiţei a crescut cu numai 3%, la 95,53 dolari/baril, reflectând rezultatul negativ al instrumentelor de acoperire a riscului.
