Majoritatea statelor participante la conferinţa de la Ashgabat au abordat subiectul eficienţei energetice, subiect care va fi extrem de important în 2018, perioada în care România va deţine preşedinţia Conferinţei Cartei Energiei, a declarat secretarul de stat în Ministerul Energiei, Robert Tudorache (foto). Preşedinţia Conferinţei Cartei Energiei, asigurată în prezent de Turkmenistan, va fi preluată în 2018 de România, fiind primul stat membru al Uniunii Europene care îşi va asuma acest mandat.
„Vrem să vedem cum, prin eficienţă energetică, putem ajunge la consumatorul final. Vrem să identificăm legăturile care există între eficienţa energetică şi sărăcia energetică şi totodată între eficienţa energetică şi impactul creşterii preţului electricităţii la consumatorul final. Vom dori să facem această evaluare în mandatul nostru şi o vom adresa în cadrul conferinţelor care vor avea loc la Bucureşti, în 2018”, a declarat Robert Tudorache, la cea de a 28-a reuniune a Conferinţei Cartei Energiei, care se desfăşoară în perioada 28 – 29 noiembrie, la Ashgabat, Turkmenistan, transmite Agerpres.
Robert Tudorache a adăugat că un alt subiect important în anul în care Romania va prelua preşedinţia Conferinţei Cartei Energetice sunt provocările semnificative legate de procesul modernizării Tratatului Cartei Energiei. Oficialul român a explicat că, în contextul noilor provocări în domeniul energiei, privind lungul drum spre decarbonizare, automat şi realităţile din această industrie s-au schimbat. Ca atare, inclusiv Tratatul Cartei Energiei, care a fost semnat şi adoptat pentru prima dată în 1994, are nevoie să fie modernizat, actualizat, în concordanţă cu noile realităţi din domeniul energetic.
„Astăzi, cu ocazia conferinţei de la Ashgabat, s-a luat decizia de a demara acest proces de modernizare. Deja, de anul viitor, vor începe consultările cu părţile semnatare, cu observatorii şi cu industria din domeniu. Vom participa la acest proces de modernizare, care va avea loc chiar sub coordonarea noastră, anul viitor. Vrem să identificăm elementele şi modalităţile prin care acele prevederi din Tratat pot fi updatate cu realităţile actuale”, a spus secretarul de stat.
Potrivit acestuia, pentru România este o oportunitate, fiind primul stat membru al UE, care preia preşedinţia Tratatului Cartei Energiei, în a readuce subiectul Tratatului în atenţia Uniunii Europene, în atenţia Consiliului Uniunii Europene, prin includerea sa în dezbateri.
O altă temă importantă care va fi abordată în timpul preşedinţiei române a Cartei Energiei este evaluarea modului în care se poate realiza un transfer de tehnologie între ţări şi regiuni, astfel încât să nu mai existe diferenţe foarte mari din punct de vedere tehnologic între ţări. Robert Tudorache a subliniat că, prin reducerea acestui decalaj, creşte securitatea aprovizionării energetice între state, care se bazează pe o interconectivitate de calitate, pe un schimb în siguranţă.
Procesul Cartei Energiei a început în anii 1990 ca o iniţiativă politică lansată în Europa, sub forma unei platforme de cooperare în domeniul energetic, acceptată atât de statele din Eurasia, cât şi de statele dezvoltate. În 1991 s-a semnat, la Haga, Carta Europeană a Energiei, iar în 1994, la Lisabona, s-au semnat Tratatul Cartei Energiei şi Protocolul Cartei Energiei aferent eficienţei energetice şi aspectelor de mediu.
Cele două documente au fost ratificate de România în 1997. Prevederile Tratatului ating domenii precum tranzitul energiei şi al resurselor energetice, protejarea investiţiilor, comerţul din domeniul energiei, mecanisme pentru situaţii de criză, eficienţă energetică.
