Dacă va începe exploatarea în Marea Neagră, după Brexit, România ar putea deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, a declarat ministrul Energiei, Anton Anton, în cadrul Profit Energy.forum, organizat de publicaţia Profit.ro. Pe de altă parte, reprezentanții industriei de hidrocarburi din România atenționează că există prea multe instituții implicate în reglementarea sectorului, prea multă intervenție a statului și prea multă instabilitate legislativă, ceea ce afectează investițiile companiilor.
“După Brexit, România e a doua țară mare producătoare de gaze din UE. Cu gazele din Marea Neagră, se pare că vom deveni primul producător de gaze din Uniunea Europeană. Însă în nici un caz România nu poate fi un concurent pentru gazul rusesc. Producția noastră este cu cel puțin un ordin de mărime mai mică decât cea a Rusiei. Noi trebuie să fim un factor de stabilitate și echilibru în regiune, din punct de vedere al aprovizionării, și, de ce nu, să devenim și un hub de gaze”, a spus Anton Anton.
Pe de altă parte, acesta a declarat că este firească o amânare a deciziei privind continuarea investiţiilor offshore. “Este normal ca operatorii zăcămintelor din Marea Neagră să amâne decizia de investiție pentru anul viitor, dat fiind faptul că legea offshore a fost adoptată la finalul lunii octombrie”, a declarat ministrul Energiei, comentând anunțurile OMV și Black Sea Oil&Gas (BSOG), potrivit cărora în acest an nu va fi luată nicio decizie în vederea declanșării exploatării gazelor din Marea Neagră.
“Suntem în noiembrie. Mi se pare normal ca decizia să fie adoptată anul viitor”, a mai spus Anton. Totodată, acesta a afirmat că speră ca decizia să fie pozitivă, însă nu a exclus nici posibilitatea ca operatorii să adopte o decizie negativă.
“Întotdeauna există un risc (n.r. – ca decizia de investiție să fie negativă). Eu sper ca acesta să fie mic”, a precizat ministrul.
Reamintim, grupul austriac OMV, “patronul” OMV Petrom, care deține, alături de americanii de la ExxonMobil, concesiunea perimetrului din Marea Neagră Neptun Deep, cea mai mare descoperire comercială de gaze din offshore-ul românesc, a decis să amâne pentru anul viitor decizia finală de investiție, potrivit anunţului făcut la Viena, în cadrul unei conferințe, CEO-ul Rainer Seele. Reprezentanţii unui alt operator, Black Sea Oil & Gas, au declarat că nu vor putea lua o decizie în ceea ce privește proiectul Midia Gas Development (descoperirile Ana și Doina) în cursul acestui an ca urmare a adoptării legii offshore, ce impune un regim fiscal necompetitiv.
Craiova trece pe gaze
Pe de altă parte, ministrul Energiei, Anton Anton, a spus că producătorii vor încerca să vândă pe piaţa locală cea mai mare cantitate de gaze. De aceea, printre soluţiile de creşte a consumului intern, a enumerat dezvoltarea distribuţiilor de gaze naturale, având în vedere că, deşi mare producător, România nu are branşată la gaze decât o treime din populaţie.
O altă soluţie o reprezintă reluarea producţiei de îngrăşăminte chimice. Ministrul chiar a mers mai departe şi a spus că petroliştii din Marea Neagră s-ar putea implica în atragerea de investitori pentru construcţia de combinate chimice noi în România. “Agricultura este unul dintre domeniile foarte importante, cruciale, iar România trebuie să furnizeze îngrăşăminte, care se produc din gaze. Avem 4 sau 6 combinate care ar putea funcţiona cu gaze şi cu minimum de investiţii. 2,5 miliarde de metri cubi de gaze s-ar duce acolo, iată că am putea utiliza gazele din Marea Neagră, chiar să discutăm cu investitorii care extrag gazele, să încercăm împreună să atragem investitori în combinate de îngrăşminte greenfield, nu trebuie neapărat să le luăm pe cele pe care le avem deja”, a spus ministrul.
O altă variantă o reprezintă utilizarea gazelor naturale pentru producerea de energie electrică. Ministrul a anunţat că termocentrala de la Craiova, deţinută acum de Complexul Energetic Oltenia, ar putea fi trecută de pe lignit, pe gaze. El apreciază că această conversie pe gaze este o soluţie pentru centralele pe cărbune, în condiţiile în care se tot vorbeşte despre decarbonizare.
“La Iernut se face o centrală nouă, la Mintia suntem aproape să dăm drumul la o centrală pe gaze. La Midia, KazMunaiGaz face un sistem de cogenerare de înaltă eficienţă. Avem în proiect un sistem revoluţionar de acumulare a energiei electrice, pentru că ştim cu toţii că, la un moment dat, avem un surplus, că bate vântul, că e soare afară, că nu consumăm. Dacă vom converti centrala de la Craiova pe gaze, dacă utilizăm depozitul de la Gherceşti ca depozit de acumulare multiciclu şi acumulăm gaze acolo, putem scoate de acolo energia electrică atunci când e scumpă şi dorită”, a mai spus minstrul Energiei. “E o soluţie modernă, nu este o alternativă la Tarniţa (n.r. – proiectul de hidrocentrală cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti); e complementară. Tarniţa nu poate dispărea, indiferent ce strategie facem; fără Tarniţa nu mai putem niciun stâlp de centrală eoliană”, a spus Anton Anton.
Lipsesc coerenţa şi predictibilitatea legislativă
“Rolul statului este acela de a legifera și de a reglementa. Există, însă, foarte multe agenții de reglementare. În plus, atribuții în acest sens au și Ministerul Energiei, cel al Economiei, Ministerul Finanțelor și nu toate aceste instituții se coordonează”, atenționează Cătălin Niță, director executiv al Federației Patronală Petrol și Gaze (FPPG). În opinia sa, nu este rolul statului să facă investiții, mai ales în ceea ce privește zăcămintele de gaze naturale din Marea Neagră, căci statul nu are capacitatea, resursele și oamenii necesari. “Trebuie să ne schimbăm puțin optica. Trăim într-o economie de piață, inclusiv pe piața gazelor”, spune Niță.
România nu duce lipsă de proiecte energetice majore, însă ceea ce lipsește pentru succesul acestora este predictibilitatea și coerența legislativă, a avertizat și președintele Centrului Român al Energiei (CRE), Corneliu Bodea. Acesta a venit și cu un exemplu cu privire la lipsa de coerență legislativă a guvernanților. „Pe de o parte, Guvernul afirmă că dorește extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale și creșterea numărului de locuitori racordați la acestea. Însă, pe de altă parte, ANRE reduce rata reglementată a rentabilității operatorilor de distribuție, ceea ce descurajează investițiile acestora și deprimă interesul companiilor pentru astfel de proiecte”, a arătat președintele CRE.
Modificarea frecventă și imprevizibilă a legislației, în special în privința tarifelor stabilite de autorități, face ca societățile energetice listate la Bursa de Valori București să prezinte risc mare de reglementare, iar investitorii să înceapă să le evite din această cauză, a avertizat și președintele Asociației Investitorilor de pe Piața de Capital, Dumitru Beze. „Din punct de vedere al investitorilor, dacă anii trecuți, în sectorul energetic era cel mai ușor de investit pe Bursă, în acest moment, din cauza reglementărilor, a ratelor de distribuție a profitului, a felului cum se calculează tarifele reglementate, mulți investitori preferă să nu se expună riscului de reglementare și evită companiile energetice listate. De exemplu, la Transelectrica, gluma noastră este că timp de 5 ani câștigi din deținerea acestei acțiuni, după care «i se dă în cap» foarte tare și trebuie să ai grijă să prinzi tarifele reglementare în momentul potrivit”, a spus Beze. Potrivit acestuia, investitorii și-ar dori ca energia, ca marfă, și piața de capital să aibă parte de o tranzacționare comună, eventual prin intermediul unei contrapărți centrale.
Și Radu Dudău, directorul Energy Policy Group, s-a întrebat dacă statul român, în momentul de față, are în mod real capacitatea de a gestiona investiții care să înceapă de la un miliard de dolari. “Dacă vrem să realizăm mari proiecte strategice, trebuie să putem răspunde pozitiv la această întrebare. Dacă nu, piața își va găsi propriile ei nișe și s-ar putea să vedem, în zece ani de-aici înainte, că România se va situa în avangarda proiectelor”, spune Dudău.
Investitorii au nevoie de mai mult laissez-faire
Saniya Melnicenco, vicepreședinte al Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), care va asigura, de luna viitoare, președinția organizației, avertizează că riscul „de suprafață” generat de reglementările statului român a devenit mai mare decât riscul de „adâncime”, cel specific al industriei de petrol și gaze, în condițiile în care și acesta din urmă este destul de ridicat în România. „Avem nevoie de stabilitate și continuitate. Anul acesta au intrat în vigoare 300 de acte normative cu impact asupra Codului Fiscal. Cum poți gestiona o investiție semnificativă în aceste condiții? Avem nevoie de mai mult «laissez-faire» în industria petrolieră”, a punctat Saniya Melnicenco.
La rândul său, Cristina Micu, membru al board-ului Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), a arătat că legislația în vigoare privind contractele îi dezavantajează pe furnizorii de energie electrică în raport cu clienții industriali, aceștia din urmă bucurându-se de mai multe drepturi, ceea ce creează un dezechilibru „Potrivit normelor în vigoare, furnizorul nu are dreptul de a denunța contractele, dar clienții pot denunța doar cu preaviz de 21 de zile atunci când găsesc oferte cu preț mai scăzut. Asta înseamnă riscuri foarte mari pentru furnizori. Această prevedere este justificată doar în cazul consumatorilor casnici și al celor ce beneficiază de serviciul universal”, a arătat Cristina Micu.
Și directorul general al Asociației Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Silvia Vlăsceanu, consideră că planurile Guvernului privind extinderea numărului de localități racordate la rețele de distribuție a gazelor naturale au sens cu condiția ca investițiile în aceste rețele noi să fie eficiente din punct de vedere economic, respectiv dacă locuitorii acestor localități își doresc să se branșeze la gaze și își permit să plătească facturile aferente consumului. În opinia acesteia, simpla existență a fondurilor UE destinate extinderii racordării populației la gaze nu este suficientă. „Domnul ministru al Energiei a făcut comparația cu fondurile UE pentru racordarea la rețelele de apă și canalizare. Știți foarte bine că multă lume nu se racordează la apă și canalizare, pentru că lumea nu vrea să plătească, deși racordarea ar fi foarte ușoară, tehnic vorbind. Nu cumva același lucru se va întampla și cu racordarea la gaze? Să-i obligi pe locuitori, pentru ca după aceea să nu aibă cu ce să plătească. În plus, trebuie să-și monteze și centrale individuale ca să poată să beneficieze de gazele respective, ceea ce implică alte riscuri. Noi, operatorii, ne dorim să avem cat mai mulți clienți, dar trebuie ca și ei să dorească și să-și permită să plătească facturile”, a declarat Vlăsceanu. Ea a avertizat că modificarea Legii energiei, în sensul că CET-urile care produc energie termică pentru sistemele centralizate de încălzire pentru populație și care, în prezent, în marea lor majoritate, se alimentează cu gaze din rețelele de distribuție, se vor putea branșa direct la conductele magistrale ale Transgaz, ar putea duce la creșterea tarifelor reglementate de distribuție.
Reactorul 1 de la Cernavodă se retehnologizează începând din 2026
În paralel, însă, sunt pregătite proiecte importante. Retehnologizarea reactorului 1 de la centrala atomoelectrică de la Cernavodă, printre cele mai importante proiecte de investiții ale companiei energetice de stat Nuclearelectrica, va începe în 2026 și va prelungi durata de viață a unității cu încă 30 de ani, a anunțat, șeful Direcției Tehnică și Retehnologizare a companiei, Romeo Urjan. „S-a aprobat retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă. Aceasta va fi oprită timp de 2 ani, după 30 de ani de funcționare, iar, în urma retehnologizării, cu costuri estimate la 1,5 miliarde euro, durata ei de viață va fi prelungită cu încă 30 de ani. Retehnologizarea va demara în 2026 și va începe cu un studiu de fezabilitate care va fi gata în 2021 și ne va spune exact și costurile, estimate acum între 1,2 și 1,5 miliarde euro”, a spus Urjan. El a arătat că, în paralel, continuă și negocierile cu partenerii de la China General Nuclear Power pentru proiectelor reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.
La rândul său, Romgaz intenționează să investească în viitorul mai mult sau mai puțin îndepărtat în tehnologiile alternative, în special în gaze naturale comprimate, însă pentru aceasta este nevoie de colaborarea autorităților locale, a anunțat directorul economic al Romgaz, Vasile Ciolpan. “Punctul cel mai bun de pornire al utilizării gazului natural comprimat în România ar fi în zona primăriilor care vor să aibă un transport ecologic și un aer curat. Apoi, utilizarea gazului natural comprimat ar putea fi extinsă la nivelul autovehiculelor”, a declarat Ciolpan. În opinia acestuia, utilizarea gazului comprimat ar trebui introdusă și în zonele care nu sunt legate la sistemul național de transport gaze. Ciolpan a adăugat că apoi, aceste localități ar trebui conectate la sistemul național prin fonduri europene, pentru că, pe termen lung, costurile ar fi extrem de ridicate. Ciolpan a mai amintit totodată că Romgaz a declanșat deja programul de investiții la centrala de la Iernut, și cele de la Midia, dar și în depozitele de înmagazinare.
Planuri importante sunt pregătite și pentru bursă, președintele Adunării Generale a Acționarilor BRM, Septimiu Stoica, anunțând că investitorii instituționali, însă nu numai ei, ar putea tranzacționa produse energetice derivate pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) până la finalul acestui an, BRM având informal acceptul ASF în acest sens.
