În cadrul conferinţei de presă în care a prezentat Raportul pe inflaţie, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, s-a dovedit extrem de vorbăreţ, dezbatând o mulţime de probleme, dar şi critic, atât de critic încât n-a scăpat nici presa.
România ar trebui să amâne momentul aderării la zona euro, dacă în următoarele luni se va constata că efortul de consolidare fiscală nu e susţinut de populaţie, dar prelungirea până în 2018 este un obiectiv mult prea îndelungat, consideră Isărescu. “Noi nu am schimbat ţinta 2015 şi, deocamdată, ne menţinem pe ea, chiar daca trebuie discutată, şi realismul ţintei aderării de acum în colo depinde de capacitatea acestei ţări de a se consolida fiscal. Ne mai trebuie câteva luni ca să vedem în ce măsură se acceptă costul ajustării fiscale, să vedem dacă rămânem la 2015 sau nu. Dacă nu este suport pentru consolidare fiscală trebuie modificată ţinta (…) 2018 mi se pare îndelungat. Aş vrea să prind nu cât voi fi guvernator, dar măcar cât voi fi pensionar, adoptarea monedei unice”, a spus Isărescu.
Pe de altă parte, şeful băncii centrale este de părere că un mix sustenabil de politici economice nu trebuie să se bazeze pe forţări, precum atingerea cu orice cost a ţintei de deficit bugetar, dacă se creează alte probleme. „Nu cred, personal, că un mix sustenabil de politici economice trebuie să se bazeze pe forţarea unei anumite laturi, de exemplu pe atingerea neapărată şi cu orice cost a ţintei de deficit bugetar, dacă o asemenea eventualitate creează probleme în altă parte”, a spus Isărescu.
El a menţionat, însă, că, dacă România se va ambiţiona să ceară un deficit bugetar mai mare, va fi taxată sub forma costurilor finanţării. „Dacă România se înscrie în acest acord şi va arăta că face paşi continui şi fermi în consolidarea fiscală, finanţarea va fi mai ieftină. Vom câştiga mai mult din punctul de vedere al cheltuielilor bugetare propriu-zise, nu cele cu dobânzi şi cursul de schimb, dacă vom avea mai mult spaţiu fiscal, dacă mergem pe deficitul bugetar pe care ni l-am propus, decât dacă mergem pe un deficit mai mare. Până să cheltuim din spaţiul fiscal dintr-un deficit mai mare vor apărea cheltuieli cu dobânzile suplimentare legate de costuri şi majorarea acestora, care vor mânca propriu-zis din acel spaţiu fiscal iluzoriu”, a explicat Isărescu.
Reamintim, pentru a adopta euro, un stat trebuie să întrunească o serie de criterii economice, pentru a nu destabiliza economia europeană şi pentru a nu afecta paritatea euro cu alte monede internaţionale. Indicatorii de convergenţă nominală, Criteriile de la Maastricht, se referă la un deficit bugetar sub 3% din PIB, o datorie publică sub 60% din PIB, o flotare a cursului de schimb în marja de ± 15% anual, rate ale dobânzilor pe termen lung sub 2 puncte procentuale peste media celor mai performanţi 3 membri UE şi o rată a inflaţiei de maxim 1,5% peste media celor mai performanţi 3 membri UE.
România şi FMI au convenit pentru anul viitor asupra unui deficit bugetar de 4,4% din PIB, faţă de 6,8% în acest an. Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a declarat că Fondul nu este inflexibil în ceea ce priveşte ţinta de deficit bugetar, dar mărimea deficitului României este limitată de finanţările pe care poate să le atragă de pe pieţele internaţionale.
Dobânzi excesive la euro
În privinţa dobânzilor practicate de băncile comerciale, Mugur Isărescu este de părere că băncile dau dobânzi excesive la depozitele în valută comparativ cu cele de pe plan internaţional, probabil pentru că se bat pentru clienţi şi unii dintre aceştia încă acceptă să plătească rate mari la credite. „Ceea ce ne surprinde foarte tare este legat de depozitele în valută. Observăm că există rate de dobândă excesive faţă de ce este pe plan internaţional. Şi la facilităţi overnight dobânzile sunt de 2-3%. Sunt bănci care oferă 4-5% la depozitele în euro. Cred că sunt extrem de generoşi. Se bat pentru clienţi, probabil că asta este o explicaţie. Şi probabil că faptul că încă au fost debitori care au acceptat credite cu dobânzi ridicate le-a facilitat acest lucru”, a spus Isărescu. El a precizat că oficialii BNR au transmis băncilor şi acţionarilor acestora, pe diverse căi, că sunt „îngrijoraţi”.
„De un an, la toate întâlnirile cu acţionarii băncilor, în special cei străini, i-am întrebat de unde cred dânşii că băncile la care sunt acţionari vor putea să scoată venituri suficiente sau dobânzi suficient de înalte pentru a acoperi o asemenea generozitate în ceea ce priveşte depozitele bancare în valută. Care nu sunt deloc în concordanţă cu ceea ce există pe plan internaţional, unde abia dacă obţii 1% la orice depozit în valută. La noi sunt relativ ridicate”, a continuat guvernatorul băncii centrale, conform Mediafax. El a menţionat că bancherii explică că s-ar împrumuta şi pe plan extern tot cu 4%, din cauza riscului de ţară.
Totuşi, guvernatorul BNR consideră că băncile sunt „foarte generoase” la depozitele în valută chiar dacă se include riscul de ţară şi că ar putea reduce ratele cu 1-2 puncte procentuale. „Piaţa este liberă. Facem cercetări să vedem dacă sunt mai miopi (…) Bancherilor comerciali nu poţi să spui că li se solicită să fie vizionari, cu excepţia viziunii proprii de afaceri şi de a face profit. Nu poţi să le ceri nici să întrevadă ciclurile. Bancherii sunt prociclici pentru că aşa sunt băncile comerciale. Deci nu poţi să îi acuzi că au dat credite când economia mergea şi nu mai dau. Aşa se comportă orice bancă comercială”, a încheiat Isărescu.
Intervenţie la OUG 50
BNR va avea o intervenţie publică în dezbaterea ordonanţei privind creditele populaţiei, pentru a aduce actul normativ „în spiritul şi litera” directivei europene, a precizat, Mugur Isărescu. „Vom avea o intervenţie publică după ce ne lămurim care este punctul de vedere al altor agenţii, al Parlamentului în această dezbatere, care a ieşit prea mult dintr-un cadru normal, şi pentru a aduce ordonanţa în spiritul şi litera directivei europene. Nu avem nevoie de lucruri excesive”, a spus Isărescu.
Totodată, el a declarat că unele dintre prevederile OUG 50/2010 nu erau incluse în directiva europeană pe care o transpune şi „nu au ce căuta acolo”. „Dacă ni se cerea la timpul potrivit punctul de vedere, cred că multe dintre lucrurile care erau în exces erau evitate”, a spus guvernatorul băncii centrale. El a precizat că BNR a comunicat despre anumite excese ale băncilor şi chiar a penalizat unele instituţii de credit, dar cu discreţie.
„Directiva europeană este aşezată, inteligentă, şi nu încearcă să dea la o parte un exces cu alt exces. Nu avem de ce să ieşim dintr-un cadru european. Din păcate, a fost o întrecere «hai să penalizăm băncile» şi după mine s-a sărit dintr-un exces în alt exces”, a continuat Isărescu.
Guvernatorul BNR consideră că sistemul bancar românesc a constituit şi constituie un pilon de stabilitate, pentru care nu s-au alocat bani publici. „Dacă avem un lucru care funcţionează şi merge relativ bine în România să îl zdruncinăm…nu cred că acesta este obiectivul”, a explicat Isărescu.
El a spus că directiva europeană vorbeşte despre transparenţă şi educarea clienţilor, dar şi despre reducerea costurilor intermedierii financiare. Totuşi, guvernatorul BNR a arătat că reducerea costurilor nu înseamnă intrarea pe pierdere a băncilor, întrucât nici acestea nu lucrează cu banii proprii, ci tot ai populaţiei.
Reamintim, în luna iunie, Guvernul a aprobat Ordonanţa de Urgenţă 50/2010, pe baza unui proiect elaborat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), care transpune în legislaţia românească Directiva Europeană 48/CE/2008, printre cele mai cunoscute prevederi ale actului normativ fiind eliminarea comisionului de rambursare anticipată la creditele cu dobândă variabilă şi calcularea dobânzii în funcţie de un indice de referinţă transparent, la care se adaugă o marjă fixă, care nu poate fi modificată faţă de contractul iniţial.
Totuşi, ANPC a extins prevederile directivei europene astfel încât noile reglementări să se aplice şi contractelor de creditare aflate în vigoare, ceea ce a obligat băncile să modifice un număr foarte mare de contracte încheiate cu clienţii.
OUG 50/2010 a fost votată de Senat în forma aprobată de Guvern încă din luna iunie şi se află în prezent la avizare în Comisia pentru Buget, Finanţe şi Bănci din Camera Deputaţilor, cameră decizională. Comisia Europeană a solicitat autorităţilor române la finele lunii septembrie să prezinte clarificări după ce a primit mai multe plângeri privind transpunerea prevederilor directivei europene în legislaţia naţională prin OUG 50/2010, iar răspunsul României ar fi trebuit transmis în termen de o lună de la data scrisorii. Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, Guvernul trebuie să garanteze că OUG 50/2010 îmbunătăţeşte transparenţa şi apără drepturile consumatorilor, dar în acelaşi timp protejează stabilitatea sistemului financiar şi este în deplină concordanţă cu Directiva UE 2008/48/EC.
Adio iluzii
Băncile nu trebuie să îşi facă iluzii că vor relua creditarea populaţiei la ritmuri similare cu cele din perioada 2006 – 2008, a avertizat Isărescu, care speră că instituţiile vor finanţa într-o mai mare măsură companiile şi proiectele de accesare a fondurilor europene.
„Pentru populaţie, fac o declaraţie personală, nu cred că există câmp viabil de creştere a volumului creditării, pentru că populaţia care este acceptabilă la creditele de consum s-a cam împrumutat şi, în consecinţă, (…) băncile să nu îşi facă iluzii că vor găsi debuşee importante sau, în orice caz, comparabile cu ceea ce a fost în perioada 2006 – 2008, la nivelul creditului de consum, precum şi a celui ipotecar. Probabil că volumul de creditare va rămâne sau va creşte uşor de tot, dar nu văd aici speranţe prea mari”, a declarat şeful băncii centrale. El crede că segmentul creditării îşi revine încet, dar revigorarea depinde de comportamentul băncilor.
„Băncile au lichidităţi. Acum principalele semne de întrebare pe care le ridică se referă la sustenabilitatea evoluţiilor din România şi nu dezvălui nici un secret, m-am văzut des cu ei, sunt şi ei aşa …le tremură capul, derutaţi, nu ştiu ce să vadă, ce să creadă. Trebuie să le dăm dreptate. Repet, nu lucrează cu banii lor, îşi asumă riscuri enorme. Când dai un credit trebuie să fii asigurat că îl iei şi înapoi şi după ce ai avut experienţe nefericite în ultimii doi ani devii mai prudent”, a spus Isărescu.
„Va dura 1-2 ani până când (reluarea creşterii economice – n.r.) se va simţi în buzunarele oamenilor şi până când se va schimba din nou comportamentul de consum. Deci populaţia este relativ prudentă”, a concluzionat Mugur Isărescu.
Teama de ţigări
O nouă majorare a accizei la tutun ar duce la creşterea intrărilor ilicite de ţigări, consideră Mugur Isărescu. „Anul viitor sperăm că scăpăm de câteva poveri legate de structura inflaţiei, cum ar fi această contribuţie semnificativă pentru 2009 şi 2010 a majorării preţurilor la ţigări. (…) Suntem impregnaţi de acest tutun, de doi ani tot vorbim de tutun, iar impactul este mare. Românul parcă mănâncă pâine şi ţigări şi nu suntem cei mai mari fumători din Europa”, a spus guvernatorul BNR. El a precizat că o majorare a accizei la tutun ar determina apariţia unor presiuni şi mai mari pe piaţa neagră de profil.
Reamintim, anul trecut, accizele la tutun au crescut cu 14 euro, la 64 euro pe 1.000 de ţigarete, iar la 1 ianuarie 2010 cu încă 10 euro, la 74 de euro. Consiliul Uniunii Europene a adoptat la începutul anului o nouă directivă privind accizarea tutunului, care prevede o creştere a accizelor, de la 1 ianuarie 2014, la 90 euro pe 1.000 de ţigarete, dar va permite României şi altor şapte state UE să încheie aranjamente de tranziţie, până la 1 ianuarie 2018.
Piaţa neagră a ţigaretelor a ajuns în luna septembrie la 24,4%, de la 21,3% în iulie, dar rămâne sub nivelul din ianuarie, când comerţul ilicit cu ţigarete se ridica la 36,2%, potrivit unui studiu al companiei de cercetare Novel.
Neînţelegeri de guvernator
Preţurile combustibililor pe piaţa românească au o evoluţie divergentă faţă de principalii factori care ar trebui să le influenţeze, iar BNR nu înţelege mecanismele care stau în spatele scumpirilor anunţate de producători, a mai spus Isărescu.
„La carburanţi am avut o evoluţie divergentă, vă spunem că nu prea înţelegem logica mişcării la preţurile combustibililor interni, de ce depinde … preţurile ţiţeiului, evoluţia cursului. Variaţiile oricum sunt mult prea mari la preţurile interne ale fabricanţilor şi nu le găsim explicaţii, decât că acţionează factori divergenţi (…) Au crescut preţurile temporar şi atunci când leul s-a întărit semnificativ faţă de dolar şi preţurile ţiţeiului nu justificau aceste evoluţii”, a explicat Isărescu.
Potrivit companiilor petroliere, preţurile la pompă sunt influenţate în principal de evoluţia cotaţiilor internaţionale ale petrolului şi de evoluţia cursului leu/dolar.
Principalele companii care distribuie carburanţi în România sunt Petrom, Rompetrol, LukOil, MOL şi OMV. Piaţa distribuţiei de combustibili este investigată, încă din 2005, de Consiliul Concurenţei. Potrivit oficialilor Consiliului, investigaţia ar putea fi finalizată până la sfârşitul acestui an.
Inflaţie mai mare
BNR a revizuit în urcare prognozele de inflaţie pentru 2010 şi 2011, de la 7,8% la 8,2% în acest an şi de la 3,1% la 3,4% pentru anul viitor, a anunţat guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu.
“S-a calculat că impactul transmiterii majorării TVA este de 2,4 puncte pe acest trimestru. Avem o transmitere etapizată. Încălzirea termică se va manifesta în octombrie sau această lună, nu ne dăm seama. Impactul majorării TVA este posibil să fie mai mare la sfârşitul anului de 2,4 puncte procentuale, când se vor epuiza şi aceste etape (…) Spre sfârşitul trimestrului patru se epuizează în mare măsură etapele de transmitere directă a creşterii TVA şi rămân cele statistice (efecte de bază – n.r.), până în primăvara anului viitor”, a explicat Isărescu.
Guvernatorul BNR a arătat că, pentru 2011, s-a avut în vedere un impact al preţurilor volatile, respectiv legume, fructe, ouă, dar într-o măsură mai mică decât s-a manifestat în ultimele luni. „(…) am introdus şi pentru la anul o contribuţie semnificativă a preţurilor volatile, ele sunt mult micşorate faţă de 2010. Este şi normal, producătorii interni nu pot să se joace prea mult cu preţurile, pentru că vin producătorii din import, care să regleze piaţa. Trebuie să spunem că de multe ori am fost surprinşi exact de preţurile care ar trebuie să ştim cum evoluează”, a spus Isărescu.
Oficialul băncii centrale a adăugat că, în prognoza pentru 2011, au fost luate în calcul evoluţii ale preţurilor care provin din discuţiile publice, din semnalele privind recolta agricolă a acestui an, deşi nu există încă date statistice în acest sens. „Nu puteam să nu introducem semnalele, pentru că se creează oricum anticipaţii inflaţioniste. E şi un mod de a spune societăţii româneşti că toaă această vorbărie are costuri”, a punctat Isărescu.
N-a scăpat nici presa
Presa trebuie să se disciplineze şi să selecteze mai bine mesajele, dacă se doreşte reducerea inflaţiei, întrucât nu orice „trăncănitor” are dreptul să se ducă la televizor şi să-şi promoveze interesul, a mai spus Mugur Isărescu.
„Deci, vreţi să trăiţi într-o ţară cu inflaţie scăzută. Disciplinaţi-vă, vă rog, selectaţi mai bine mesajele , dacă vreţi să vă spun mai clar, că nu orice trăncănitor din ţara aceasta are dreptul să se ducă la televizor şi să-şi promoveze interesul. Că asta faceţi. Se duce producătorul de carne de pui şi îşi promovează interesul. Şi două zile, pentru că merge foarte bine mesajul pe ideea că se prăbuşeşte ţara, îl tot repetaţi”, a răspus Isărescu, întrebat care sunt cauzele inflaţiei ridicate în ciuda recesiunii, în condiţiile în care discursul băncii centrale pare a indica un atac media care duce la creşterea preţurilor.
Guvernatorul BNR a fost rugat să ofere mai multe detalii privind cauzele inflaţiei ridicate, chiar şi fără majorarea TVA, întrucât explicaţiile de până la acel moment se puteau rezuma la: „nu înţeleg preţurile la benzină, ulterior nici la lapte, un război întreg la televizor pe preţurile la carnea de pui”, ceea ce lăsa impresia că ieşirea din ţintă este rezultatul unui atac media interesat.
El a arătat că anticipaţiile inflaţioniste sunt puternic influenţate negativ pentru că „de dimineaţa până seara se vorbeşte despre creşteri de preţuri”. „Încercăm să calmăm populaţia şi să transmitem un mesaj, poate mai virulent decât de obicei, legat de toate aceste discuţii, în ideea că se poate discuta orice în ţara asta şi ele să nu aibă un cost. Faceţi ştiri de senzaţie. Foarte bine! Să ştiţi că ele au un cost. Acesta este mesajul pe care vă rog să îl transmiteţi. Dacă urmăriţi numai vânzarea ştirii la televiziune şi pe Mediafax, daţi în continuare bombe din astea şi noi ce să facem?!”, a continuat guvernatorul băncii centrale.
Isărescu a precizat că nu dezbaterile publice sunt motivul principal pentru inflaţia ridicată, dar au o anumită contribuţie, de până la 0,5%. „Aveţi oameni care, în mod zilnic, ne vorbesc despre depreciere. Căutaţi-i la conturile în valută şi vedeţi câtă valută au. Cam despre asta este vorba, nu despre altceva. Odată şi odată trebuie spus că lipsa de disciplină în dialogul public are nişte costuri. Voi credeţi că sunteţi mimoza pudică şi puteţi spune ce vreţi şi nu o să vă zică nimeni nimic. Uite, vă zic eu acum!”, a adăugat Isărescu.
Guvernatorul BNR a extins ulterior explicaţiile arătând că maniera în care se poartă discursul public şi în care este reflectat acesta în media dăunează inclusiv imaginii ţării în exterior.
„Domne, are un cost tot ce se întâmplă în ţara asta. Altminteri, cum putem să explicăm că, având datorie publică de 30% din PIB, avem CDS care se menţine peste 300 puncte de bază? Lumea trebuie să înţeleagă că sunt legate inclusiv de maniera în care disuctăm şi în care înţelegem să facem rating. Toţi trebuie să supravieţuim crizei, inclusiv televiziunile, ziarele, noi vă spunem să supravieţuiţi, să o duceţi bine, dar să ştiţi că sunt nişte costuri. Asta este enervant pentru mine, când vă aud şi vă citesc şi văd cât vă minunaţi că se întâmplă aia şi aia, exact dumneavoastră. Aveţi şi dumneavoastră o contribuţie, cel puţin acest lucru să îl acceptaţi, că nu sunteţi numai de mângăiat pe creştet şi dat mâna cu dumneavoastră.”, a conchis Isărescu.
