Nivelul ridicat al creditării în valută ca pondere în stocul împrumuturilor acordate sectorului privat a rămas o vulnerabilitate în ultimele 12 luni, în condiţiile în care, la finele lunii iunie 2012, ponderea creditelor în valută ale companiilor şi populaţiei se situa la 64%, potrivit Raportului asupra stabilităţii financiare – ediţia 2012, publicat de Banca Naţională a României (BNR).
“Vulnerabilităţile care provin din stocul mare al creditelor în valută s-au menţinut, iar riscul asociat acestui tip de finanţare a continuat să crească mai rapid decât în cazul creditării în lei. Banca Naţională a României va continua să monitorizeze cu atenţie creditarea în valută, întrucât evoluţiile nefavorabile semnificative ale cursului de schimb pot afecta sensibil capacitatea debitorilor de a-şi onora serviciul datoriei, alături de posibilitatea ca aceste constrângeri să inducă distorsiuni în deciziile de economisire, investire şi de consum ale acestora”, se menţionează în raport.
Conform BNR, sectorul populaţiei prezintă, ca principală vulnerabilitate, gradul mare de îndatorare, îndeosebi în valută (68% în iunie 2012), în condiţiile în care capacitatea de onorare a serviciului datoriei a continuat să se reducă, dar într-un ritm mai lent. Datoriile în valută ale populaţiei sunt localizate îndeosebi la creditele imobiliare şi cele de consum garantate cu ipoteci. De asemenea, noile fluxuri de credite se menţin, încă, predominant în valută (56% în total în anul 2011 şi în intervalul ianuarie-iulie 2012) şi sunt orientate în special către scopuri imobiliare (60% din creditele nou-acordate în această perioadă).
O a doua vulnerabilitate la nivelul bilanţului sectorului populaţiei, încă persistentă, este poziţia valutară scurtă a acestui sector în raport cu cel financiar, deşi aflată pe un palier descrescător în anul 2012.
“Gradul de îndatorare a populaţiei a manifestat o tendinţă de stabilizare în perioada analizată în prezentul Raport, influenţată de evoluţia marginal pozitivă a creditării, ceea ce reflectă o tendinţă de dezintermediere în acest sector, manifestată prin cererea mai redusă pentru credite noi, precum şi de o reducere uşoară a ratelor de dobândă”, se arată în document.
În acest context, rata creditelor neperformante ale băncilor faţă de sectorul analizat a crescut până la 9,5% în iunie 2012.
“Perspectivele privind evoluţia creditelor neperformante ale sectorului populaţiei sunt mixte: numărul debitorilor care au înregistrat pentru prima dată întârzieri la plată mai mari de 90 de zile în anul 2011 şi prima jumătate a anului 2012 s-a redus semnificativ (cu 11%), probabilitatea de încadrare a creditelor în clase de întârziere mai mici sau de a se menţine în aceeaşi categorie s-a ameliorat, iar aşteptările populaţiei privind situaţia financiară s-au îmbunătăţit. Pe de altă parte, măsurile de reeşalonare a creditelor pentru întărirea capacităţii de rambursare au avut o eficienţă relativ redusă, perspectivele de creştere economică nu sunt foarte favorabile, iar riscul din creditarea în valută se menţine ridicat”, subliniază autorii Raportului asupra stabilităţii financiare – ediţia 2012.
Imobiliarele generează vulnerabilitate în continuare
Sectorul imobiliar şi de creditare cu garanţii ipotecare generează, în continuare, o vulnerabilitate notabilă la adresa stabilităţii financiare, prin scăderea calităţii portofoliului de credite garantate cu ipoteci acordate populaţiei şi firmelor, în condiţiile unei ponderi ridicate a acestor expuneri în bilanţurile băncilor şi ale IFN (peste 59%, iunie 2012) şi ale menţinerii tendinţei de ajustare descendentă a valorii activelor imobiliare.
“Evoluţiile menţionate, precum şi dificultăţile de operare în actualele condiţii internaţionale pledează pentru menţinerea unei politici prudente în ceea ce priveşte creditele garantate cu ipoteci acordate populaţiei, prin necesitatea păstrării unor niveluri prudente ale LTV (loan to value), continuarea procesului de restructurare a bilanţurilor băncilor şi îmbunătăţirea gradului de educaţie financiară a populaţiei pentru conştientizarea riscurilor provenite din îndatorarea în valută”, se mai arată în Raport.
Potrivit BNR, prin completarea cadrului de reglementare privind instituţiile de credit, cu prevederi care permit băncii centrale adoptarea unor măsuri de stabilizare aplicabile băncilor aflate în dificultate, se asigură instrumentele necesare menţinerii stabilităţii sistemului financiar, prin limitarea riscului de contagiune. Măsurile de stabilizare vizează asigurarea protecţiei deponenţilor şi continuarea prestării serviciilor bancare şi presupun transferul total sau parţial de active şi pasive către una sau mai multe instituţii eligibile sau către o bancă-punte constituită în acest scop, precum şi creşterea rolului Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar (FGDB). Acest demers se încadrează în preocupările existente la nivel european, pentru crearea unui cadru de soluţionare a crizelor în sectorul bancar, ca alternativă la legislaţia privind falimentul, se precizează în raport.
Măsurile de stabilizare au ca scop evitarea perturbărilor în funcţionarea normală a sistemului financiar şi a economiei reale, folosesc cu preponderenţă resurse financiare din sectorul privat şi pot fi aplicate numai instituţiilor de credit aflate în dificultate, care reprezintă o ameninţare la adresa stabilităţii financiare. BNR evaluează periodic caracterul sistemic al instituţiilor de credit din România din perspectiva menţinerii unui sistem financiar solid.
“Regulamentul BNR privind creditarea persoanelor fizice, intrat în vigoare în octombrie 2011, întăreşte practicile sănătoase de creditare a debitorilor neacoperiţi la riscul valutar, astfel încât riscurile asociate cu moneda de acordare, garanţia, tipul şi maturitatea creditului să fie acoperite în mod adecvat. Evoluţia echilibrată a creditării se află şi sub provocarea necesităţii de ameliorare a decalajului dintre activele şi pasivele băncilor, din perspectiva monedei de denominare a poziţiilor respective. Tendinţa de creştere a acestui decalaj pe poziţiile în valută (raportul credite-depozite) nu s-a estompat, în timp ce nivelul în lei al acestui raport se înscrie pe o tendinţă subunitară, favorabilă creşterii creditării în monedă naţională.
Preocupare pentru IMM-uri
O altă provocare în ceea ce priveşte piaţa creditului se referă la consolidarea modificărilor structurale favorabile ale procesului de finanţare a economiei reale. Sunt conturate două tendinţe pozitive: orientarea mai clară spre finanţarea sectorului companiilor nefinanciare şi îmbunătăţirea calitativă semnificativă a structurii fluxurilor de creditare, în direcţia finanţării sporite a firmelor din sectoarele de bunuri comercializabile, se mai arată în raportul BNR.
Pe de altă parte, accesul IMM la finanţare rămâne preocupant, în condiţiile în care finanţarea acestui sector, atât pe canalul intern, cât şi extern, a avansat relativ modest în perioada decembrie 2010 – iunie 2012 (cu 4,9%, faţă de 8,2% în cazul corporaţiilor, ratele de creştere fiind ajustate pentru variaţia cursului de schimb), numărul IMM cu credite a scăzut, astfel încât ponderea IMM cu finanţare de la bănci şi IFN, autohtone sau străine, rămâne scăzută (circa 21% din numărul IMM active).
Deficitul contului curent sub 4%
Ponderea deficitului de cont curent în Produsul Intern Brut ar putea ajunge sub nivelul de 4% până la finele anului 2012, evoluţia acestui indicator fiind considerată “preocupantă” pentru autorităţi, din cauza situaţiei deficitului României în comparaţie cu ţările europene şi a impactului evoluţiilor economice din zona euro asupra exporturilor.
“Evoluţia contului curent este preocupantă, deoarece deficitul înregistrat în România este cel mai ridicat dintre ţările UE, unele ţări din regiune şi-au îmbunătăţit şi mai vizibil poziţia contului curent în anul 2011, evoluţiile economice din zona euro nu sunt favorabile continuării creşterii exporturilor într-un ritm susţinut şi nivelul deficitului din România se situa în anul anterior uşor peste pragul de semnal stipulat în noul cadru de supraveghere macroprudenţială implementat în UE”, este menţionat în Raportul asupra stabilităţii financiare pentru 2012.
Este posibil ca, în contextul fenomenului de dezintermediere financiară manifestat la nivel european, accesul companiilor româneşti net exportatoare la surse externe să se diminueze, recurgerea într-o măsură mai mare la finanţarea oferită de băncile autohtone având, conform BNR, efecte pozitive în direcţia reluării creditării şi a îmbunătăţirii indicatorilor prudenţiali ai băncilor.
Deficitul de cont curent a înregistrat o reducere de 35,4% în perioada ianuarie-iulie 2012, faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, sugerând că este posibil ca ponderea indicatorului în PIB să ajungă sub nivelul de 4% până la finele anului 2012.
“Majorarea exporturilor a produs efecte favorabile asupra economiei reale, atât prin canalul direct, cât şi prin intermediul lanţurilor de producţie, firmele net exportatoare având o contribuţie în creştere la formarea valorii adăugate brute a companiilor nefinanciare (16,5% în 2011, faţă de 12,4% în 2010). Contribuţia relativ importantă pentru economie a firmelor net exportatoare nu are un echivalent în cadrul sectorului bancar românesc, ceea ce reprezintă un potenţial de explorat pentru băncile autohtone. Firmele net exportatoare se finanţează în special din străinătate, în proporţie de circa 68% din îndatorarea totală la finele lunii iunie 2012, iar volumul creditelor contractate de la băncile autohtone reprezintă 9,1% din totalul creditului acordat companiilor nefinanciare, se mai arată în Raportul BNR.
Banca Naţională precizează că potenţarea rolului balanţei serviciilor în diminuarea dezechilibrului extern este o altă provocare. Comparativ cu ţările din regiune, balanţa serviciilor deţine o poziţie modestă în contul curent al României, inclusiv prin comparaţie cu ţările din regiune, şi există un potenţial nefructificat de majorare a acestei contribuţii.
Statul se împrumută în ritm mai scăzut
Ritmul de creştere a datoriei publice s-a diminuat de la 35% în 2010, la 21% în 2011 şi, respectiv, 9% în primele şase luni ale anului 2012, sectorul bancar autohton continuând să fie unul dintre finanţatorii principali ai sectorului guvernamental.
“România are o poziţie încă confortabilă în ceea ce priveşte datoria publică – pondere de 34,6% din PIB în termeni SEC95, în iunie 2012, semnificativ sub valoarea de referinţă de 60% din PIB şi una dintre cele mai reduse din UE. Tendinţa ascendentă a acestui indicator s-a temperat, ritmul de creştere a datoriei publice diminuându-se de la 35% în 2010 la 21% în 2011 şi respectiv 9% în primele 6 luni ale anului 2012”, este menţionat în Raport.
BNR precizează că serviciul datoriei publice rămâne la un nivel gestionabil, chiar şi în condiţiile creşterii acestuia în perioada 2013-2014 ca urmare a plăţilor aferente rambursării împrumutului CE-FMI-BM. Pentru limitarea efectelor unei posibile volatilităţi în condiţiile de finanţare, Guvernul şi-a creat o rezervă-tampon necesară îndeplinirii obiectivului de asigurare a acoperirii nevoilor de finanţare bugetară pentru patru luni. Volumul acestei rezerve-tampon a fost majorat, în iunie 2012, cu un miliard euro, prin semnarea unui acord de finanţare în acest sens de tip linie de credit cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
“Sectorul bancar autohton a continuat să fie unul dintre finanţatorii principali ai sectorului guvernamental, ponderea acestor expuneri în bilanţul băncilor majorându-se de la 15,7% în decembrie 2010, la 19,3% în iulie 2012, în condiţiile unei evoluţii alerte, însă comparativ mai modestă a creditelor acordate sectorului companiilor nefinanciare. În aceste condiţii, chiar dacă creşterea pe termen scurt a achiziţiilor bancare de datorie suverană reflectă constrângerile existente în cererea de credit, ajustarea treptată a standardelor de creditare, precum şi preocupările instituţiilor de credit pentru ameliorarea profilului de risc şi lichidităţii portofoliilor acestora, trebuie evitat pe termen mediu riscul evicţiunii sectorului privat, convergent cu nevoia de plafonare a datoriei publice la niveluri sustenabile pe termen lung”, potrivit Raportului asupra stabilităţii financiare.
O provocare importantă a sectorului public constă în întărirea disciplinei de plată în economie, fiind vizate în special administraţiile locale. Datoria administraţiilor locale din România a urcat la 14,3 miliarde lei, aproximativ 2% din PIB în iunie 2012, ritmul de creştere reducându-se în primul semestru din 2012 la 4%, faţă de 9% în 2010 şi la sub 8% în anul 2011, fiind în principal formată din împrumuturi pe termen lung, majoritar denominate în lei, aproximativ 60%, în luna iunie 2012. Sectorul bancar românesc are o expunere redusă faţă de administraţia publică locală – 2% din total activ în iulie 2012.
Banca Naţională a României a lansat ediţia a VII-a Raportului asupra stabilităţii financiare. Documentul evaluează soliditatea sistemului financiar românesc pe parcursul anului 2011 şi în prima parte a anului 2012, analizează interacţiunea sistemului cu economia reală şi cu mediul extern şi identifică principalele provocări la adresa stabilităţii financiare pentru perioada următoare. Raportul evidenţiază că stabilitatea financiară din România s-a menţinut robustă, în pofida unui mediu dificil.
