Preşedintele Traian Băsescu (foto) a făcut o radiografie a situaţiei din România, după întâlnirea cu membrii misiunii comune a Fondului Monetar Internaţional (FMI), Comisiei Europene (CE) şi Băncii Mondiale (BM), care a evaluat pentru prima dată îndeplinirea obiectivelor asumate prin noul acord stand by de tip “precautionary”.
“Noul acord cu FMI este de tip precauţie (n.r. – precautionary stand by), nu vizează o situaţie dificilă, vizează continuarea unor procese de reformă cu asistenţa instituţiilor internaţionale”, a spus preşedintele. El a adăugat că obiectivele nu sunt legate de bani, ci de continuarea proceselor pentru o creştere economică sustenabilă.
“Obiectivul de stabilizare fiscală şi financiară s-a atins, iar acum avem în vedere menţinerea acestei stabilităţi, ca al doilea obiectiv”, a adăugat şeful statului.
“Deşi nu s-au încheiat calculele pe trimestrul I, cele realizate pe primele două luni ale anului, ianuarie şi februarie, ne îndreptăţesc să prognozăm o creştere economică de 0,4 până la 0,6% în trimestrul I 2011, faţă de trimestrul IV 2010, ceea ce se traduce prin ieşirea din recesiune. Atenţie, spun ieşirea din recesiune, nu din criză. Deocamdată toată Europa este într-o situaţie destul de dificilă, din punct de vedere al ieşirii din criză, deci vorbim strict de ieşirea tehnică din recesiune. Economia României nu mai scade şi îşi ia un curs de creştere. Situaţia internaţională nu ne permite, că am trecut pe creştere economică, să înceapă veselia. Nu poate începe nicio veselie. Prudenţă şi menţinerea politicilor fiscale şi a politicilor de restructurare a economiei româneşti trebuie să fie în continuare comandamentul zero”, a mai spus Traian Băsescu.
Pe de altă parte, preşedintele ţării a declarat că, în trimestrul I 2011, s-a realizat deficitul prognozat. “Am încercat o clarificare cu privire la menţiunea Eurostat-ului (n.r. – biroul de statistică al Comisiei Europene). FMI, ca de altfel şi România, susţin cu fermitate că deficitul a fost corect calculat. Sigur, ştim toţi că România îşi calculează deficitul pe bugetul consolidat. E timpul ca România să treacă pe noul sistemul de raportare ESA, european (n.r. – metodologia comunitară, ESA 95, ia în calculul deficitului bugetar şi arieratele statului, precum şi cele ale companiilor şi regiilor de stat, inclusiv pierderile acestora; sistemul românesc lua în calcul numai deficitul “cash”). Astfel, deficitul bugetar stabilit prin noul acord cu FMI, de 4,4% din PIB în 2011, “se traduce” într-un deficit “cash” de circa 2,5%. Anul trecut, deficitul “cash” a fost cel avut în vedere de FMI şi a ajuns la 6,5% din PIB, sub limita tintei de 6,8% din PIB convenită cu Fondul. Reamintim, recent au existat divergenţe între Eurostat şi autorităţile române privind deficitul bugetar al ultimilor ani.
Şefii companiilor de stat, noii baroni ai economiei
În aceste noi condiţii, “marea problemă a acordului cu FMI este legată de întreprinderile de stat, fie că sunt regii, companii de stat sau regii şi companii ale administraţiei locale. Este lecţia pe care a trebuit să o învăţăm de pe urma crizei şi noi toţi trebuie să înţelegem că în 2009 şi în 2010 a fost o puternică reformare a aparatului de stat care mai continuă. Sectorul de stat s-a ajustat, dar societăţile, regiile de stat au stat şi s-au uitat la criză”, a mai spus Traian Băsescu.
„În 2011, obiectivul major e optimizarea funcţionării întreprinderilor de stat, a regiilor, societăţilor cu capital majoritar de stat. Aici nu am nicio ezitare să vorbesc public de câteva dintre societăţile care sunt în atenţie în anul 2011. Mă refer la complexurile energetice Turceni şi Rovinari, la Compania Naţională a Huilei, Termoelectrica, Oltchim, Poşta Română şi multe altele. De ce le menţionez public? Pierderile lor, arieratele lor sunt plătite de fiecare român. De ce le plătim? Nişte domni manageri bine instalaţi politic şi blagosloviţi politic nu au niciun fel de apăsare nici legat de pierderi, nici de arierate, nici legat de stocuri. Ei sunt marii boieri, baronii economiei româneşti. Atrag atenţia şi regiilor profitabile – faptul că Romgaz, Transgaz, Hidorelectrica au profit nu spune mare lucru. A realiza profit de 100 de milioane când ai potenţial să obţii 500 de milioane intră în aceeaşi categorie cu managerii care realizează pierderi”, a afirmat şeful statului.
De remarcat, cele mai multe dintre companiile enumerate de Traian Băsescu au conduceri noi, numite după ce PSD a ieşit de la guvernare, iar directorii generali sunt fie membrii PDL, fie susţinuţi de oameni puternici din acest partid. Declaraţia preşedintelui pare, mai degrabă, o „undă verde” pentru privatizarea managementului companiilor de stat, fie ele şi profitabile.
Privatizări, eficientizări, management privat
În plus faţă de cele afirmate de preşedintele ţării, trebuie remarcat că, în scrisoarea de intenţie către FMI Guvernul îşi asumă obiectivul de a privatiza Oltchim, complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova, precum şi vânzarea unor pachete minoritare la Petrom (10%), Transelectrica (15%), Transgaz (15%) şi Romgaz (15%).
La Compania Naţională a Huilei, cel mai mare datornic la buget, şi Termoelectrica, autorităţile trebuie să separe activităţile viabile de cele neviabile, anterior oricărei decizii de privatizare sau închidere, conform unor surse citate de Mediafax. La celelalte companii va continua procesul de eficientizare, iar mecanismele de reducerea a arieratelor, fie prin compensare, fie prin ştergere directă, vor necesita consultări prealabile cu Comisia Europeană pentru a se stabili dacă reprezintă o formă de ajutor de stat. Procesul de restructurare la companiile de stat va trebui să conducă, în final, atât la scăderea arieratelor, cât şi a pierderilor. Potrivit scrisorii de intenţie de la evaluarea precedentă, arieratele companiilor trebuie să scadă la 18 miliarde de lei până la finele acestui an.
Reamintim, Consiliul Fiscal arăta că arieratele tuturor companiilor cu capital majoritar de stat totalizau, în iunie 2010, circa 4,8% din PIB. Primele 10 companii de stat clasate din punctul de vedere al plăţilor restante concentrează circa 67% din totalul arieratelor companiilor de stat, beneficiază de circa 37% din subvenţiile totale acordate acestora şi produc peste 66% din pierderile companiilor de stat.
În plus faţă de aceste măsuri, Ministerul Economiei a anunţat că, pentru a eficientiza activitatea companiilor din subordine, va privatiza managementul unora dintre acestea.
Euro din 2015
“România îşi menţine obiectivul de intrare în zona euro în 2015”, a mai spus Traian Băsescu, care a adăugat, însă, că “România trebuie să prevină intrarea în zona euro fără economia pregătită”.
“Trebuie să înţelegem: nu putem intra în zona euro cu un sector de stat foarte puternic şi neperformant. Numai dacă suntem lipsiţi de responsabilitate sau duşmani ai propriei ţări, nu facem ce trebuie făcut”, a completat şeful statului
Reamintim, Guvernul a reconfirmat, recent, ca dată a aderării la zona euro, anul 2015. Pentru adoptarea monedei unice europene, o ţară candidată trebuie să îndeplinească anumiţi parametrii, mai cunoscuţi sub denumirea de “criteriile de convergenţă nominală de la Maastricht”. Acestea se referă la un deficit bugetar sub 3% din PIB, o datorie publică sub 60% din PIB, rate ale dobânzilor pe termen lung sub 2 puncte procentuale peste media celor mai performanţi 3 membri UE şi o rată a inflaţiei de maxim 1,5% peste media celor mai performanţi 3 membri UE. Cu minim doi ani înainte de a putea intra în zona euro, o ţară trebuie să participe la Mecanismul Cursului de Schimb II (European Exchange Rate Mecanism II – ERM II). Acesta este un aranjment pentru cursul de schimb, în care o monedă are o paritate centrală faţă de euro, iar cursul de schimb nu poate fluctua faţă de această paritate cu mai mult de 15%, în sus sau în jos.
Dacă menţinerea cursului de schimb, a inflaţiei şi ratei dobânzilor într-un anumit interval fac parte din “îndatoririle” Băncii Naţionale a României, celelalte criterii de la Maastricht, deficitul bugetar şi datoria publică, cad sub incidenţa Executivului.
La rândul său, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declara, cu câteva zile în urmă, că 2015 este “o dată ambiţioasă” pentru adoptarea euro.
“Termenul de 2015 nu şi-a epuizat potenţialul. Pe zi ce trece devine tot mai greu de atins. Valenţele unei ţinte sunt de mobilizare, în sensul ca multitudinea de reforme să fie asigurată şi eu cred că din acest punct de vedere 2015 nu şi-a epuizat valenţele. Schimbarea nu făcea altceva decât să dea apă la moară celor care veaneau să spună: «mai e timp, să-i mai lăsăm şi pe alţii să facă». Hai să mai lăsăm şi pe alţii să facă este fraza care ne-a creat cele mai multe probleme. Până în 2015 mai sunt 4 ani. Chiar dacă e o ţintă ambitioasă poate să fie atât un semnal de continuare a reformelor, cât şi un catalizator”, a spus Isărescu la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.
Liberalizare, dar numai pentru companii
În privinţa liberalizării pieţei energiei electrice şi a gazelor naturale, preşedintele Băsescu anunţă un program “în două viteze”, una pentru populaţie, şi cu totul alta pentru companii.
“Dacă pentru economie trebuie avut în vedere un calendar accelerat, pentru populaţie nu este posibil un astfel de calendar. Dacă economia trebuie să stea în competiţie, populaţia nu poate sta în competiţie, datorită salariilor mult mai mici faţă de ţările din zonele euro. Trebuie să privim liberalizarea pe două paliere: economie şi populaţie”, a spus Traian Băsescu.
Pe de altă parte, şeful statului a anunţat că, în acest an, nu vor avea loc micşorări de taxe. “Nu cred că este posibilă anul acesta reducerea de CAS. Marea problemă este ce facem în 2012, când trebuie să venim şi cu deficitul de la 4% la 2,5% pe PIB. De unde completăm pentru plata pensiilor şi a salariilor?”, s-a întrebat şeful statului.
