România ar trebui să susţină politic, legislativ şi financiar iniţiativele menite să întărească securitatea energetică a Uniunii Europene, întrucât ar putea exista situaţii când şi noi vom avea nevoie de solidaritate, a declarat ministrul Energiei, Victor Grigorescu, prezent la conferința ”In the News. Energy”, organizată de către agenția de presă News.ro.
Cel mai probabil, ministrul Grigorescu a făcut referire la Pachetul pentru Securitate Energetică, aflat pe masa Consiliului de miniștri ai Energiei din UE, menit a impune un “principiu al solidarității energetice” în spațiul comunitar. Potrivit acestui principiu de solidaritate, statele membre vor trebui să acorde prioritate consumatorilor vulnerabili ai statelor vecine în detrimentul necesității de gaze a industriei proprii în cazul unor probleme majore de furnizare. Conform acestui nou pachet legislativ preconizat de Bruxelles, România, pentru că, practic, îşi asiguură din producţia internă întreg necesarul de gaze, ar putea fi nevoită să acorde prioritate alimentării cu electricitate și gaze naturale a consumatorilor casnici din Bulgaria și Grecia.
De asemenea, statele din Uniunea Europeană vor trebui să alimenteze prioritar cu electricitate clienții casnici și serviciile de sănătate din statele vecine în caz de criză majoră.
„M-am întors azi-noapte de la Consiliul European pentru Energie de la Luxembrug. Am discutat pe tema conceptului de securitate energetică şi mă refer la discuţiile pe marginea securităţii în aprovizionarea cu gaze naturale. Există o discuţie cu privire la modul cum vor fi tratate de acum înainte acordurile interguvernamentale în ceea ce priveşte aprovizionarea cu gaze naturale. O discuţie încă la modul de orientare, pentru a defini corect cadrul unui nou model de piaţă în sectorul energiei electrice. Suntem deja cuplaţi cu unele din pieţele din regiune şi mă aştept ca aceste tendinţe să continue”, a spus ministrul.
În opinia sa, cuplarea pieţelor reprezintă şi o oportunitate pentru exporturile româneşti de energie, dar şi o provocare.
„Aceasta înseamnă că şi piaţa noastră internă şi producătorii trebuie să fie pregătiţi să beneficieze de oportunităţi şi să facă faţă provocărilor. Dezbaterile din sectorul energetic românesc ar trebui să ne ajute să ne poziţionăm corect în acest context, pentru că suntem la începutul configurării acestor noi modele de piaţă, pentru că suntem furnizori de securitate energetică şi de stabilitate în regiune şi ar fi nepotrivit şi nefericit ca, pornind de la premisele pe care le avem în ceea ce priveşte existenţa resurselor naturale, mărime şi soliditatea sistemului energetic, să nu putem să fim un contributor net şi la politicile pe care UE le construieşte în acest sector”, a mai spus ministrul.
„Cred că motivaţia pentru a participa la acest exerciţiu este pentru că şi noi ar trebui să ne dorim ca, în acest exerciţiu al UE, şi România să fie un beneficiar net de securitate energetică. Eu nu cred şi nu am în momentul de faţă dovezi concludente că autarhia ar fi soluţia. Avem şi noi provocările noastre şi s-ar putea ca în anumite situaţii să avem şi noi nevoie de concepte precum solidaritate sau de o abordare comună la nivel regional”, a arătat Grigorescu.
Astfel că, în opinia sa, România ar trebui să susţină aceste iniţiative, inclusiv din punct de vedere financiar. „Deci şi România ar trebui să joace un rol în această zonă, pentru că vorbim de un concept de securitate comună sprijinind acele iniţiative şi nu doar politic sau la nivel legislativ, ci, de ce nu, şi financiar, acele iniţiative care ne întăresc securitatea energetică comună”, a conchis Victor Grigorescu.
Studiu la suspendare
Suspendarea calendarului de liberalizare a pieţei gazelor ar trebui fundamentată pe o analiză tehnică, altfel vor fi create false dezbateri, a mai spus Victor Grigorescu.
El a fost întrebat ce răspuns are Ministerul Energiei la solicitarea Autorităţii de Reglementare în Energie (ANRE) privind suspendarea calendarului de liberalizare, care prevede scumpirea gazelor cu 10% de la 1 iulie, la 66 lei/MWh. Aceasta în condiţiile în care preţul gazelor pe pieţele internaţionale a ajuns la nivelul celor de producţie internă şi este în scădere, adică sub 60 lei/MWh.
„Orice decizie ar trebui fundamentată pe un studiu. Am solicitat un studiu pe baza căruia să ne fundamentăm o anumită abordare, altfel riscăm să emitem opinii şi să creăm false dezbateri”, a precizat ministrul.
El a repetat faptul că nu a auzit decât păreri pe această temă. „Înainte să ne dăm cu părerea, ar trebui să vedem dacă sunt lucruri bazate pe o analiză tehnică. Am auzit păreri, păreri”, a adăugat Grigorescu.
ANRE a solicitat Ministerului Energiei abrogarea, de la 1 iulie, a Hotărârii de Guvern prin care a fost instituit calendarul de liberalizare a pieţei gazelor naturale pentru populaţie, a anunţat preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, la mijlocul lunii mai.
„Am avut acum câteva zile o întâlnire la Ministerul Energiei, unde am prezentat această situaţie. Am considerat că este important ca iniţiatorul Hotărârii de Guvern, care a instituit acest calendar, să ştie că la ora actuală evoluţia pieţei gazelor naturale este una favorabilă pentru liberalizare. Este momentul cel mai propice pentru finalizarea liberalizării. Practic, am solicitat ca Hotărârea de Guvern, care impune creşterea preţurilor la consumatorul casnic cu 10% de la 1 iulie, să fie abrogată şi să rămânem la preţul de 60 de lei pe MWh, cât este astăzi, ca preţ de referinţă, urmând ca piaţa să stabilească adevăratul preţ, dar să nu plecăm de la 66 de lei sau chiar 72 de lei aşa cum este prevăzut în calendarul de liberalizare”, a susţinut oficialul ANRE.
El a adăugat că, potrivit calendarului de liberalizare, la 1 iulie se prevede o creştere a preţurilor reglementate de 10%, de la 60 de lei pe MWh la 66 de lei pe MWh. Însă, acest lucru ar însemna ca preţul reglementat să devină mai mare decât cel de pe piaţa liberă, care este de circa 60 de lei pe MWh.
„Ministerul Energiei solicită o analiză şi un studiu de impact prin care să arătăm că nu există o posibilitate de revenire a unor preţuri foarte mari, în sensul că ar exista un pericol ca în perioada de iarnă să se reîntoarcă preţurile. Există posibilitatea ca statul să reconsidere conceptul de consumator vulnerabil şi, în cazul în care s-ar întoarce preţurile în sensul creşterii, să aibă grijă de consumatorii vulnerabili, dar doar de aceştia. Aşa cum vedem evoluţia petrolului, de care depinde preţul gazelor, piaţa petrolului rămâne la un nivel mic, iar în următoarea perioadă de nouă luni nu vedem o modificare importantă, dar trebuie să ne gândim că următoarea perioadă de nouă luni este un an gazier. Deci, în anul gazier 2016 – 2017, nu vedem o modificare a preţului”, a continuat Havrileţ.
Companie pentru Kazmunaigaz
Ministerul Energiei va desemna în perioada următoare compania care va participa alături de KazmuniaGaz, “patronul” Rompetrol, la înfiinţarea unui fond de investiţii în valoare de un miliard de dolari, în condiţiile Hotărârii de Guvern 35/2014, a declarat Aristotel Jude, secretar de stat în Ministerul Energiei, prezent la conferinţa ”In the News. Energy”, organizată de către agenția de presă News.ro.
HG 35/2014 prevede că „se aprobă mandatarea Ministerului Economiei, prin Departamentul pentru Energie, să desemneze o societate nou-înfiinţată, cu capital integral de stat, care să participe ca reprezentant al statului român într-un fond de investiţii kazah-român înfiinţat şi organizat în condiţiile legii, sub forma unei societăţi pe acţiuni, denumit în continuare Fondul, cu respectarea prevederilor prezentului articol”.
Potrivit anexei acestei HG, „durata investiţională a fondului este până la 7 ani. Pe durata celor 7 ani se estimează investiţii de aproximativ 1 (un) miliard de USD, în funcţie de condiţiile pieţei”.
„Din informaţiile pe care le deţin, în perioada următoare Ministerul Energiei va desemna compania care va proceda la înfiinţarea fondului de investiţii”, a spus Jude.
Totodată, Azamat Zhangulov, senior vicepreşedinte al KMG International, actuala denumire a Rompetrol Group, a precizat, prezent la aceeaşi conferinţă, că a mai auzit acest lucru în cei trei ani, de când aşteaptă înfiinţarea fondului. „Decizia va trebui luată cât mai curând, pentru că acordul nostru cu statul român expiră la finele acestui an”, a arătat el.
Surse din minister au precizat că nu se va ajunge în situaţia în care acordul va expira şi că fondul va fi înfiinţat în următoarele luni. Potrivit acestora, compania care se va ocupa de înfiinţarea fondului ar putea fi Societatea de Administrare a Participaţiilor in Energie (SAPE).
„Potrivit HG 35/2014, trebuie fie să înfiinţăm o nouă companie, fie să desemnăm una care a fost înfiinţată după data aprobării acestei HG, iar SAPE se încadrează aici. O decizie ar putea fi luată chiar luna aceasta”, au precizat sursele menţionate.
În urmă cu două săptămâni, Azamat Zhangulov, declara, într-un interviu acordat Agerpres, că Rompetrol aşteaptă de mai bine de trei ani acordul statului pentru înfiinţarea unui fond de investiţii, dar şi răscumpărarea, cu 200 de milioane de dolari, a 26,7% din acţiunile deţinute de stat la Rompetrol Rafinare.
„Încă nu înţelegem de ce Guvernul nu şi-a dat acordul pentru fondul de investiţii. Pur şi simplu nu putem înţelege. Dacă am fi semnat cu Guvernul român actele pentru înfiinţarea fondului în 2014, ar fi câştigat venituri din investiţii de câteva sute de milioane de dolari. Dacă cu un milion creezi 20 locuri de muncă, la o estimare grosieră, 200 de milioane de dolari ar fi creat 4.000 de joburi. Nu este întotdeauna la fel, cifrele pot varia, dar crearea de noi locuri de muncă este principalul beneficiu al acestor investiţii. Orice dolar pe care îl investim în economie aduce multiple beneficii”, a spus Zhangulov.
Memorandumul dintre Rompetrol şi statul român a fost aprobat în Guvern la finele lunii ianuarie 2014. Documentul prevede faptul că Rompetrol va achiziţiona cu 200 de milioane de dolari o participaţie de 26% din Rompetrol Rafinare. De asemenea, memorandumul prevede înfiinţarea unui fond de investiţii comun, în valoare de un miliard de dolari.
Amânare la decizii
România are foarte multe instituţii cu atribuţii în domeniul energetic, însă mereu este amânată luarea deciziilor, a declarat Răzvan Nicolescu, consultant în cadrul Deloitte, în cadrul aceleiaşi conferinţe.
„Cea mai mare problemă pe care o are sectorul energetic românesc este legată de guvernanţă. În primul rând pe zona instituţiilor. Avem foarte, foarte multe instituţii cu atribuţii în domeniul energetic. Nu cred că ştiţi că în România există o agenţie numită Agenţia Nucleară. Eu ştiu că există, dar nu ştiu cu ce se ocupă. Există Ministerul Energiei, există Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie, există Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, există Direcţia Generală pentru Schimbări Climatice la Ministerul Mediului, există operatori, de transport la Ministerul Economiei, există Agenţia pentru Deşeuri Radioactive, CNCAN (Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare – n.r.). Aş putea să continui să vă plictisesc. Dar din punctul de vedere al deciziilor, mereu nu facem decât să amânăm”, a spus Nicolescu.
El a susţinut că, în cadrul ANRE, prea puţini oameni îşi fac treaba, deşi există mai mulţi angajaţi decât în trecut. „În ANRE sunt aproximativ 300 de oameni, dar lucrează 30. Până acum erau 200 şi lucrau 30, iar acum sunt 300 şi lucrează tot 30”, a precizat Nicolescu.
El a arătat că, mai ales în contextul penei de curent recente din judeţele Vâlcea şi Argeş, România trebuie să aibă în vedere mult mai serios protecţia infrastructurii critice.
Nicolescu a mai precizat că, un alt lucru care îl îngrijorează, este şi relaţia României cu direcţiile de specialitate din cadrul Comisiei Europene.
„Un alt lucru care mă îngrijorează este legat de relaţia noastră cu Uniunea Europeană şi cu Comisia Europeană. La nivel foarte înalt, ne luăm în braţe, ne fotografiem, dar am sentimentul că la nivelul CE sunt foarte multe direcţii care habar n-au care este situaţia în România, ştiu foarte puţin ce se întâmplă aici. Iar această lipsă de comunicare cu cei care constituie baza administraţiei europene ar putea să ne creeze neplăceri din ce în ce mai mari”, a mai spus Nicolescu.
Întrebat ce ar trebui să facă România pentru a îmbunătăţi acest aspect, el a răspuns că este nevoie de un dialog la nivel de experţi. „În plus, nu avem nicio companie românească cu un birou deschis la Bruxelles, ceea ce ar aduce o valoare adăugată mare, prin participarea la forurile şi la deciziile de acolo”, a punctat Nicolescu.
Răzvan Nicolescu a fost ministru al Energiei în perioada februarie – decembrie 2014, reprezentant al României pe probleme energetice la Comisia Europeană între 2006 şi 2008, precum şi preşedinte al Consiliul de Administraţie al Agenţiei Europene pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) în 2014-2015.
