Execuția bugetului general consolidat în anul 2025 reflectă un deficit bugetar de 7,65% din PIB, respectiv 146,03 miliarde lei, cu 1 punct procentual sub nivelul de 8,67% din PIB înregistrat anul trecut, realizată printr-un mix echilibrat de măsuri pe cheltuieli, venituri și structura de finanțare a investițiilor, informează Ministerul de Finanțe.
Veniturile totale au însumat 662,70 miliarde lei în 2025, în creștere cu 15,3% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 2,05 puncte procentuale, din care 0,5 pp provin din veniturile curente – cu precădere impozit pe salarii și venit, contribuții de asigurări și TVA -, restul fiind explicat de fondurile europene. Prin comparație, trebuie avut în vedere că nivelul veniturilor din 2024 a fost influențat de încasări excepționale aferente amnistiei fiscale, în cuantum de 6,3 miliarde lei. Excluzând impactul acestui factor cu caracter temporar, contribuția veniturilor curente la creșterea ponderii veniturilor totale în PIB în 2025 este estimată la aproximativ 0,8 pp.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 58,82 miliarde lei, marcând o creștere de 19,9% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+77,8%), pe seama unor distribuiri concentrate la finalul anului 2024 și în a doua parte a anului 2025, în contextul modificărilor legislative privind impozitarea acestora. Totodată, o dinamică pozitivă însemnată a fost înregistrată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (19,9%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (9,3%), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 208,03 miliarde lei, consemnând o creștere de 9,8% (an/an), peste cea a fondului de salarii din economie. Dinamica acestor încasări reflectă extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025, inclusiv un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat față de cel realizat anul trecut (22,3 miliarde lei în 2025, față de 17,9 miliarde lei în 2024).
Încasările din impozitul pe profit au însumat 41,01 miliarde lei, consemnând o creștere de 14% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici.
Încasările nete din TVA au însumat 133,90 miliarde lei, marcând o creștere de 10,7% (an/an), în condițiile unor restituiri de TVA cu 11% mai mari față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (33,5 miliarde lei în 2025, comparativ cu 30,2 miliarde lei în 2024). Totodată se remarcă acelerarea dinamicii încasărilor brute din TVA începând din luna august, pe fondul modificărilor cotelor de TVA, prevăzute de Legea nr. 141/2025.
Veniturile din accize au însumat 48,32 miliarde lei, consemnând o creștere de 4,3% (an/an), susținute de evoluțiile pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+14,7%), influențate și de efectul majorării nivelului accizelor conform Legii nr.141/2025. Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Veniturile nefiscale au însumat 53,81 miliarde lei, în creștere cu 9,2%, dinamică influențată de vărsămintele din veniturile nete ale B.N.R.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au crescut cu 79,1% (an/an), de la 42,4 miliarde lei în anul 2024 la 75,9 miliarde lei în anul 2025. Suma de 75,9 miliarde lei se compune din: 22,9 miliarde lei sume aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR; 18 miliarde lei reprezentând sume de la Uniunea Europeană pe politica agricolă comună (FEGA, FEADR, FEAMPA); 17,8 miliarde lei sume aferente refinanțărilor proiectelor pentru beneficiari și/sau continuării finanțării proiectelor în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene și 17,2 miliarde lei sume de la Uniunea Europeană din fonduri structurale și de coeziune, inclusiv 2,6 miliarde lei sume primite la Uniunea Europeană aferente proiectelor începute cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR și eligibile pe Programul Oprațional Transport.
De asemenea, accelerarea absorbției PNRR reflectată la sfârșitul anului 2025, respectiv la un nivel de 22,9 miliarde lei față de 12,9 miliarde lei înregistrate în primele 11 luni, este determinată de modificarea structurii de finanțare a unor proiecte de investiții mature, finanțate inițial din componenta de împrumut, în contextul PNRR revizuit, ca urmare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 17 noiembrie 2025 de modificare a Deciziei de punere în aplicare din 29 octombrie 2021 de aprobare a evaluării Planului de redresare și reziliență al României.
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 808,73 mld lei, reprezentând 42,36% din PIB, din care cheltuieli totale exclusiv asistenta financiara din partea UE sau altor donatori în sumă de 732,82 milioane lei, reprezentând 38,4% din PIB, în scădere cu 0,5 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024 a cheltuielilor totale exclusiv asistenta financiara din partea UE sau altor donatori în sumă de 684,70 milioane lei, reprezentând 38,9% din PIB. Astfel, analizând evoluția ponderii cheltuielilor bugetare în PIB, observăm că ritmul de creștere din anul curent s-a diminuat comparativ cu anul precedent, indicând o încetinire a expansiunii cheltuielilor publice raportate la nivelul PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 167,72 miliarde lei, în creștere cu 1,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 8,8% din PIB, cu 0,6 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent. Pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar precum și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale, pentru anul 2025, la nivelul lunii noiembrie 2024, cheltuielile de personal au înregistrat o evoluție descrescătoare începând cu luna iulie, având o medie lunară de 13,72 miliarde lei față de aceeași perioadă din 2024, unde media lunară a cheltuielilor de personal, excluzând hotărârile judecătorești, a fost de 14,15 miliarde lei.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 100,63 miliarde lei, în creștere cu 7,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale respectiv 3,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 12,9% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 50,50 mld lei, cu 14,22 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 250,88 miliarde lei în creștere cu 12% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale (2,92 miliarde lei), precum și plata concediilor medicale care a fost în sumă de 6,4 miliarde lei, cu 60% mai mult față de anul 2024.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 12,55 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (931,32 milioane lei).
Alte cheltuieli au fost de 16,31 miliarde lei, reprezentând 0,9% din PIB, în scădere cu 3,25 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent. În aceste cheltuieli se reflectă, în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 90,27 miliarde lei care cuprind proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și cadrului 2021-2027, inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, precum și proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cheltuielile aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au însumat 138,20 miliarde lei, în creștere cu 15,70% față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 119,45 miliarde lei.
Valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR au fost de 78,55 miliarde lei, reprezentând 56,84% din totalul cheltuielilor pentru investiții.
