Producerea de energie din surse regenerabile a ajuns într-o zonă speculativă. Cel puţin aceasta este părerea unora dintre reprezentanţii oficialităţilor, dar şi a consumatorilor. Dacă, la momentul elaborării legislaţiei privind promovarea energiei verzi pentru instalarea unui megawatt din surse fotovoltaice, de exemplu, costurile ajungeau la 4,5 – 5 milioane de euro, în unele ţări europene aceste costuri au scăzut sub un milion de euro pe megawatt. În aceste condiţii, autorităţile par decise să reducă schema de subvenţionare a energiei produsă din surse regenerabile.
Reamintim, Uniunea Europeană (UE) a lansat pachetul legislativ “Energie – Schimbări climatice”, mai cunoscut sub denumirea de “20-20-20”, prin care, până în anul 2020, trebuie reduse emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% faţă de anul 1990, eficienţa energetică să se majoreze cu 20%, iar 20% din consumul de electricitate la nivelul fiecărei ţări membre trebuie să provină din surse regenerabile.
Pentru a îndeplini ţintele stabilite de UE, România a promovat o legislaţiei privind susţinerea energiei neconvenţionale prin certificate verzi. Un certificat verde (CV) se acordă pentru fiecare megawatt produs şi livrat în sistemul energetic naţional şi se poate tranzacţiona la preţuri între 27 şi 55 euro. Pentru fiecare tehnologie se acordă un alt număr de CV, de la 0,5 CV (pentru microhidrocentralele vechi şi nerethnologizate), până la 6 CV (pentru energia fotovoltaică). Legislaţia prevede şi că, anual, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) monitorizează piaţa şi elaborează un raport în care, printre altele, trebuie analizate costurile de instalare a producătorilor de energie din surse regenerabile, pentru a fi evitată supracompensarea investiţiilor. Legislaţia prevede că rata internă de rentabilitate (RIR) pentru parcurile solare este de 11,6%, pentru cele eoliene – de 10,9%, iar pentru microhidrocentralele noi – de 10,2%. Dacă RIR depăşeşte cu 10% indicatorii din lege, se consideră supracompensare, iar ANRE propune Guvernului, care decide, scăderea numărului de certificate verzi.
Anul trecut, ANRE a elaborat acest raport şi a propus Guvernului scăderea numărului de CV pentru fotovoltaice de la 6, la 5. Între timp, s-a modificat legislaţia, care acum prevede că, pentru energia solară, numărul de CV se poate modifica începând cu anul 2014, iar pentru restul – începând cu 2015, astfel că Executivul n-a mai modificat numărul de CV-uri începând cu anul 2013.
În prezent, este o adevărată “luptă” între investitorii în surse regenerabile de energie, pe de o parte, şi consumatori şi autorităţi, de cealaltă parte.
Legea va fi modificată
Legea privind acordarea certificatelor verzi va fi modificată, a anunţat Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie.
“Ştiu că nu este un subiect plăcut, mai ales pentru investitori, dar, în acelaşi timp, trebuie să fie foarte clar. Nu putem distruge industria românească numai de dragul industriei regenerabile. Trebuie să găsim un echilibru. Aici şi cei care au investiti în regenerabile trebuie să ne înţeleagă. Suntem prinşi ca într-o menghină. Pe deoparte este consumatorul casnic care, sigur, suportă factura electrică, pe de altă parte este consumatorul industrial care, la rândul lui, nu mai poate să suporte nici el costul certificatelor verzi în costul final al produsului. Deci, în felul acesta, Guvernul este prins în două părţi şi, sigur, mai are şi pe cineva în spate, anume investitorul care spune: “Dumneavoastră v-aţi angajat în lege, chestiunea cu predictibilitatea”. Corect, aşa este şi recunoaştem lucrul acesta. Dar trebuie să şi recunoaştem când greşim. Nu putem merge în greşeală până la capăt. Trebuie să luăm măsuri ca, în tot acest palier, să existe un echilibru”, a spus Niţă.
Potrivit acestuia, toată lumea trebuie să câştige, şi industriaşul, şi consumatorul casnic, şi cel care a investit.
“Nu am văzut investitori din energia regenerabilă care să vină să ne propună să facem o fabrică de eoliene. Efectul de multiplicare în economie este aproape zero. La crearea de locuri de muncă, în afară de firmele de pază, nimic. Dacă societăţile care investesc în regenerabile doresc să investească şi în alte domenii, atunci şi statul poate să îşi degreveze o anumită povară pe care o are cu creşterea preţului la consumatorul casnic, prin oferirea de locuri de muncă. Toată lumea din regenerabile ia profitul la societatea mamă, iar statul ia nişte impozite”, a explicat ministrul delegat pentru Energie.
Susţinere şi pentru proiecte inovative
Autorităţile române vor susţine în continuare dezvoltarea sectorului energiilor regenerabile, în pofida impactului lor în creşterea preţului la consumatorii industriali şi casnici, iar investorii ar putea avea în vedere şi proiecte inovative, de mici dimensiuni, care să contribuie, de pildă, la reducerea costului încălzirii centralizate, a declarat vicepreşedintele ANRE, Emil Calotă, la Conferinţa „Este 2013 – Anul Green Economy în România?”, organizată de Confindustria România, în parteneriat cu Camera de Comerţ Italiană pentru România.
Totuşi, el a subliniat că au ajuns la ANRE proiecte ale căror rate interne de rentabilitate ajung la 25 – 27%, faţă de 11,6%, cât este prevăzut în legislaţie. “La o asemenea rată, nu mai vorbim de afacere, ci de speculă!”, a subliniat Emil Calotă.
“Viitoarea şansă de dezvoltare a României depinde foarte mult de investiţiile de capital străin, iar energiile regenerabile au fost şi sunt încă un motor de dezvoltare pe care nu-l putem neglija. Suntem predictibili, transparenţi, ancoraţi în dialog şi în găsirea formulelor cât se poate de corecte şi echidistante vizavi de mediul de afaceri şi, mai ales, faţă de consumatorul român. Să nu uităm că, până la urmă, aceste energii sunt susţinute printr-o schemă de sprijin a statului român şi că, pe termen mediu şi lung, există efecte benefice în ceea ce înseamnă protecţia mediului, dar astăzi există un preţ şi noi suntem cei care-l plătim: eu, dumneavoastră, ceilalţi cetăţeni români şi, evident, consumatorul industrial de energie electrică din surse regenerabile. În plus, noi susţinem afacerile, nu specula într-un anumit domeniu”, a mai spus vicepreşedintele ANRE.
Acesta a explicat că, în 2011, pentru că au fost doar două luni de aplicare a schemei de susţinere a energiilor regenerabile, influenţa în factura finală a fost minoră, la nivel de 9 lei/MWh, dar anul trecut s-a ajuns la 31 lei, iar prognoza ANRE pentru 2013 este de 53 lei.
“Efortul financiar pe care l-a făcut România în 2012 pentru susţinerea sectorului energiilor regenerabile a fost de circa 350 milioane de euro, iar în 2013 va ajunge la circa 600 milioane euro”, a afirmat Emil Calotă.
Acesta a subliniat că, în conformitate cu dinamica investiţiilor şi schema de sprijin corespunzătoare, discutate la Bruxelles şi agreate cu Comisia Europeană, tendinţa de creştere a costurilor suplimentare se va manifesta şi pentru 2014 şi pentru 2015.
“Evident, acest lucru nelinişteşte şi consumatorii industriali, pentru că, dacă transformăm în euro, constatăm că în 2012 au intrat aproximativ 7,5 euro suplimentar în costul megawattului-oră din factura finală, în 2013 depăşim deja 12 euro, iar prognoza, dacă menţinem acelaşi ritm de instalare şi operare al investiţiilor, tinde să meargă spre 21 de euro/MWh în 2014-2015”, a mai spus Emil Calotă.
În legătură cu modalitatea de armonizare a intereselor consumatorilor cu cele ale investitorilor, vicepreşedintele ANRE a apreciat că “este nevoie de dialog, de transparenţă, de consultarea tuturor părţilor pentru a găsi, împreună, drumul de aur al compromisului”.
“Pe de altă parte, aşa cum mi-au transmis şi investitorii italieni, trebuie găsită formula de a face sustenabile investiţiile pe termen lung, cu alte cuvinte de a evita investiţiile speculative, care pot să profite de o anumită timiditate legislativă sau executivă din România în aplicarea unor acte normative. Avem aceleaşi obligaţii, dar şi aceleaşi competenţe ca oricare alt stat din Uniunea Europeană şi atunci trebuie să le folosim”, a subliniat vicepreşedintele ANRE. În opinia sa, România ar trebui să evite “greşelile altor state, cum ar fi Spania şi Cehia”, iar în acest context a menţionat poziţia Germaniei, care ar putea să limiteze subvenţiile acordate producătorilor de energie regenerabilă pentru a încetini creşterea preţului final din facturi.
“Trebuie să fim atenţi la aceste semnale şi, mai ales, să găsim formula de armonizare a intereselor şi să punem într-o balanţă corectă sustenabilitatea investiţiei şi suportabilitatea costurilor de către consumatori”, a subliniat Emil Calotă. În încheiere, vicepreşedintele ANRE a arătat că Executivul, Legislativul şi Reglementatorul în materie de energie îi încurajează pe investitori să se orienteze către capacităţile mici de producţie şi către proiecte inovative, de mai mici dimensiuni, care să fie în sprijinul altor sectoare ale economiei şi, totodată, benefice pentru consumatori. “Dorim să promovăm capacităţile fotovoltaice pe acoperişurile de imobile. În Bucureşti, de pildă, s-ar putea reduce factura de încălzire a celor de la bloc cu instalaţii fotovoltaice amplasate de acoperişurile blocurilor. Evident, ne trebuie o legislaţie adecvată, dar direcţia mi se pare corectă. O a doua zonă care trebuie sprijinită vizează producerea de energie în cogenerare, adică energie electrică şi termică, din biomasă”, a mai spus Emil Calotă.
Patronatul firmelor italiene “Confindustria Romania” şi Camera de Comerţ Italiană pentru România (CCIpR) au organizat o conferinţă având ca temă energiile regenerabile. Evenimentul a reunit reprezentanţi ai autorităţilor române şi ai autorităţilor italiene din România, dar şi firme producătoare de energie verde, investitori, bănci, companii de asigurări.
România pe locul 13
Chiar dacă există aceste dezbateri privind sursele regenerabile de energie, deocamdată, România ocupă locul 13 în topul Ernst & Young care măsoară atractivitatea pentru investitori a proiectelor de energie regenerabilă din 40 de ţări, păstrându-şi poziţia deţinută în anul anterior.
Raportul Renewable Energy Country Attractiveness Indices, aferent perioadei decembrie 2012 – februarie 2013, plasează România înaintea unor ţări ca Polonia,Turcia, Spania şi Austria.
În privinţa atractivităţii investiţiilor în funcţie de tipul surselor regenerabile vizate, România se situează în topul energiei eoliene pe locul 10, la fel ca şi în ediţia anterioară a raportului, din noiembrie 2012, după mari puteri economice ca Germania, China, Statele Unite, Marea Britanie şi Franţa.
Referitor la energia solară, România se situează în a doua parte a clasamentului, pe locul 24, dar înaintea Poloniei şi Bulgariei. Ernst & Young remarcă, însă, că această piaţă este foarte activă în România, ceea ce indică proiecţii de creştere substanţială în 2013 a puterii instalate de capacităţi solare. Aceste proiecţii sunt susţinute şi de gradul avansat de dezvoltare a acestor proiecte, procesul mai simplu de autorizare decât la celelalte forme de energie regenerabilă, durata de dezvoltare mai scurtă, dar mai ales schema mult mai avantajoasă de susţinere a investiţiilor în energie solară decât la celelalte forme de energie regenerabilă.
EDP Renovaveis, divizia de energie regenerabilă a EDP, dezvoltă deja în România proiecte de energie solară cu o putere combinată de 39 MW, planificate să fie finalizate în primul trimestru al lui 2013. Acestea sunt primele proiecte de energie solară ale grupului EDP. De asemenea, RCS & RDS a făcut două achiziţii în domeniul energiei solare, capacitatea totală a proiectelor preluate fiind de 13,7 MW.
Efervescenţa segmentului solar a fost, totuşi, uşor temperată de anumite discuţii din piaţă despre modificarea schemei de susţinere a proiectelor de energie regenerabilă.
“Din cauza discuţiilor apărute în piaţă în legătură cu posibila modificare a schemei de susţinere a proiectelor de energie regenerabilă, dezvoltarea proiectelor a fost într-o anumită măsură încetinită. Dacă această incertitudine ar fi tranşată pozitiv, cu siguranţă investitorii ar fi mai motivaţi să investească în proiectele eoliene şi solare româneşti. Deocamdată, ne bucurăm de atenţia investitorilor din Europa de Vest, China, Statele Unite, dar şi a investitorilor din regiune, de exemplu Turcia”, a explicat Florin Vasilică, partener şi lider al departamentului de Asistenţă în tranzacţii, Ernst & Young România.
