Piaţa internaţională a gazelor este în fierbere! Se fac şi se desfac alianţe, se fac şi se desfac gazoducte, toate în numele securităţii în aprovizionare, dar, evident, toate în numele “banilor“.
Grupul energetic francez Total şi cel german E.ON intenţionează să se retragă din proiectul gazoductului Trans Adriatic Gas Pipeline (TAP), destinat să reducă dependenţa Europei de gazul natural rusesc, au declarat unii responsabili din conducerea companiei energetice de stat SOCAR din Azerbaidjan, transmite Reuters, preluat de Agerpres. Se pare că şi elveţienii de la Axpo (practic, iniţiatorii TAP, de pe vremea când se numeau EGL), vor renunţa la ultimele acţiuni pe care le mai deţin în proiect. În prezent, acţionarii TAP sunt companiile BP (20%), SOCAR (20%), Statoil (20%), Fluxys (16%), Total (10%), E.ON (9%) şi Axpo (5%).
“Total şi E.ON au de gând să se retragă din proiectul gazoductului TAP“, a declarat directorul departamentului de investiţii de la SOCAR, Vagif Aliyev, cu ocazia conferinţei Caspian Oil & Gas, care are loc zilele acestea la Baku. Un al doilea responsabil din conducerea SOCAR, care a dorit să-şi păstreze anonimatul, a confirmat şi el informaţia.
Gazoductul Trans Atlantic Pipeline (TAP) urmează să transporte anual 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale din Turcia în Italia, via Grecia şi Albania. Cu o lungime de 870 de kilometri, acest gazoduct se va conecta cu conducta Trans Anatolian Pipeline (TANAP) la punctul de frontieră Kipoi dintre Grecia şi Turcia, pentru a ajunge până în sudul Italiei via Marea Adriatică.
La mijlocul anului trecut, consorţiul care dezvoltă zăcământul de gaze Shah Deniz II din Azerbaidjan, unul dintre cele mai mare câmpuri de gaze naturale din lume, a anunţat că a selectat proiectul TAP pentru a transporta gazele spre Europa, în detrimentul proiectului Nabucco, unde, printre acţionari, se număra şi Transgaz.
Gazele de la Shah Deniz II vor fi aduse prin conducte cu o lungime totală de 3.500 de kilometri prin Azerbaidjan, Georgia, Turcia, Grecia, Bulgaria, Albania şi prin Marea Adriatică în Italia. Aceste conducte includ gazoductul TANAP, ce va transporta gaze în Turcia, precum şi conducta TAP, care va transporta gaze din Turcia către Italia, prin graniţa cu Grecia, prin Marea Adriatică.
Total renunţă şi la Shah Deniz
Compania petrolieră Turkish Petroleum (TPAO) a semnat, recent, un acord pentru a prelua participaţia de 10% deţinută de compania energetică franceză Total la proiectul de gaze naturale Shah Deniz din Azerbaidjan.
În urma acestui acord, ale cărui detalii financiare nu au fost dezvăluite, participaţia deţinută de TPAO la proiectul de gaze naturale Shah Deniz va creşte de la 9% până la 19%, în timp ce firma Total se va retrage din acest proiect.
Shah Deniz este cel mai mare câmp de gaze naturale din Azerbaidjan şi este dezvoltat de un consorţiu de firme compus din BP, Statoil, SOCAR şi TPAO. Prima fază a acestui proiect a început livrările în 2006 şi, în prezent, a ajuns la o capacitate anuală de aproximativ 10 miliarde metri cubi. Etapa a doua a exploatării zăcământului Shah Deniz va permite producţia a 16 miliarde de metri cubi de gaze naturale începând din 2019, dintre care 10 miliarde metri cubi sunt destinate Europei şi şase miliarde metri cubi pentru Turcia.
SOCAR vrea să vândă din acţiunile TANAP
Compania azeră de stat SOCAR ar putea să-şi reducă participaţia pe care o deţine la proiectul TANAP, a declarat preşedintele grupului, Rovnag Abdullayev, transmite Reuters.
Abdullayev a precizat că SOCAR va rămâne în continuare acţionarul majoritar la proiectul TANAP, dar ar putea lua în considerare posibilitatea vânzării unui pachet de 7%, din cele 58% din acţiuni pe care le deţine. “Nu intenţionăm să ne vindem participaţia la TANAP şi în orice caz vom păstra un pachet de 51%“, a spus Abdullayev. “Am putea vinde 7% unei companii dacă vom fi siguri că vom face progrese cu acest proiect“, a adăugat Abdullayev.
Aceste declaraţii vin la câteva zile după ce compania Botas, care operează reţeaua de oleoducte şi gazoducte din Turcia, a semnat un acord cu compania energetică SOCAR din Azerbaidjan pentru a-şi majora, de la 20% până la 30%, participaţia sa la proiectul conductei de gaze Trans-Anatolian Pipeline (TANAP). Alături de SOCAR şi Botas, restul de 12% din acţiunile TANAP sunt deţinute de grupul petrolier britanic BP, care anul trecut a decis să se alăture acestui proiect.
Estimările preliminare privind costurile conductei TANAP se ridică la 20 de miliarde de dolari. Recent, ministrul turc al Energiei, Taner Yildiz, a declarat că lucrările de construcţie la conducta TANAP se vor finaliza până în 2018, pentru ca să poată livra gaze naturale de la Shah Deniz II în 2019.
Bruxellesul cere Sofiei să suspende South Stream
Comisia Europeană a cerut Guvernului bulgar să suspende lucrările la gazoductul South Stream, un proiect condus de grupul rus Gazprom, în aşteptarea unei decizii dacă acest proiect este unul în conformitate cu legislaţia europeană, a declarat purtătoarea de cuvânt a CE, transmite Reuters.
Executivul european susţine că South Stream nu respectă decizia sa, care interzice furnizorilor de gaze naturale să controleze şi accesul la conductele care transportă gazele naturale, iar, după anexarea Crimeei de către Rusia, a pus procesul de aprobare în aşteptare.
În schimb, autorităţile de la Sofia au decis să demareze lucrările de construcţie la secţiunea bulgară a South Stream, considerat o prioritate naţională. Ţara vecină este puternic dependentă de gazul natural rusesc, în timp ce Rusia vrea să construiască South Stream în ideea de a evita Ucraina.
“În timp ce se poartă discuţii cu autorităţile bulgare şi până când va fi respectată în totalitate legislaţia UE, am cerut autorităţilor bulgare să suspende acest proiect“, a declarat purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Chantal Hughes. Aceasta a adăugat că Executivul comunitar a trimis autorităţilor bulgare o înştiinţare oficială, prin care cere unele informaţii, un pas preliminar care ar putea conduce în cele din urmă la o procedură de “infringement“ şi, posibil, chiar la amenzi.
În afară de aceasta, CE a acuzat Bulgaria că le-ar oferi privilegii participanţilor ruşi la licitaţia pentru construirea South Stream.
Guvernul bulgar are la dispoziţie o lună pentru a răspunde la cererea Comisiei Europene.
Gazoductul South Stream nu trebuie să fie ostaticul actualelor şi viitoarelor relaţii dintre Rusia şi Ucraina, a declarat, la rândul său, ministrul Economiei şi Energiei, Dragomir Stoinev, referitor la cererea Comisiei Europene de a suspenda acest proiect, din cauza unor neconcordanţe cu legislaţia europeană, informează ITAR-TASS.
“Trebuie să avem garanţii pentru livrările de gaz natural. Acesta nu este un proiect bulgar, ci european. Purtăm un dialog permanent cu Comisia Europeană (CE) şi, la 13 iunie, reprezentanţi ai acesteia vor sosi în Bulgaria, pentru a discuta pe marginea contradicţiilor existente, referitor la tronsonul maritim al gazoductului, în vederea depăşirii lor. Sper să găsesc soluţia corectă în dialogul cu CE. Avem dreptul de a da un răspuns la toate problemele ridicate şi vom face acest lucru“, a spus ministrul bulgar.
În opinia lui Stoinev, “nu există motiv de isterie, nu s-a întâmplat nimic îngrozitor, toate problemele existente fiind doar o chestiune de timp şi de dialog cu CE, pentru găsirea soluţiei corecte“. “Singurul lucru care mă intimidează sunt declaraţiile conform cărora gazoductul ar putea fi o problemă în negocierile dintre Rusia şi Ucraina, însă ţările membre ale UE nu pot fi ostaticele acestui conflict“, a subliniat Stoinev.
Ruşii sunt pregătiţi să finanţeze singuri South Stream
Grupul rus Gazprom va încerca să atragă finanţare externă pentru proiectul gazoductului South Stream, însă este pregătit şi pentru un scenariu negativ, astfel că va finaliza acest proiect şi fără finanţare internaţională, a declarat directorul general adjunct Alexander Medvedev, transmite RIA Novosti.
“Finanţarea de proiect a fost încheiată cu succes în cazul Nord Stream şi Sakhalin-2 şi cred că aceste instrumente vor fi utilizate şi în cazul South Stream. În cazul în care mă întrebaţi dacă suntem gata pentru cel mai prost scenariu vă răspund cu siguranţă că suntem pregătiţi“, a spus Medvedev.
Aceste declaraţii vin tot ca un răspuns la cererea CE adrresată Bulgariei de a suspenda lucrările la South Stream.
La finele lunii mai, Oleg Aksyutin, directorul companiei South Stream Transport, compania responsabilă de proiectul South Stream, declara că finanţarea pentru secţiunea maritimă a conductei va fi stabilită până la finele anului. Potrivit lui Aksyutin, acţionarii vor investi 30% din costurile totale ale proiectului, urmând ca restul de 70% să fie plătit prin intermediul unor împrumuturi.
Gazoductul South Stream ar urma să se întindă pe o lungime 2.446 km, dintre care 900 km prin Marea Neagră. Capacitatea proiectată a conductei este de 63 de miliarde de metri cubi de gaze pe an. Compania South Stream Transport B.V. este un joint venture internaţional responsabil de construcţia secţiunii submarine a gazoductului South Stream. Acţionarii South Stream Transport sunt Gazprom (Rusia), EDF (Franţa), Wintershall (Germania) şi Eni (Italia).
În timp ce Rusia caută rute alternative pentru exporturile sale de gaze naturale, responsabile pentru o treime din necesarul Europei, Uniunea Europeană caută alte modalităţi pentru a-şi îmbunătăţi securitatea aprovizionării. Săptămâna trecută, Executivul comunitar a publicat un document strategic, pe care statele membre îl vor dezbate la finele acestei luni, în care se precizează că orice nouă infrastructură trebuie să respecte legislaţia UE privind piaţa unică de energie, inclusiv al treilea pachet energetic, care împiedică companiile care furnizează gaze naturale să deţină şi infrastructura de distribuţie a gazelor naturale.
