Hidroelectrica intenţionează să achiziţioneze capacităţi de producţie în afara României, iar Africa este noul El Dorado al secolului 21, a declarat Remus Borza, precizând că, în curând, se va deplasa în Senegal, împreună cu administratorul special al companiei, Gabriel Dumitraşcu. Pe de altă parte, Borza a anunţat că ramâne administratorul judiciar al Hidroelectrica.
„Ne gândim să achiziţionăm şi nişte capacităţi de producţie în afara României. Am făcut deja primul pas pe activitatea de trading. Am deschis reprezentanţa la Budapesta, în decembrie 2014, şi o să deschidem o filială în Serbia, acum, în martie, iar, până la sfârşitul anului, sperăm să fim şi pe alte pieţe. Mă refer la Austria şi Germania, pe trading. În egală măsură luăm în calcul achiziţia de capacităţi hidro în ţările limitrofe României. (…) Africa este noul El Dorado al secolului 21 şi de ce nu să fie şi Hidroelectrica acolo?! În curând, împreună cu administratorul special, Gabriel Dumitraşcu, vom merge în Senegal. Eu privesc cu mare încredere spre Senegal. Sunt, însă, câteva oportunităţi chiar şi în România, chiar şi în regenerabile că tot sunt un „fan” al industriei regenerabile de 2 – 3 ani. Este posibil să cumpărăm anul acesta din România sute de MW în eolian şi fotovoltaic”, a precizat Borza.
El a adăugat că Hidroelectrica stă pe 800 milioane de lei lichiditate proprie, iar accesul la finanţare prin bănci se ridică la circa un miliard de euro. „Acum stau băncile la coadă la Hidroelectrica. Acum o lună am refinanţat un credit de investiţii de la o bancă din Austria cu «o dobândă cămătărească» pot să-i spun acum, de 5,1%, şi l-am refinanţat la 1,5%. Avem acces să luăm şi un miliard de euro cu o dobândă de 1 – 1,5%. Important este să avem proiecte”, a afirmat Remus Borza.
Acesta a anunţat şi că Hidroelectrica vrea să investească, în acest an, 300 milioane euro în retehnologizarea a trei hidrocentrale.
Pe de altă parte, Remus Borza, condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la un an de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, după ce, în primă instanţă, el a fost achitat, va rămâne administrator judiciar la Hidroelectrica. „Îmi pare rău că trebuie să dezamăgesc pe unii dintre dumneavoastră. Borza râmâne la Hidroelectrica”, a afirmat acesta la conferinţa ZF Power Summit.
Statul ar trebui să vândă un sfert din Hidroelectrica
Statul român ar trebui să aibă curajul să mărească la 25% cota pe care o va scoate la privatizare la Hidroelectrica, fără teama că, în acest fel, va pierde controlul în companie, a declarat Gabriel Dumitraşcu, reprezentantul statului în Hidroelectrica, fost director al direcţiei de privatizare din Departamentul pentru Energie.
„Aştept acest moment (n.r. – listarea Hidroelectrica). Sper ca statul român să aibă curajul să mărească cota pe care o va scoate la privatizare. Anul trecut, prin noua strategie de privatizare, am ridicat cota de la 10% la 15%, probabil că un 20% sau 25% ar fi cât se poate de corect la Hidroelectrica şi vă spun de ce. Statul român are o teamă funciară: să nu piardă controlul în companii. Nu, aici nu pierde controlul. Cu 25% listaţi nu pierde controlul”, a declarat Gabriel Dumitraşcu.
Reamintim, conform proiectului Strategiei Energetice a României 2015-2035, lansarea ofertei publice iniţiale în cazul Hidroelectrica este prevăzută după ieşirea din insolvenţă a companiei. Producătorul de electricitate se află în procedură de insolvenţă pentru a doua oară, din februarie 2014.
Electrica vrea să treacă Prutul
Electrica SA este interesată să intre pe piaţa de distribuţie a energiei din Republica Moldova, printr-o achiziţie, întrucât rata de rentabilitate este ridicată, dar o astfel de decizie depinde de orientarea pro-europeană a autorităţilor de la Chişinău, a declarat directorul companiei de stat, Ioan Roşca. „Republica Moldova este o zonă atractivă pentru toate companiile româneşti, sigur, condiţionat şi de traseul ei politic şi economic care sperăm să fie pro-european”, a afirmat Roşca la ZF Power Summit.
El a adăugat că Electrica SA ia în calcul participarea la privatizarea a trei companii de distribuţie a energiei din Republica Moldova. Piaţa de distribuţie a energiei din Republica Moldova este atractivă pentru Electrica SA pentru că oferă o rată de rentabilitate mai mare ca în România.
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a redus, în luna noiembrie 2014, rata reglementată a rentabilităţii pentru distribuitorii de electricitate de la 8,52% la 7,45%, decizie atacată în instanţă de către Electrica SA şi filialele companiei.
„ANRE a modificat rata de rentabilitate la patru luni de la listare (n.r. – listarea Electrica SA la bursă). Asta a creat o nemulţumire şi suspiciune extrem de mari ale investitorilor, dar şi un semnal de alarmă, cum că planul nostru de a investi în propriile reţele nu este acceptat de reglementator; dar eu ştiu că asta nu este adevărat. (…) Semnele nu sunt prea bune, dar sperăm că aceste derapaje se vor opri”, a continuat el.
În Republica Moldova, rata de rentabilitate este de 12,5%.
Potrivit Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), care reuneşte unele dintre cele mai mari companii energetice active în România, scăderea ratei reglementate a rentabilităţii pentru distribuitorii de electricitate va afecta semnificativ strategiile de investiţii ale companiilor vizate de această măsură.
Roşca a arătat că Electrica SA poate să se dezvole prin investirea banilor din listarea pe piaţa de capital în reţelele proprii, dar are bani şi din activitata proprie. „Asta ne conferă avantajul şi potenţialul de a ne uita spre posibile achiziţii în piaţa locală şi în cea regională. Am spus asta şi la privatizare, asta spunem şi acum. Eram foarte interesaţi de Enel, în acest an şi în 2016 avem oportunităţi pe plan local. Noi suntem interesaţi numai de distribuţie şi de zona de lider pe furnizare. Interesul nostru nu este pe zona de producţie”, a continuat Roşca.
Grupul italian de utilităţi Enel, care deţine trei companii de distribuţie a energiei în România, a anunţat anul trecut că va vinde aceste operaţiuni. În ianuarie, însă, Enel a revenit asupra deciziei, precizând că a suspendat temporar vânzarea activelor de pe piaţa românească.
Nimeni nu mai vrea să împrumute ELCEN Bucureşti
Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) începe să nu mai poată susţine operaţional activitatea companiei şi nici achiziţia gazelor naturale necesare producerii energiei electrice şi termice, a spus directorul general al companiei de stat, Gabriel Ignat.
„Am încercat să luăm un credit, dar nu a venit nicio bancă”, a declarat Ignat la conferinţa ZF Power Summit. De remarcat, pe 23 februarie nu s-a prezentat nicio bancă la licitaţia organizată de ELCEN pentru contractarea unui credit în valoare de 150 milioane de euro.
Ignat a arătat că ELCEN este „sugrumată” din punct de vedere economic şi nu poate contracta credite, pentru că nu mai prezintă stabilitate în piaţă, iar băncile nu mai au încredere în companie.
„Ni se spune că se rezolvă când veniţi la noi (n.r. – la Primăria Bucureşti). Subvenţiile sunt de la Primărie la RADET. RADET ne datorează 3,5 miliarde lei, factură la nivel de decembrie 2012. Noi, astăzi, nu putem plăti pe nimeni la zi, suntem la nivelul de noiembrie-decembrie 2014. Nu putem cumpăra gaze nici de la Bursa Română de Mărfuri sau OPCOM pentru că acolo se fac plăţi în avans, iar noi nu suntem în postura asta azi”, a menţionat Ignat.
Întrebat când crede că ar putea fi realizată fuziunea cu RADET, Igant a afirmat că, teroretic, procesul poate fi încheiat şi astăzi, însă ar putea exista unele probleme de legalitate. „La fel a fost şi cu cele 20% din acţiunile Portului Constanţa. (…) Tu, ca stat, să dai gratuit acţiunile ELCEN, aici şi Consiliul Concurenţei ar trebui să spună ceva”, a adăugat Ignat.
ELCEN este cel mai mare producător de energie termică din Capitală, unde deţine 90% din piaţă, şi din ţară, cu o cotă de 40%. Compania asigură şi 4,8% din energia electrică produsă la nivel naţional. Potrivit lui Ignat, ELCEN a avut anul trecut un grad de încasare de 60%, diferenţa de 40% fiind acoperită din credite.
Datoriile ELCEN către furnizorii de gaze naturale şi servicii conexe se ridică la 315 milioane de lei, din care 125 milioane de lei către Romgaz, 88 milioane de lei către Distrigaz Sud Reţele, 71 milioane de lei către OMV Petrom Gas şi 31 milioane de lei către Transgaz. Compania a contractat, de-a lungul anilor, credite pentru plata combustibilului consumat în procesul de producţie, iar valoarea rămâsă de rambursat este de 570 milioane de lei.
În acelaşi timp, datoriile RADET către ELCEN pentru energia termică furnizată erau de aproape 3,6 miliarde de lei la finele lunii ianuarie.
Guvernul intenţionează să realizeze fuziunea ELCEN cu Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti (RADET), principalul datornic către producătorul de energie electrică şi termică. RADET este în subordinea Primăriei Bucureşti, iar compania ELCEN, furnizorul de căldură al RADET, este deţinută de stat prin Ministerul Energiei.
Profit operaţional la CE Oltenia
Complexul Energetic (CE) Oltenia (CEO) a încheiat anul trecut cu un profit operaţional de aproximativ 10 milioane de euro, dar rezultatul net va fi negativ, influenţat de provizioanele pe care compania le va constitui, a declarat directorul general al companiei, Laurenţiu Ciurel.
„Din activitatea de bază, din vânzarea de energie şi de cărbune, CE Oltenia termină operaţional pe un profit de 9 – 10 milioane de euro. Din păcate, sunt mai mulţi factori care, probabil, o să influenţeze, în funcţie de ce înţelegeri avem acum cu auditorul, o să influenţeze rezultatul, care, până în martie, nu va fi gata”, a afirmat Laurenţiu Ciurel.
Acesta a spus că rezultatul va fi impactat de provizioanele pe care compania le va constitui. De asemenea, Ciurel a declarat că nu are să îşi reproşeze nimic în legătură cu un contractul de export de cărbune în Serbia. „Dacă aş putea să semnez acest contract (n.r. – de export de cărbune) pe 20 de ani, la acelaşi preţ, în aceleaşi condiţii, aş face-o fără să stau să mă gândesc. Este de departe cel mai bun contract pe care l-am avut vreodată de vânzare de cărbune, pentru că este la cel mai bun preţ pe care l-am avut vreodată”, a subliniat Laurenţiu Ciurel.
