România nu îndeplineşte două dintre cele cinci criterii de convergenţă nominală pentru adoptarea euro, respectiv cele privind inflaţia şi cursul de schimb, dar le îndeplineşte pe cele legate de deficitul bugetar, datoria publică şi ratele dobânzilor pe termen lung, reiese din Raportul de Convergenţă publicat de Comisia Europeană.
“România nu îndeplineşte criteriul legat de stabilitatea preţurilor. Inflaţia medie din ultimele 12 luni, până în aprilie 2014, a fost de 2,1%, peste valoarea de referinţă de 1,7%, calculată ca medie pe ultimele 12 luni a ratelor de inflaţie din Lituania, Portugalia şi Irlanda (nr. – cele mai performante din UE) plus 1,5 puncte procentuale. Mai mult, estimările CE indică faptul că inflaţia va rămâne peste valoarea de referinţă în următoarele luni“, se arată în raportul CE, transmite Agerpres.
Totuşi, inflaţia va rămâne scăzută în 2014, susţinută de preţurile reduse ale alimentelor, dar va creşte în 2015, ca urmare a revenirii cererii interne. “Proiecţiile de primăvară ale CE indică o inflaţie lunară medie de 2,5% în 2014 şi 3,3% în 2015“, se precizează în raport. Pe de altă parte, preţurile relativ scăzute din România (54% din media zonei euro în 2012) arată un potenţial semnificativ de convergenţă a acestora pe termen lung.
În ceea ce priveşte cursul de schimb, din raportul CE reiese că ţara noastră nu îndeplineşte acest criteriu.
“Leul românesc nu participă la mecanismul ratelor de schimb ERM II. România practică un regim de flotare controlată, care permite intervenţii ale băncii centrale pe piaţa valutară“, se menţionează în raport.
După criza financiară internaţională de la sfârşitul lui 2008 şi începutul lui 2009, leul s-a stabilizat şi s-a tranzacţionat, în mare măsură, în intervalul 4,1 – 4,3 lei/euro până spre finalul lui 2011. În ultimii doi ani, leul s-a depreciat faţă de euro cu 1,9%, potrivit documentului citat.
Pe de altă parte, România îndeplineşte criteriul referitor la finanţele publice.
“România nu se află sub procedura de deficit excesiv. Deficitul bugetar a scăzut de la 5,5% din PIB în 2011 la 3% în 2012, în special datorită tăierii cheltuielilor, dar şi îmbunătăţirii veniturilor. În 2013, deficitul bugetar a fost de 2,3% din PIB şi, conform predicţiilor din această primăvară ale CE, se va reduce la 2,2% din PIB în acest an şi la 1,9% în 2015. Datoria publică va creşte, în schimb, de la 38,4% din PIB în 2013, la 40,1% în 2015“, potrivit raportului CE.
Ţara noastră îndeplineşte şi criteriul referitor la ratele dobânzilor pe termen lung. “Dobânzile în România erau peste valoarea de referinţă în 2012, dar au scăzut în aprilie 2014 la 5,3%, sub valoarea de referinţă de 6,2%. Astfel, spread-ul dintre ratele dobânzilor pe termen lung din România şi obligaţiunile de tip benchmark germane a scăzut de la peste 500 de puncte de bază la finalul lui 2012 la aproximativ 380 în aprilie 2014“, se mai arată în raport.
Pe lângă cele cinci criterii de convergenţă, prevăzute de tratatul de la Maastricht, Comisia Europeană a analizat şi alţi factori, precum balanţa de plăţi, al cărei deficit s-a ajustat, mediul de afaceri, unde România nu a performat la fel de bine ca celelalte state din zona euro, şi legislaţia bancară, care nu este complet compatibilă cu adoptarea monedei unice europene.
Lituania trece la euro
Comisia Europeană a publicat raportul de convergenţă 2014, în care analizează dacă statele membre care beneficiază de o derogare de la adoptarea monedei euro, Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia, Lituania, Ungaria, Polonia, România şi Suedia îndeplinesc condiţiile de adoptare a monedei euro.
Conform raportului, Lituania a îndeplinit toate criteriile de convergenţă pentru adoptarea euro. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2015, zona euro va ajunge la 19 membri, odată cu aderarea Lituaniei, care va deveni a cincea ţară fostă comunistă din zona euro, după Slovacia, Slovenia, Estonia şi Letonia.
Celelalte şapte statele membre care beneficiază de o derogare de la adoptarea monedei euro, Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia nu îndeplinesc, în prezent, toate condiţiile de adoptare a monedei euro. Situaţia lor va fi, prin urmare, reevaluată în următorii doi ani, se arată într-un comunicat al CE.
„Disponibilitatea Lituaniei de a adopta euro reflectă sprijinul său de lungă durată pentru politici fiscale prudente şi reforme economice. Uniunea Economică şi Monetară rămâne o comunitate atractivă. Zona euro are în prezent o coordonare economică mai eficientă, un zid de protecţie financiară robust pentru a proteja stabilitatea şi, din acest an, o uniune bancară. La toate acestea Lituania s-a angajat să participe şi să le întărească. Datorită eforturilor depuse în ultimii cinci ani, acest vas este mai bine plasat pentru a naviga în apele dificile decât a fost la începutul crizei”, a declarat comisarul european pentru Afaceri Economice, Olli Rehn.
Rapoartele de convergenţă, publicate de Comisia Europeană şi de Banca Centrală Europeană, evaluează dacă statele membre care beneficiază de o derogare au atins un nivel ridicat de convergenţă economică durabilă şi dacă prevederile legale aplicabile respectă pe deplin Tratatul. Ele stau la baza deciziei Consiliului privind aderarea unui stat membru la zona euro.
