Cea mai importantă concluzie a celei de-a XLIII-a ediții a Conferințelor FOCUS ENERGETIC și a XIII-a din ciclul celor dedicate pregătirilor de iarnă, organizată în parteneriat cu Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senatul României, este aceea că suntem pregătiți pentru vreme rea. Potrivit participanților la dezbaterea ”Provocările iernii 2025 – 2026 pentru sistemul energetic național”, nu vor fi probleme în alimentarea cu gaze a României şi chiar a vecinilor, având în vedere nivelul de peste 3 miliarde mc de gaze înmagazinate în depozite, precum și al producției zilnice. Dacă va fi cazul, se va putea apela și la importuri, având în vedere interconectările existente. De asemenea, rezerva de apă în lacurile de acumulare este la un nivel satisfăcător, iar stocurile de cărbune sunt la un nivel adecvat. În plus, dacă va fi necesar, în special în vârfurile de consum de seară, România poate importa până la 4.000 MWh de energie electrică. Singura îngrijorare manifestată în timpul dezbaterilor s-a referit la bani. Pe de o parte, datoria Termoenergetica București către ELCEN ar putea conduce la sincope în aprovizionarea cu gaze, pe care producătorul de energie electrică și termică trebuie să le plătească. De asemenea, furnizorii de energie electrică și gaze naturale sunt îngrijorați pentru că sumele restante ale statului către ei, pentru decontarea sumelor cheltuite cu aplicarea schemei de plafonare compensare, au ajuns să depășească 8 miliarde de lei.
Sebastian Burduja: Sectorul energetic ”ține becul aprins” datorită oamenilor din energie
Sebastian BURDUJA
”Dacă atunci când eram ministru spuneam că sunt cel mai norocos ministru din Guvern, îmi mențin aprecierea. Cel mai norocos fost ministru sau actual consilier al premierului. De ce? Datorită oamenilor din energie. Sectorul energetic, de importanță critică pentru România, merge înainte, stă în picioare, ține becul aprins datorită oamenilor din energie, oameni care au viziune și gândesc”, a declarat fostul ministru al Energiei, deputatul Sebastian Burduja, consilier al premierului Ilie Bolojan, în cadrul dezbaterii Focus Energetic privind pregătirile de iarnă.
”Și aici aveți oameni care de zeci de ani se dedică acestui sector. Aș vrea să menționez în mod special că domnule președinte Ion Lungu, cu care am colaborat foarte bine, dar sunt și alți în jurul mesei care și-au făcut datoria zeci de ani pentru acest sistem. Și datorită oamenilor din teren.
De aceea am spus și, cât de curând, probabil săptămâna viitoare, voi prezenta în Parlament un proiect legislativ pentru introducerea unui nou ordin, „Meritul Energetic”, un ordin special, pe care Președintele României să îl poată acorda. Există o legislație care reglementează aceste distincții, decorații și cred că sectorul energetic merită o distincție proprie.
Profit de ocazie. Sunt parlamentari de la toate partidele aici, cred. Deci, vă rog să îl facem împreună, că nu este o chestiune de partizanat politic, e o chestiune de bun simț și de respect față de oamenii din energie.
În perspectiva iernii, că suntem la „Focus energetic de iarnă”: e o tradiție și cred că, la fel ca în fiecare an, a fost pregătit acest program de iarnă. Cred că e un pic târziu, adică îmi amintesc că anul trecut l-am adoptat ceva mai repede în Guvern, dar nu cred că asta în sine contează, cred că există un stadiu corect al pregătirilor și cunosc companiile, cunosc ceea ce se întâmplă în sistem și nu anticipez probleme de sistem în această iarnă. M-am uitat și pe rezervele de gaz, și pe cele de cărbune, deci cred că sunt toate la un nivel satisfăcător.
Ce este cel mai important, dincolo de a trece această iarnă, și sigur că asta este o normalitate, să trecem iarna, nu este vreun merit special, trebuie să urmărim marile direcții ale sectorului energetic și asta înseamnă strategia energetică națională. O avem după 17 ani, adoptată anul trecut. Este un lucru bun, poate nu-i perfectă, cu siguranță, dar cel puțin există un document de viziune pe care putem să lucrăm. Avem marile proiecte de investiții, care înseamnă și fonduri europene, PNRR și deja anul viitor, în vară, trebuie să terminăm proiectele finanțate din PNRR. Avem acolo solar, avem eolian, avem, bineînțeles, stocare în baterii; sunt undeva la peste 1.500 MWh, proiecte de stocare în baterii care sunt în șantier și se vor termina.
Cred că, în ceea ce privește stocarea, România a făcut progrese mari, inclusiv prin sectorul privat. Sunt investiții care n-au avut aportul fondurilor europene – mă uit la Nova Power și vă felicit, și alții -, și proiecte care au acest sprijin. Deci, din PNRR, plus Fondul pentru Modernizare, apelurile lansate de noi anul trecut, ar rezulta undeva la 4.000-5.000 MWh capacitate în baterii, ceea ce este deja un lucru bun.
Dispeceratul Energetic Național a spus că ne-ar trebui 4.000 MW. Este un început și cred că în următorii 2-3 ani de zile vom ajunge acolo. Cred, de asemenea, că sunt importante investițiile în rețele și știu că este o conversație care nu se mai termină între actorii din piață, ANRE etc. Cred că, prin dialog, putem găsi acest punct optim, pentru că și investiile în rețele sunt necesare și impactul asupra consumatorilor finali este important, dar degeaba investim în grupuri noi, dacă nu avem grijă și de rețele.
Cred că aici e un element de noutate. Felicit Ministerul Energiei că acum câteva săptămâni a reușit ceea ce ne-am străduit vreun an de zile; Ordonanța 60, care reglementează acest fond și care permite pentru prima dată Băncii de Investiții și Dezvoltare să se implice în asemenea proiecte. Deci, pentru operatorii de distribuție care au proiecte pentru modernizarea rețelelor, în loc să ia un grant pentru aceste proiecte, pot să vină cu un împrumut subvenționat. Cele 1,2 miliarde pe care noi le-am semnat în mandatul nou pentru rețele, putem să transformăm în împrumuturi subvenționate, să multiplicăm practic acești bani, să ne ajungă pentru mult mai multe investiții și să avem o stare mult mai bună a rețelelor.
Vreau să-i mulțumesc și Corinei Popescu și să o felicit că și-a asumat o misiune dincolo de Prut. Cred că România a făcut întotdeauna tot ce a fost posibil pentru frații noștri de peste Prut. Asta nu înseamnă că le-am dat energie gratis, cum am mai auzit. Nici lor, nici ucrainenilor. Nu s-a întâmplat asta niciodată. Puteți să verificați, dar cred că este important și datorie morală pe care România o are pentru un colț de Românie care nu mai este în același stat din cauza istoriei și atât. Dar, moral, avem această datorie”, a spus Sebastian Burduja.
Pe de altă parte, acesta a adăugat: ”Eu sunt un optimist, dar mă bazez pe cifre. Deci, când vorbim despre povara facturilor de astăzi, trebuie să ne uităm de ce am ajuns aici și ce se va întâmpla în următorii 2-3 ani de zile. Ori, pe baza proiectelor care sunt în lucru, nu există niciun motiv pentru care, în 2-3 ani de zile de acum înainte, cu proiectele acestea finalizate, cu probabil încă 6.000-7.000 de megawați putere instalată, facturile să nu scadă. Investițiile sunt singura soluție pentru a scădea facturile. Restul sunt povești și prețul nu e pus de pixul unui ministru sau prim-ministru sau chiar președinte de țară. Este dat de cerere și ofertă. Ori, ca să scădem prețurile, trebuie pur și simplu să creștem oferta, plus interconexiuni, plus celelalte lucruri despre care am vorbit și nu doar am vorbit. Proiectele astea vor merge înainte.
Dar mai este și o chestiune legată de legislație. Am constatat în ultimii mulți ani enorm de multe modificări la Legea 123 și la o serie de alte legi din energie. Putem, oare, noi, reprezentanții Parlamentului, ai societății civile, ai mediul universitar, să ne așezăm la masă și să facem un cod al energiei? Putem oare să lăsăm partizanatul politic și să punem punct la punct o legislație, un asemenea cod al energiei care să reglementeze dezvoltarea sectorului de acum încolo? Eu cred că putem și cred că în energie, dacă e un domeniu sub soare, la propriu și la figurat, care suportă să dai la o parte diferențele politice, partizanatul politic, să te așezi pe cifre, să te uiți și să cazi de acord asupra unor lucruri, acesta e domeniu energetic”.
Casian NIȚULESCU
Casian Nițulescu: Perioada de iarnă este o perioadă pe care suntem obligați să o trecem cu bine
”Într-adevăr, cum zicea și domnul ministru Sebastian Burduja, perioada de iarnă este o perioadă pe care suntem obligați să o trecem cu bine. Ne pregătim temeinic de ceva timp încoace. Am plăcerea și mândria să fiu în al 3-lea an consecutiv președinte al Comandamentului Energetic Național de Iarnă. Prima dată am fost numit de către domnul ministru Sebastian Burduja, în mandatul dânsului”, a declarat Casian Nițulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei.
”Vă pot spune că, pentru 1 noiembrie 2025 – 31 martie 2026, ca stocuri de resurse energetice stăm destul de bine. La gazele naturale suntem la un procent de magazinare de 96%, rezerva în lacurile energetice depășește 2.400 de gigawați, aproximativ 74%, iar pe partea de cărbune avem mult mai mult ca stocuri față de anul 2024, cu aproximativ 206.000 tone de cărbune, ceea ce înseamnă că suntem destul de pregătiți.
Bineînțeles că sunt și niște evenimente pe care nu le putem prezice dinainte, dar, cu colegii de la Dispeceratul Energetic Național, avem diferite scenarii de intervenție. Chiar dacă, în anumite vârfuri de consum – aici vorbim de vârful de seară -, se ajunge în situația pesimistă la aproximativ 9.800 – 9.700 de megawați consum, diferența pe care trebuie să o acoperim noi prin importul de energie poate să fie doar de 4.300 de megawați. Cu capacitățile de producție pe care le avem la ora actuală și cu strategia impusă de către noi putem să trecem și de aceste perioade.
În ultimii ani, România este într-o continuă transformare în sectorul energetic; aici mă refer la scăderea consumului de energie. Nu pot spune că este o parte negativă, dar vreau să scot în evidență, pentru că se tot vehiculează, termenul de prosumator. Consumul de energie electrică a scăzut și ca urmare a creșterii numărului mare de prosumatori, la ora actuală depășind 260.000 de prosumatori pe piața de energie electrică. Într-o analiză pe primele 10 luni de zile, s-a depășit 3% din producția de energie electrică datorită pronsumatorilor. Într-adevăr, provoacă și dezechilibre, dar, per total, reduc foarte mult din necesarul de consum de pe piața de energie.
Dar această scădere pot spune că se datorează nu numai prosumatorilor, ci și a investițiilor în eficiența energetică. Foarte multe companii, prin mai multe instrumente de finanțare cum este PNNR, Fonduri pentru Modernizare, au aplicat în cadrul a foarte multor apeluri. Apeluri care au vizat reducerea consumului de energie electrică prin reternologizarea instalațiilor anumitor companii, cât și pe partea de industrie. Tot mai multe companii, dar și gospodării investesc în producție, utilizând acoperișurile pentru producția de energie electrică.
Scopul comun al nostru trebuie să fie acela de a construi un sistem energetic modern, flexibil, digitalizabil, un sistem care încurajează producția descentralizată, eficiența și sustenabilitatea. Rămânem deschiși ca aceste resurse energetice să fie utilizate corespunzător, acele planuri și proiecte de dezvoltare a Sistemul Energetic Național să fie implementate în următorii 2 ani de zile. Să ne gândim că peste 2 ani de zile vom fi un exportator net de energie electrică.
Eu știu că sună optimism din partea mea, dar eu chiar am încredere pentru că, de 4 ani de zile de când sunt în Ministerul Energiei, văd proiecte care sunt în implementare, văd dorința noastră de a dezvolta Sistemul Energetic Național prin noile proiecte majore de producție. Cum este cea de la Mintia, care este într-un progres continuu. În perioada ianuarie-februarie vor începe testele pentru primul grup, urmând al 2-lea grup, iar, cel târziu în următoarele șase luni de zile de la testare, vor fi implementate și vor putea produce aproximativ 1.097 de megawați pentru anul 2026.
Proiectul întârziat de la Iernut, într-adevăr, este un proiect despre care toată lumea se întreabă de ce nu s-a finalizat. Într-adevăr, sunt și greșelile companiilor, sunt și greșelile noastre, ni le asumăm. Dar în 2026, prin implicarea celor de la Romgaz, acest proiect sunt convins că va putea fi finalizat corespunzător, să ne putem baza pe el.
Avem proiectul de la Năvodari (n.r. – centrala Rompetrol), nu este o capacitate foarte mare, 70-80 de megawați, este în teste de ceva timp, iar în 2026, începutul anului, poate chiar februarie, ne vom putea baza și pe el. Deci multe capacități care vor intra în producție, pe lângă cele din surse regenerabile, proiectele prin PNRR și Fondul pentru Modernizare vor aduce un aport major pe tot ce înseamnă Sistemul Energetic Național.
Florinela GEORGESCU
Florinela Georgescu: Este o probabilitate mare ca în zona României și a Republicii Moldova temperatura medie în acest sezon să fie peste norma ultimelor trei decenii.
”Prognoza pe care o prezint astăzi reprezintă estimarea programului Copernicus al Uniunii Europene, un program gestionat în principal de Comisia Europeană în colaborare cu Agenția Spațială Europeană și Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu. Este vocea cea mai autorizată pentru estimările pe durată lungă vizând continentul european”, a declarat Florinela Georgescu, director Prognoză Meteorologică, Administrația Națională de Meteorologie.
”Estimarea este realizată cu produse de la mai multe centre climatologice din Europa, din America, Asia, centre de cercetare, dar și servicii naționale de meteorologie. Estimarea care este acum în vigoare arată faptul că, deocamdată, modelele despre care vă vorbeam nu sunt într-un consens referitor la prognoza de iarnă. Este o prognoză care cuprinde inclusiv luna martie, dar, în medie, există clară tendința unei estimări referitoare la anomalia de temperatură, care arată probabilitatea mare ca în zona României și a Republicii Moldova temperatura medie în acest sezon să fie peste norma ultimelor trei decenii. Pe de altă parte, precipitațiile se apropiate de această normă.
Începem cu luna noiembrie. Vedem că, în medie, ar trebui să avem o temperatură maximă între 2 și 8 grade la nivelul țării. Cantități de precipitații mai ridicate pe partea de vest și de sud a teritoriului, în general undeva în jurul a 40l/m². Anomalia referitoare la cantitățile de precipitații pe care le putem înregistra în această lună arată o apropiere de normă, de acel 30-40l/m². Din punct de vedere al temperaturilor, posibil ca, în medie, acestea să fie mai ridicate decât normal. Țara noastră se încadrează în zona posibilei abateri de 1-2° față de media climatologică. Este o abatere relativ mică și aceasta ne arată în clar posibilitatea, mai degrabă, să avem o evoluție apropiată de normal, ceea ce am și avut până acum în luna noiembrie, și este foarte posibil să continuăm în aceeași notă. Trebuie să vă zic că un normal pentru luna noiembrie nu exclude probabilitatea ca, pe durată scurtă de timp, vremea să fie mai severă.
În luna noiembrie, pot apărea primele ninsori care să coboare mai jos de zona montană, deci, să apară primele ninsori în zonele joase. Pe de altă parte, este posibil ca, în nopțile cele mai reci temperaturile să coboare sub -10°, adică să fie ger, lucru care, de asemenea, s-a întâmplat deja.
Pentru luna decembrie, normal înseamnă media ultimilor 30 de ani, înseamnă temperaturi maxime între -1 și 6 grade, temperaturi minime între -8 și 0 grade, precipitații chiar mai puține decât în luna noiembrie pentru partea de est a țării, ceva mai multe posibili pe partea de vest și de sud. Iarăși, același comentariu că această medie climatologică arată probabilitatea ca în perioadele cele mai reci să avem episoadele de ger care să coboare temperaturile spre -20°.
Pe de altă parte, forma precipitațiilor, sigur, în decembrie, ar putea fi mai degrabă spre lapoviță și ninsoare. Aceasta arată media ultimelor decenii. Estimarea pentru această lună decembrie, arată probabilitatea, din nou, din punct de vedere al precipitațiilor, să fim în apropierea normelor, aceasta însemnând că este posibil ca unele episoade, în special cu contribuția Mării Mediterane, să fie cu un excelent de precipitații. În situațiile în care Marea Mediterană își extinde influența spre țara noastră, este posibil să înregistrăm acei 50-60 l/m² din media climatologică.
La fel ca și estimarea pentru luna noiembrie, și luna decembrie poziționează partea de sud-est a Europei în probabilitatea ridicată de a avea temperaturi ușor peste norma climatologică, normă climatologică, așa cum am văzut, mai scăzută decât în luna noiembrie, și cu acea probabilitate de apariție a unor episoade mai severe de vreme.
Luna decembrie, tot statistic vorbind, este luna în care ar putea apărea primele episoade de viscol. Chiar dacă în ultimele ierni acest lucru nu s-a întâmplat sau cel puțin nu au fost evenimente de amploare din acest punct de vedere, trebuie întotdeauna să luăm în considerare această probabilitate.
Luna ianuarie este, în medie, așa cum știm, luna cea mai rece din calendar. Este luna recordurilor de temperaturi scăzute, luna în care, în medie, maximele se încadrează între -3 și 4 grade, temperaturile minime între -12 și -3 grade. Episoadele cele mai reci din luna ianuarie au adus de-a lungul anilor temperaturi minime sub -20, -25 grade, recordul este chiar și mai jos, dar, sigur, că ultimele ierni au fost mai blânde. Dar chiar și așa, episoade scurte cu temperaturi foarte scăzute am avut în fiecare an.
În viziunea estimării despre care vă vorbeam, se constată din nou probabilitatea apropierii, din punct de vedere al precipitațiilor, de un normal climatologic. Eu privesc cu interes însă în continuare înspre Marea Mediterană, pentru care se estimează un excelent de precipitație. Aceasta înseamnă o activitate ciclonică importantă în această mare și care știm că poate aduce sau poate determina și precipitații importante cantitativ în țara noastră. Sigur, dacă în medie ne situăm în normă, înseamnă că episoadele cu vreme mai severă ar fi unele de scurtă durată.
Iar din punct de vedere al temperaturilor, avem în continuare aceeași abatere pozitivă. O vedem însă de această dată mai puțin pronunțată, ceea ce lasă loc interpretării că am putea avea episoade cu temperaturi mai scăzute, episoade de ger. Lunile ianuarie și februarie sunt cele care înregistrează la noi în țară episoade de ger, adică temperaturi sub -10° pe arii extinse. De asemenea, tot împreună cu luna februarie, reprezintă perioada de probabilitate cea mai mare de apariție a viscolelor.
Estimarea pentru luna februarie o vom interpreta, de asemenea, împreună cu media ultimelor decenii o medie a temperaturilor maxime între 0 și 7 grade, pentru temperaturile minime între -10 și 0 grade. Cu precipitații, din nou, în general 30-40 l/m². Față de aceste medii ale ultimelor trei decenii, estimarea pentru anul acesta arată din nou un regim al precipitațiilor aproape de normal pe cea mai mare parte a continentului, de altfel. Mai puțin marcantă activitatea în Marea Mediterană, dar și așa cu putem exclude scurte episoade cu precipitații mai abundente. De data aceasta interpretăm și împreună cu semnalul privind temperaturile că aceste precipitații ar fi predominant sub formă de ninsoare.
Vedem în continuare că suntem cu un semnal al temperaturilor ușor peste normă, dar, cum vă spuneam, că aceste norme în ianuarie și februarie sunt destul de jos. Înseamnă categoric că trebuie să ne așteptăm mai degrabă la o evoluție în preajma acestor norme, cel puțin pentru lunile ianuarie și februarie și să ținem cont și de faptul că ultimii ani au adus fenomenele cele mai severe în sezonul de iarnă în aceste două luni.
În luna martie, față de o medie a precipitațiilor, din nou, în jurul a 40 l/m² și temperaturi minime care pot coborî chiar și în martie spre -5 grade, -8 grade, estimările pentru luna martie a anului viitor arată același regim apropiat de normă al precipitațiilor.
Referitor la temperaturi, din nou o anomalie pozitivă și aș vrea să fac aici un comentariu general pentru toate hărțile pe care le-am văzut – faptul că anomalia aceasta pozitiva temperaturii o vedem extinsă peste toată partea de est, nord-est a Europei și chiar și spre partea de nord a continentului. Înseamnă o probabilitate, în medie, mai scăzută de a avea episoade îndelungate de ger, de vreme deosebit de rece, pentru că, de regulă, în țara noastră aceste episoade cu temperaturi foarte scăzute sunt influențate de ceea ce se întâmplă deasupra Câmpiei Ruse și a părții de nord, în general, a Eurasiei. Ori menținerea semnalului că în acea zonă temperaturile ar fi ușor peste normal, în medie, face ca această probabilitate să o interpretăm ca o posibilitate de episoade scurte, cu vreme foarte severă.
Și închei spunând ceea ce am spus la început; faptul că nu există deocamdată un consens asupra modului în care va evolua sezonul rece în Europa. Estimările programului Copernicus sunt în sursă open, sunt libere, pot fi consultate, deci, în permanență, și ele sunt actualizate în fiecare zi de 10 din fiecare lună, astfel încât în această după-amiază vom avea toate aceste produse actualizate. Însă este foarte puțin probabil ca semnalul general pe care vi l-am prezentat astăzi să sufere schimbări importante”, a mai spus Florinela Georgescu.
În ceea ce privește vremea de 1 Decembrie, de Crăciun și de Anul Nou, aceasta a spus: ”Eu o să răspund un pic mai pe ocolite și o să vă spun că pe site-ul Administrației Naționale de Meteorologie actualizăm în fiecare săptămână, în ziua de luni, estimările pentru următoarele 2 săptămâni, estimări regionale care ne arată tendința evoluției temperaturilor și a precipitațiilor. Și în fiecare marți și vineri se actualizează estimările pentru următoarele 4 săptămâni. Conform acestor estimări, pe 4 săptămâni, care ne duc până spre sfârșitul primei decade a lunii decembrie, nu există semnalul unor evenimente foarte severe.
Însă, repet, apropierea de normă înseamnă că trebuie să fim pregătiți pentru un sezon de iarnă care să aducă pe durate scurte fenomenele cele mai severe, specifice zonei geografice a țării noastre. Adică un sezon de iarnă apropiat de normal nu înseamnă în mod firesc pentru țara noastră o iarnă ușoară, de la capăt la coadă”.
Niculina STELEA
Niculina Stelea: Poate vom reuși să facem ceva în domeniul legislativ pentru sectorul energetic
”Eu una sunt foarte interesată de discuțiile care vor apărea în această întâlnire și, așa cum a spus și domnul Ministru mai devreme, chiar poate vom reuși să facem ceva în domeniul legislativ care să fie ușor de aplicat și pentru dumneavoastră, pentru toți să fie necesar și util. Eu vă mulțumesc și aștept discuțiile”, a declarat senatoarea Niculina Stelea, membră a Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale.
Cristina Prună: Nu cred că vedem destule imagini în spațiul public cu oamenii care țin sistemul energetic în spate
Cristina PRUNĂ
”Cred că este o aproape o tradiție națională să vorbim în perioada aceasta dacă vom trece iarna cu bine și cum vom trece iarna cu bine. Am auzit expresia aceasta și un pic mai devreme și de multe ori vorbim cu ceva grijă, chiar cu ceva frică. E normal, pentru că, evident, cum se spune, până la urmă, trebuie să ne pregătim pentru a evita eventuale probleme”, a declarat Cristina Prună, vicepreședinte al Comisiei de industrii și servicii din Camera Deputaților.
”În ultimele luni am văzut și că vorbim foarte mult despre facturi, despre prețul la energie. Trebuie să ne uităm la evoluția sa și trebuie să luăm măsuri pentru ca prețul la energie să fie unul corect. Dar cred că ce nu trebuie să facem este să nu căutăm dușmani. Și am văzut că, din păcate, în discursul public încă se caută dușmani. Că vorbim – și nu mă refer la discuția de astăzi -, că vorbim de furnizori, de traderi, de energia regenerabilă, de prosumatori și, în contextul acesta, al programului de iarnă, cred că trebuie să vorbim cu mai multă maturitate energetică.
Din punctul meu de vedere, nu cred că vedem destule imagini în spațiul public cu oameni care țin sistemul energetic în spate, care muncesc din greu pentru ca să nu avem întreruperi de curent, la temperaturi negative de multe ori. Sigur, presa mai scoate în evidență în diverse articole, poate anual, povești și de la Nuclearelectrica, și de la DERR. Dar cred că ar trebui să facem un pic mai mult, inclusiv noi, politicienii de gen, să îi punem în lumină pe oamenii care duc greul în sistemul energetic și pe profesioniști, pentru că sunt foarte mulți în România.
Și pentru ca să nu ne mai punem problema aceasta, dacă trecem iarna cu bine, cred că e nevoie să avem un sistem care funcționează, un sistem cu rețele reziliente, în care toți actorii din piață sunt integrați, de legi, de norme clare. Sunt oameni care investesc sute de milioane de euro, dar care încă nu au claritate și încă trebuie să ducă greul birocrației în spate până ca noi să vedem acele investiții în sistemul energetic. Și da, Legea 123 este una dintre regulile mari sau un set de reguli mari după care funcționează sistemul energetic și cu siguranță sunt lucruri care pot fi îmbunătățite, pot fi corectate. Cel puțin la nivelul Parlamentului, Comisiei de industrie și servicii există deschidere pentru ca lucrul acesta să se întâmple. Peste asta, evident, vin și directive europene. Vreau să salut și eu transpunerea Directivei R3 de săptămâna trecută. Aveam nevoie de multe lucruri din acea directivă și sigur că o vom discuta și în camerele Parlamentului și, sper eu, chiar s-o îmbunătățim, dacă mai este loc.
N-aș vrea să mai vorbim despre cum trecem iarna cu bine, ci cred că, mai degrabă, ar trebui să vorbim despre cum trecem iarna cu calm, cu încredere, cu o infrastructură care să fie rezilientă și despre cum facem ca România să fie un furnizor de securitate aici, în regiune. Și avem toate argumentele. Avem resurse serioase de gaze naturale, avem depozite, energia hidro, nuclear, apoi energia regenerabilă e în viețile noastre, se dezvoltă; lunile de iarnă, vântul bate serios, răsare și soarele, slavă Domnului. Și cred că putem să producem mai mult decât consumăm dacă avem reguli clare, inclusiv pentru prosumatori, pentru investiții în digitalizarea și flexibilizarea rețelelor și să nu mai existe acest conflict permanent pe care încă îl vedem în piață de iarna.
Iarna nu trebuie să fie dușmanul consumatorului, deși statul a fost o pompă de bani pentru compensări haotice, iar aceasta s-a terminat și consumatorul mai degrabă trebuie protejat prin eficiență energetică, prin contorizare inteligentă. Am văzut că a trecut de curând și acea hotărâre de guvern care amână implementarea ETS2 (n.r. – sistemul de comercializare a certificatelor CO2) în România. Cred că poate nu eram suficient de pregătiți pentru a implementa acele noi reguli.
În același timp, cred că trebuie să vedem cum luăm banii, cele 5-6 miliarde de euro, pentru a investi în eficiență energetică și, până la urmă, să nu le dăm cu piciorul.
Și am auzit un lucru foarte bun, de lăudat. Acum câțiva ani, din păcate, nu-l auzeam. Anume că prețul, până la urmă, poate să devină unul corect prin investiții. Așa este, investițiile și consolidare a pieței cred că sunt lucrurile cel mai importante care ne ajută inclusiv să trecem și să avem în perioada iernii un sistem care funcționează, să avem, să consolidăm piața, să fie una predictibilă, pentru că, evident, piața, până la urmă, care funcționează după reguli clare, atrage investițiile.
Aveți un partener în mine și cred că domnul președinte Bende Sandor (n.r. – președintele Comisiei pentru industrii din Camera Deputaților) este de acord cu mine. Întotdeauna regulile corecte, regulile clare duc la dezvoltarea sistemului energetic și, inclusiv iarna, putem să avem un sistem rezilient care să funcționeze bine”, a mai spus Cristina Prună.
Lucian RUSU
Lucian Rusu: Aș spune că România este pregătită de iarnă, dar nu trebuie să uităm că vom găsi și vulnerabilități
”Vorbim despre provocările acestei ierni. Aș spune că România este pregătită, dar nu trebuie să uităm că vom găsi și vulnerabilități, ca de fiecare dată. Cred că trebuie să mai lucrăm la reflexul de a acționa nu doar când este perioadă de criză, ci și înaintea ei, totodată. Personal, cred că trebuie apreciate câteva aspecte care s-au înregistrat pentru a nu fi descoperiți în această iarnă”, a declarat senatorul Lucian Rusu, membru al Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale.
”Din punct de vedere energetic, avem acel Comandament energetic de iarnă funcțional prin acea Hotărâre de Guvern, un instument necesar pentru a fi o coordonare rapidă între Ministerul Energie, între ANRE, între Transgaz și producători. Avem depozitele de gaz, din comunicatele ministerului, pline, cred că 95% era procentul. Deci, practic, putem spune că suntem, undeva, la adăpost pentru această iarnă și avem o plasă de de siguranță importantă pentru întreg sistemul termic.
Eu, ca inginer, sunt și o fire mai pragmatică și cred că trebuie să vedem și mai departe de aceste lucruri, de „rozul” din acest sistem și că trebuie să vedem că rețele de distribuție ce țin de termie încă mai sunt de modernizat mulți, mulți kilometri din sistemul din sistemul termic. Avem o problemă, și nu este doar singura problemă, dar această problemă de infrastructură este o problemă perpetuă și cred că ar trebui rezolvată pentru a nu mai avea pierderi în sistem. Trebuie să ne asigurăm că avem nu doar energie, ci și capacități care să o ducă unde trebuie și când trebuie.
Vorbim și de importurile care sunt inevitabile, dar cred că ele pot fi controlate. Am avut discuții și cu domnul ministru Ivan (n.r. – ministrul Energiei), pe care vreau să-l felicit pentru buna activitate pe care o face la minister pentru a controla și aceste contracte de import. În decembrie 2024, România importat peste 3.000 MW în instantaneu pentru a acoperi consumul intern.
Dar România are nevoie să continue, în primul și în primul rând, investițiile în capacități de producție și cred că Ministerul Energiei va putea gestiona, pentru că, față de ce era Ministerul Energiei în trecut, astăzi vedem un minister care are fonduri la dispoziție, scoate proiecte care pot fi accesate de operatori, de producători, de către distribuitori și vor putea, astfel, să ofere o siguranță energetică întregii Românii și consumatorilor, totodată”, a mai spus Lucian Rusu.
Lorant ANTAL
Lorant Antal: ”Intrăm în fiecare iarnă în siguranță în privința stocurilor de gaze naturale, datorită legislației privind obligația furnizorilor de înmagazinare”
”Venind vorba despre subiectul conferinței de astăzi – dacă reușim să trecem iarna -, eu vreau să fac o referire la un moment extrem de important din piața energetică a României, care s-a întâmplat tot în Parlamentul României. Am venit cu o inițiativă legislativă încă din mandatul trecut, după ce, țineți minte că, în 2020, 1 iulie, s-a liberalizat piața pentru gaze naturale, iar în 2021, la 1 ianuarie, cea pentru energie electrică. După care a venit războiul, a venit criza energetică și am intrat iarăși într-o piață reglementată”, a declarat senatorul Lorant Antal, președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale.
”Dar era un moment, aveam o iarnă când depozitele erau aproape goale și era moment de cotitură. Au fost foarte multe știri în presă și așa mai departe. Și atunci am venit în Parlament și, prin Parlament, am venit cu acea inițiativă legislativă prin care astăzi obligăm furnizorii de gaze naturale să depoziteze o cantitate de cel puțin 30% din consumul clienților din portofoliu. Ce efect a avut această lege sau această modificare legislativă? A avut acel efect că, practic, intrăm în fiecare iarnă în siguranță. Deci, dacă mă întrebați pe mine, n-ar mai trebui să vorbim despre acest subiect, de ceea ce privește gazele naturale. Deci, prin această lege, furnizorii obligatoriu trebuie să depoziteze gazele.
Cum a spus și colegul meu, domnul senator Rusu, și din datele oficiale de la Ministerul Energiei, de la ANRE, știm foarte bine că deja de vreo 3 ani încoace, în fiecare toamnă, intrăm în iarnă cu depozitele pline, ceea ce este extrem de bine și cred că această inițiativă a fost una foarte bună, care, de altfel, este legată de un regulament european la care termenul de valabilitate a fost prelungit nu numai pentru România, ci pentru întreaga Uniune Europeană.
Ceea ce vreau să vă mai spun legat de domeniul energetic: cred că unde avem mult de lucrat sunt investițiile în distribuție și, bineînțeles, investiții în capacități de transport și investiții în capacități de producere de energie electrică. De foarte multe ori, la foarte multe conferințe, vorbim despre hub energetic, cât de hub energetic a devenit România sau ce potențial are. Eu, mai degrabă, aș spune că are potențialul să devină la un moment dat un hub energetic, dar trebuie să insistăm mult pe investiții. De foarte multe ori v-am dat exemple din diferite județe unde sunt probleme la distribuții. Nu vreau să le repet. Ceea ce știm cu toții este că acest capitol are nevoie de investiții masive.
Electrificarea este viitorul, deci, pe zi ce trece, consumăm și mai multă energie electrică. Pentru a satisface nevoile de consum de energie electrică – și aici vorbim în prima etapă de casnici -, e nevoie să investim, iar pe de altă parte, bineînțeles, e nevoie de consumatori noncasnici. La acest capitol mai avem de lucrat. Aici, cred că și Guvernul are un rol important: să vină cu programe foarte bine definite pentru platforme industriale, unde să avem consumatori și să avem un consum mai ridicat și de gaz natural, și de energie electrică.
Ca și încheiere – nu vreau să vorbesc eu prea mult -: de fiecare dată vă expun atenției acea hartă de consum a energiei și a gazelor naturale, www.energymap.ro, de pe care puteți să obțineți toate datele privind consumul de energie electrică și gaz natural – și casnic, și noncasnic -, defalcat pe fiecare județ. Din păcate, și această hartă arată foarte clar că mai ales consumul noncasnic la energie electrică și gaze naturale a scăzut în ultimii ani și eu obișnuiesc să dau acea definiție că oglinda unei economii sănătoase se vede în consumul energetic. Iar, unde este un consum mai ridicat de energie electrică și gaz natural noncasnic, acolo există o economie funcțională, unde scade acest consum, acolo este loc de mai bine. Așa că vă rog să vedeți și această hartă a consumul energetic și noi, ca și clasă politică, să avem acel deziderat comun să putem să venim cu programe foarte clare în ceea ce privește investiții de susținere în platforme industriale”, a mai spus Lorant Antal.
Sandor BENDE
Sandor Bende: Siguranța în alimentarea cu energie electrică și cu gaze naturale este asigurată
”Să știți că, cu siguranță, vom trece iarna. Depinde în ce condiții vom face acest lucru, dar cu siguranță vom trece. Dacă nu o trecem, atunci nu o vom trece din cauza energiei. Asta cu siguranță”, a spus Sandor Bende, președintele Comisiei de industrii și servicii din Camera Deputaților.
”Întotdeauna am spus că energia electrică trebuie să aibă trei componente: pe de o parte să fie asigurată în siguranță, pe de altă parte să fie competitivă, deci la un preț competitiv, și cât se poate de verde. Dintre aceste trei componente, două cu siguranță sunt asigurate: siguranța în alimentarea cu energie electrică și cu gaze naturale. Așa se pare că nu vom avea probleme în perioada aceasta a iernii.
Pe de altă parte, România tinde spre o componentă verde din ce în ce mai mare, dar, la capitolul prețuri la utilizatorul final, cred că este loc de mai bine. Și aici trebuie să vedem cum se mai așează piața după liberalizarea pe care am avut-o la mijlocul verii. Sper că nu trebuie să mai intervenim în niciun fel și prețurile vor scădea în așa fel încât să avem într-adevăr un preț competitiv la energie.
După cum bine știți, întotdeauna am spus că prosumatorii au loc în piața de energie a României, contribuie la mixul de energetic destul de frumos, dar au și anumite greutăți, au anumite sincope. Am avut așa zisa Lege a prosumatorilor, care se pare că a intrat într-o înfundătură din care nu va mai ieși ușor. Știți foarte bine că legea a fost atacată la Curtea Constituțională și nu știu cum va ieși de acolo, dar, între timp, am stat de vorbă cu foarte mulți colegi deputați, și nu doar, și de la anumite instituții și vom depune o nouă inițiativă în Parlamentul României pe aceleași teme mai exact. Și, dacă se poate, pe mai multe bucăți, să nu pericliteze o idee, pe cealaltă. Este posibil ca într-un timp destul de scurt, teoretic, ar fi posibil chiar acest an, să iasă o nouă lege în ceea ce privește prosumatorii. Domnul Burduja a menționat faptul că ar fi bine să venim cu un nou Cod energetic în locul Legii energie nr. 123. Da, într-adevăr, s-au depus foarte multe amendament, această lege a fost amendată de destul de multe ori.
De obicei, eu spun și sunt de părere că o lege, atunci este foarte modificată sau când nu funcționează, când ea este depășită, nu mai respectă cerințele actuale, trebuie rescrisă. Mai sunt legi la fel. Așa avem și Codul rutier pe masă; doar la comisia pe care o conduc eu avem peste 50 de inițiative de modificare a codului rutier. La fel, toată lumea dorește să modifice și Legea nr. 123/2012. Asta înseamnă că, undeva, șchioapătă și sunt de acord cu domnul ministru, fost ministru al Energiei, domnul Burduja, că ar trebui să venim eventual cu un nou Cod pe această temă”, a mai spus Sandor Bende.
Cosmin Ghiță: Nuclearelectrica este în mod cert pregătită de iarnă”
Cosmin GHIȚĂ
”Nuclearelectrica este în mod cert pregătită de iarnă, având în vedere specificul unui producător nuclear și caracteristicile sale tehnologice, care conferă un plus de reziliență. Un producător nuclear, după cum bine știți, are exact, prin specificul său, o dependență extrem de redusă față de factorul climatic. Am menționat asta, fie că vorbim de sezonul rece, fie că vorbim de sezonul cald și fie că vorbim de pandemii, după cum am demonstrat reziliența echipei care s-a mobilizat timp de două luni pentru a susține buna funcționare a sistemului energetic”, a declarat Cosmin Ghiță, directorul general al Societății Naționale Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă.
”Atât timp cât sunt asigurate condițiile de operare, interfața bună cu Transelectrica și nu avem semnale venite din sistem, lucrurile vor merge bine. Nu vedem azi factori sau un producător care să ducă la decuplarea Nuclearelectrica în perioada imediat următoare. Evident că un astfel de comportament are la bază un program serios, complex, proactiv și cu investiții curente, care ajută atât buna funcționare a centralei, lanțul nuclear integrat, asigurarea de combustibil ca să putem funcționa în aceste condiții, cât și mentenanță proactivă, dar și creșterea amprentei centralelor nucleare, care vedem că se dovedesc ar fi în perioade dificile atât de binevenite și bine pregătite.
Un alt aspect care asigură continuitatea în operare și producție este asigurarea cu materie primă. Chiar aș fi vrut să îi felicit public pe cei de la Feldioara (n.r. – Fabrica de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu), care, după ce am preluat aceste active și am reușit să creăm un stoc bine așezat în conformitate cu normele Euratom Supply Agency, linia de procesare a materiei prime acum poate fi chiar utilizată, scopul exporturilor de dioxid de uraniu pe care îl furnizăm către Argentina.
Această muncă de operare și de menținere a activelor noastre o facem în paralel cu proiectele noastre de investiții, cele mai importante contracte fiind deja încheiate pentru retehnogizarea Unității 1, proiectul Unităților 3 și 4, instalația de detritiere, proiectul SMR-urilor Nuscale de la Doicești, izotopi medicali, depozitul de combustibili arși și toate acestea sunt în conformitate cu graficul de de rulare așa cum a fost menționat public.
Cât privește sezonul de iarnă, țin să vă aduc aminte că Nuclearelectrica este o centrală de top la nivel internațional. Cele două unități de la Cernavodă sunt în topul celor peste 400 de centrale nucleare care funcționează la nivel internațional și echipa, atât cea veche, cât și cea nouă, care este în curs de formare, menține acel standard”, a mai spus Cosmin Ghiță.
”Următoarea oprire planificată a Unității 1 este prevăzută pentru 2026, pentru o oprire scurtă, de mentenanță, și apoi, pe finele lui 2027, avem oprirea pentru începerea lucrărilor de retehnologizare. Data exactă o vom stabili imediat după ce facem oprirea de anul viitor”, a precizat directorul general al Nuclearelectrica.
Ovidiu JITARU
Ovidiu Jitaru: ”Eu cred că suntem nepregătiți, dar probabil că o să fim mai pregătiți iarna viitoare”
”Eu cred că suntem nepregătiți, dar probabil că o să fim mai pregătiți iarna viitoare. O să fim mai relaxați, intră și Mintia în funcție și aici felicit echipa care s-a ocupat și a putut să pună la punct atât de repede proiectul de contract și așa mai departe pentru execuția centralei”, a declarat setatorul Ovidiu Jitaru, secretarul Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale.
”Dar eu aș fi vrut să trag un semnal de alarmă ce ține de Fondul pentru Modernizare. Dacă vorbim de investiții în capacități și care ar trebui demarate, avem Fondul de Modernizare și mie mi se pare că acolo am început cu strângul, ca să spun așa. S-au ratat investițiile sau demararea investițiilor de la Craiova și mi se pare destul de complicat. Sau investițiile din București, care, cred eu, că ar trebui cineva să le pună mai repede pe tapet. Cam asta aș fi vrut eu să spun”, a mai spus Ovidiu Jitaru.
Gabriel ANDRONACHE
Gabriel Andronache: ”E bine că iarna nu ne prinde de data asta nepregătiți”
”E bine că iarna nu ne prinde de data asta nepregătiți și poate ne prinde mai bine pregătiți decât anul trecut și poate am învățat ceva și de anul trecut. Avem câteva lucruri pe care încercăm să le supraveghem în continuare și în această iarnă, atât piața de energie, atât de gaze, cât și electrică”, a declarat Gabriel Andronache, vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE).
”Totodată, suntem foarte atenți la modul în care se desfășoară activitatea, pe calitatea serviciilor către clienți, către consumatori, la nivel de producție, transport, distribuție și furnizare. Toate acestea trebuie să le punem într-un cadru legal și ne uităm că avem deja avem HG nr. 916 (n.r. – privind Programul energetic de iarnă) din finalul acestui an, care se ocupă și pune în siguranță Sistemul Energetic Național și în care sunt stabilite toate măsurile pentru a depăși această iarnă.
Avem în vedere în momentul de față stocurile la gaze naturale. Știm foarte bine că avem o obligație de înmagazinare care trebuie să fie peste 90% pentru perioada 1 noiembrie – 31 martie, e dată prin directivă europeană. Totodată, avem și un grafic de extracție. Stăm foarte bine, am depășit acest prag de 90, avem 98,63%, deci stăm bine, chiar foarte bine.
Pe de altă parte, ne uităm și ce înseamnă rezervele de apă, care sunt la Hidroelectrica. Domnul secretar de stat a spus că avem peste 70% grad de umplere. Dar nu a precizat că acest procent ține cont și de ce înseamnă rezerva din lacul Vidraru, care, în momentul de față, mai are undeva sub 20%; urmează să fie secat. Deci, eliminând lacul Vidraru, avem undeva peste 85%. Ne-am bucura ca debitul pe Dunăre să fie un pic mai mare. Atunci, Hidroelectrica ar depăși anumite probleme și ne-ar ajuta din punct de vedere al producției de energie electrică.
Dacă mergem mai departe, ce înseamnă rețele, cum stăm comparativ cu acum 3 ani? Să nu luăm anul trecut pentru comparație, ci acum 3 ani. Transelectrica, care la momentul respectiv avea o capacitate de interconexiune, de schimb atât pe import, cât și export, între 2.800 – 3.200 MW – 2.800 MW era exportul și 3.300 MW era importul -, a ajuns astăzi la peste 4.400 MW și asta se datorează faptului că au finalizat lucrările de investiții. Deci, trebuie să vedem și lucrurile bune care se întâmplă în această țară, lucrările de investiții care înseamnă, de exemplu, linia de 400 kV, etapa 1 din axul Banatului, Porțile de Fier – Anina – Reșița. S-a finalizat și stația de la Reșița și interconexiunea Reșița – Pancevo, linie dublu circuit 400kV. Deci, vedem că se întâmplă lucruri bune cu Fondul de Modernizare (n.r. – prin care s-au finanțat proiecte de investiții).
De asemenea, pe zona aceasta de transport și distribuție, au fost luați bani, circa 1,5 miliarde. Transelectrica a luat, de asemenea, jumătate de miliard de euro. Au început lucrările, au semnat contractul. Au demarat și lucrările pentru axul de nord de 400 kV de la Suceava, ceea ce este, de asemenea, un lucru foarte, foarte bun.
Dacă ne uităm mai departe, mergem către zona de stocare, de care inclusiv domnul ministru Burduja amintea la început. În prezent, față de acum 3 ani de zile, comparația este uriașă. În momentul de față avem o capacitate de stocare, care este dispecerizabilă, de 282 MW și sperăm ca, până la finalul acestui an, să mai instalăm încă 311 MW. Deci, vom ajunge la pragul de 600 MW, 593 MW, și așteptăm ca până la finalul anului viitor să avem o capacitate de 2.000 de MW. Cred că Dispecerul energetic aici de față se bucură când vede că va avea la dispoziție 2.000 MW în stocare.
Putem să mergem un pic și la prosumatori. Să ne uităm pe date, pentru că ei sunt foarte mulți și au și o putere uriașă. Au reușit niște lucruri deosebite în ultimii ani. Nu sunt apreciați, dar eu îi apreciez pentru ceea ce fac și vă spun și de ce: la finalul lunii august aveam 257.000 de prosumatori, care aveau instalată o capacitate de 3.021 MW, un lucru îmbucurător și pentru asta trebuie să-i felicităm pentru că de-abia acum începe să se vadă care este de fapt rolul prosumatorului. În luna iulie, 6.000 de prosumatori și-au montat capacități de stocare și în luna august 10.000 de prosumatori aveau capacități de stocare, ca să ajungă la 31.595 de prosumatori cu capacități de stocare. Sper să păstreze ritmul, astfel încât scopul dumnealor este acela de a-și produce energie pentru consumul propriu, astfel încât energia pe care o produc să nu fie la un preț mic, să fie introdusă în sistem pe un vârf de producție, ci să fie consumată pe un vârf de consum și să ia acel „spike” care este puternic și care duce prețurile să fie ridicate și în momentul respectiv lucrurile vor sta mult mai bine pentru întreg sistemul energetic.
Pot să vă dau datele în premieră și pentru luna septembrie. La nivel de prosumatori, au crescut cu 10.000, au ajuns la 267.000 de prosumatori și o capacitate instalată de 3.128 MW.
La începutul intervenției spuneam că ar fi bine să avem grijă cu anumite aspecte pe care, poate, nu le-am analizat foarte bine anul trecut. E vorba de modul în care s-a făcut extracția (n.r. – gaze naturale) și să fim mai atenți, astfel încât să extragem într-un mod echilibrat din toate depozitele. În momentul de față, la nivelul Autorității suntem în legătură cu furnizorii și facem verificări dacă și-au asigurat nivelul minim de înmagazinare pentru clienții în finali”, a mai spus Gabriel Andronache.
Bogdan BADEA
Bogdan Badea: Am reușit să trecem cu bine peste fiecare iarnă, indiferent cât de greu încercați am fost
”În fiecare an apar elemente noi, dar cred că, așa cum întreg sectorul energetic a demonstrat-o până acum, am reușit să trecem cu bine peste fiecare iarnă, indiferent cât de greu încercați am fost. Sigur că am ascultat cu mare atenție care sunt prognozele meteorologice pentru această iarnă. Am observat o schimbare de tipar în ultimii ani de zile, o schimbare de tipar care, să spunem, a redus din punct de vedere al influenței pe care factorii meteorologici o au asupra sectorului energetic”, a declarat Bogdan Badea, președintele Directoratului Hidroelectrica.
”Au redus un pic presiunea, dar nu cred că este cazul să ne relaxăm, pentru că, din ceea ce am observat, statistic, în anii anteriori, chiar dacă au fost situații în care am avut ierni mai blânde, în care episoadele de frig extrem au durat mai puțin, aceste chestiuni pot apărea oricând. Și atunci, ca de fiecare dată, Hidroelectrica este unul dintre principalii furnizori de stabilitate și siguranță ai sistemului energetic.
Rezervele din lacuri, anul acesta, se situează undeva la 73% comparativ cu un 64% în aceeași perioadă a anului anterior. Deci, cu rezerva stăm mult mai bine ca anul trecut.
În egală măsură, vă pot spune că acest lucru s-a întâmplat în condițiile în care, anul acesta, cred că vom reuși să atingem cel mai sumbru record de producție din istoria Hidroelectrica, undeva un pic peste 11 TWh producție. Deci, este cel mai secetos an cu care ne-am confruntat în activitatea noastră. Pare a fi un an care se va situa, ca și producție, chiar sub anul care a generat insolvența Hidroelectrica. Sigur că suntem într-o altă etapă cu compania. Atunci se punea problema de insolvență, acum se pune problema de a realiza un profit de doar 3 miliarde de lei, care, așa cum am obișnuit acționarii, pare un profit mic, dar, raportat la o producție de 11TWh, cred că este o performanță financiară foarte bună.
De-a lungul timpului, Hidroelectrica s-a obișnuit să gestioneze riscul principal cu care se confruntă, riscul hidrologic, și, sigur, alături de al doilea mare risc – și s-a vorbit destul de mult în această conferință -, este riscul legislativ, riscul de reglementare, care ne-a afectat de-a lungul anilor activitatea tuturor, care, din dorința de a găsi soluții rapide la probleme vechi, a generat anumite distorsiuni în piață. Vreau să vă spun că eu mă bucur extraordinar de mult că astăzi ne-am întors, iarăși, la piața liberă.
Sigur că m-am mai bucurat de două ori până acum, dacă stau să-mi aduc aminte de alte discuții de la alte evenimente. Chiar sper că este ultima oară când ne mai confruntăm cu reglementări, pentru că piața este singura care este în măsură să stabilească prețul corect, așa cum arată sistemul energetic din punct de vedere tehnic, din punct de vedere al investițiilor, din punct de vedere al structurii de producție, este singura variantă în care să vedem unde este prețul corect.
Și, uitându-mă zilele trecute, toată România a sărbătorit un eveniment care e de tradiție în alte părți: am importat și noi black friday. Mă bucur să constat că foarte mulți din marii furnizori de energie au adus prețurile în zona prețurilor pe care Hidroelectrica le practică pentru populație. Cu mențiunea că la noi e black friday în fiecare zi. Ușor-ușor piața se așează. Sigur că întotdeauna competiția ne motivează și vom face o surpriză plăcută la sfârșitul acestei luni clienților noștri, pentru că nu s-a terminat luna noiembrie și nici black friday nu s-a terminat, acesta strict din punct de vedere comercial.
Putem face lucruri mai bine într-o piață liberă, dar aceste lucruri trebuie dublate prin investiții. S-a vorbit mult despre investiții și aș vrea, pe această cale, să mulțumesc Parlamentului României, care a adoptat de curând o lege menită să ne ajute să finalizăm investițiile în noi centrale hidro, noi centrale de care avem absolut nevoie pentru a echilibra infuzia extrem de accelerată și semnificativă de noi capacități regenerabile în sistem. Este nevoie de orice sursă de producere a energiei electrică, este nevoie de orice capacitate de producere a energiei electrice. Nu cred că o canibalizare între tehnologii rezolvă problema. S-a mai făcut asta în trecut și nu a condus la nimic bun.
Cred că trebuie să înțelegem că acesta este viitorul și să vedem cum îl gestionăm, nu să negăm o realitate, așa cum s-a mai întâmplat. Avem mai mulți prosumatori, avem mult mai multe capacități în solar, vom avea capacități noi și în zona de eolian. Toate aceste lucruri vor genera o nevoie de noi capacități în zona de echilibrare.
Hidroelectrica are în portofoliu o serie de investiții în această direcție. Din păcate, încă ne mai luptăm cu incoerențele legislative și avem blocaje în instanțe pe diverse centrale. De exemplu, centrala de la Răstolița, care trebuia să intre în producție anul acesta, deocamdată este suspendată, în instanță. Sunt suspendate atât acordul de mediu, cât și autorizația de construire. Sperăm că, totuși, în decembrie acest lucru se va clarifica. Sigur că nu mai putem să punem anul acesta în funcțiune, pentru că un element important era finalizarea defrișărilor în cuveta lacului și umplerea lacului. Probabil, dacă lucrurile se vor clarifica așa cum ne dorim, în luna decembrie vom fi capabili să începem umplerea lacului în perioada de viitură, după ce trecem iarna. Deci, nu vom beneficia de această capacitate anul acesta.
Pe de altă parte, suntem pregătiți cu tot portofoliul de producție pentru a face față provocărilor iernii, chiar și într-un an secetos. Recunosc că am căpătat un pic de optimism după ce am văzut prognozele pe care ni le-au prezentat specialiștii în zona de meteorologie, contează foarte mult.
În egală măsură, Hidroelectrica, pe lângă dezvoltarea de proiecte în zona clasică, în momentul de față accelerează foarte multe investiții. E în hibridizare, în special pentru centralele pe firul apei, centrale care, în mod tradițional, produc energie în bandă, tocmai în ideea de a le combina cu alte surse de producție regenerabilă și de a adăuga și stocare, astfel încât să încercăm să mutăm din producția în bandă pe care o avem pe centrale de tip Porțile de Fier sau centralele pe care le avem pe Olt, să mutăm din zona mijlocul zilei către seară, atunci când avem cea mai multă nevoie de acoperire a vârfurilor de consum. Aici s-au accelerat foarte mult investițiile. Adăugăm capacități de stocare și la parcul eolian de la Crucea; proiectul este în implementare. Avem un proiect deja în implementare pe fotovoltaic, flotant 10 MW, care se va adăuga capacității hidro, parte din strategia de hibridizare a companiei.
Avem în licitație un proiect de stocare la Porțile de Fier II, un proiect mare, care va face exact ceea ce vă spuneam mai devreme: va încerca să mute energia produsă în timpul zilei către seară pentru a reduce tensiunea, atât din punct de vedere tehnic pe vârfurile de consum, cât și din punct de vedere comercial. În acele intervale orare, pe Piața pentru Ziua Următoare, prețurile sunt foarte ridicate.
Cred și eu, la fel cum spunea domnul ministru Burduja, că, în timp, prețurile vor scădea. Aportul de noi capacități regenerabile în sistem va genera această scădere de prețuri. Generează deja pe destul de multe intervale orare și acest trend se va accentua. Trebuie doar să învățăm să gestionăm această situație, nu să ne opunem dezvoltării. Și cred că e important în acest fel să realizăm să beneficiem de sinergiile dintre diverse tehnologii.
La Hidroelectrica, asta vom face și pe viitor, dar cred că întreg sistemul energetic trebuie să facă asta și face asta cu succes, motiv pentru care, ca să închei într-un ton optimist, nu văd probleme deosebite care ar putea apărea în această iarnă. Cred că de fiecare dată și Hidroelectrica, și ceilalți operatori, plecând de la zona de producție și terminând cu zona de distribuție, transport, își vor face datoria ca de fiecare dată, toți acești actori din sistemul energetic. Important este să fim mai buni, important este să învățăm din greșelile trecutului și să privim cu optimism pe viitor”, a mai spus Bogdan Badea.
”Este o chestiune care trebuie tot timpul luată în considerare: faptul că suntem, în acest moment al anului, cu o rezervă semnificativ mai mare în lacurile de acumulare decât anul trecut și cu o producție mai mică, generată, în special, de debite mult mai mici pe principalele râuri, începând cu Dunărea și terminând cu râurile interioare. Toate acestea arată că Hidroelectrica a învățat să gestioneze aceste riscuri. Deci, și-a demonstrat reziliența și considerăm că această situație este una excepțională, care, într-o anumită ciclicitate, n-ar trebui să se întâmple chiar în fiecare zi sau în fiecare an, ca să fiu mai precis.
Trebuie tot timpul să ne gândim la clienți, trebuie să vedem unde este prețul corect și înțelegem perfect că energia este unul dintre acele elemente care ne afectează viața, atât direct, prin prețul pe care îl plătim la factură, dar mai ales indirect, prin ceea ce înseamnă ponderea costurilor cu energia electrică în tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru, în bunuri, în servicii.
Și din această perspectivă vom fi totdeauna aproape de clienți și întotdeauna vom încerca să oferim un preț corect, având și un randament foarte bun pe parte de dividende și cred că am demonstrat acest lucru. Nu am redus niciodată procentul pe care ni l-am asumat atât în procesul de listare, cât și anterior, în fața acționarilor, de minim 90% din profitul net și în egală măsură am continuat programul de investiții și astăzi avem un program de investiții extrem de ambițios în derulare. L-am depășit cu mult ceea ce s-a întâmplat în anii anteriori.
În ceea ce privește centrala de la Vidraru, aceasta și-a făcut datoria cu vârf și îndesat peste 60 de ani, dar este momentul să-i dăm un nou ciclu de viață și asta facem. Ne aflăm în program de golire. S-au făcut deja niște exerciții de deversare prin intermediul golirilor de fund, goliri care trebuie să funcționeze în parametri și au funcționat în parametri. Undeva, la sfârșitul acestui an, vom intra în oprire totală, vom efectua lucrările care sunt necesare la golirile de fund și, de la începutul anului viitor, începem umplerea lacului la cota normală”, a mai spus președintele Directoratului Hidroelectrica.
Bogdan Nicolae STĂNESCU
Bogdan Nicolae Stănescu: Suntem cu depozitele de gaze la capacitate maximă
”Constat cu plăcere că toți suntem bine și vom trece iarna. Cel puțin declarativ, așa este. În primăvară tragem linie și vedem câți am trecut iarna cu bine, dar mă alătur și eu acestor afirmații și, din punct de vedere al lui Depogaz, suntem cu depozitele de gaze la capacitate maximă. Dacă Depogaz, alături de producătorii de gaze au reușit acest lucru, înseamnă că noi, ceilalți, suntem în siguranță. Și siguranța, pentru noi, este un factor deosebit de important”, a declarat Bogdan Nicolae Stănescu, președintele Consiliului de Administrație al Depogaz SA Ploiești.
”Dacă în septembrie aveam depozitele pline la 90% din capacitatea de înmagazinare, o lună mai devreme decât ne-a impus Comisia Europeană, la 2 noiembrie suntem undeva la 98%, mai exact 98,6% din capacitatea de depozitare. Asta datorită unor strategii abordate la nivelul lui Depogaz, strategii care privesc eficiența măsurilor de înmagazinare și extracție.
Am implementat și un mecanism între înmagazinare și extracție, tocmai pentru a scoate efectiv din depozite doar diferența dintre cererea de inserție și cea de extracție a gazelor. Astfel ne ajută și pe noi de a deveni mai eficientă activitatea economică.
Dacă, în 2024, în aprilie, am ieșit din iarnă cu 50% gaze existente în depozit, în aprilie 2025 am ieșit cu 25% gaze existente în depozit. Unii au criticat această măsură. Noi am apreciat-o atât din punct de vedere al profitului companiei, dar și al activității derulate pe această activitate.
În ceea ce privește investițiile, avem în acest moment trei proiecte. La depozitul de la Bilciurești vrem, și trebuie, și vom face, creșterea capacității de la 14 milioane mc/zi, la 20 de milioane mc/zi, o creștere a capacității totale de înmagazinare de 108 milioane mc pe ciclu de înmagazinare. Creștem de la 600 de milioane mc pe ciclu la 900 de milioane mc pe ciclu. Asta înseamnă că vom crește de la 3 la 5 milioane mc capacitatea de înmagazinare și extracție.
La Sărmășel, plecăm de la 900 de milioane mc pe ciclu la 1.550 de milioane mc pe ciclu, ca și creștere de capacitate de înmagazinare.. Acestea, bineînțeles cu investiții atât din surse proprii, dar mai ales din surse externe atrase și fonduri, granturi europene.
Astfel, la Sărmășel, creștem pe inserție de la 4 milioane mc la 10 milioane, iar pe extracție de la 4 milioane la 12 milioane. Toate aceste lucruri sunt posibile cu echipa de la Depogaz, cu autoritățile și Ministerul Energiei, care ne ajută să îndeplinim și să rămânem în siguranță atât pe perioada de iarnă, cât și în tot timpul anului.
Cam acestea au fost iterațiile pentru Depogaz și așteptăm aprilie să vedem cum am trecut iarna”, a mai spus Bogdan Nicolae Stănescu.
Gianina PELEA
Gianina Pelea: În curând, la Florești, vom pune în funcțiune cea mai mare instalație de stocare din țară
”Suntem în prag de iarnă și cred că e bine să ne uităm ce am făcut și, mai ales, să învățăm dacă și ce trebuie să mai facem pentru perioada următoare. Din punctul meu de vedere, pregătirea pentru iarnă înseamnă să putem să susținem comunitățile, indiferent de vreme, indiferent de prețuri sau piață. Dacă vara, presiunea vine din zona de piață, consumuri variabile, prețuri fluctuante, iarna, clar, presiunea este pe sistem. Și aici discutăm despre consum mai ridicat, ne uităm la infrastructură, ne uităm la reziliența ei și trebuie să vedem dacă avem și o coerență legislativă. Eu am spus că este un test de maturitate al sistemului energetic pe care îl vom vedea după luna martie a anului 2026”, a declarat Gianina Pelea, CEO al Grupului E-INFRA.
Grupul E-Infra și companiile din cadrul grupului care activează în domenii critice, pentru că suntem de peste 28 de ani în domenii critice, precum telecom, construcții și energetic, au un avantaj: de a vedea infrastructura energetică cap-coadă. Putem să spunem de la momentul la care o proiectăm, o construim, o operăm și o întreținem pentru buna funcționare. Asta ne ajută să intervenim atunci când sunt anumite presiuni de sistem, în perioadele de vârf de consum, și să putem să aducem un grad de stabilitate prin nevoia de la acel moment, și anume din partea de energie electrică.
Putem spune că noi, E-Infra, avem un portofoliu variat de producție de energie electrică, atât prin capacități regenerabile, parcurile fotovoltaice de la Câmpia Turzii, Livezile, Doicești și Șotânga, dar și unitățile de cogenerare care aduc un plus de stabilitate sistemului energetic. Astfel că, prin compania Nova Power & Gas, sub umbrela E-Infra, suntem atât producător, stocăm energia pe care o producem și, totodată, o dăm în furnizare.
Suntem în prag de iarnă și, cumva, am văzut acest proces plecând de demult și, în ultima perioadă, suntem foarte focusați pe ceea ce înseamnă investiți în infrastructură. Cred că, pe lângă resurse, suficiența lor atât în energie, cât și în gaze naturale, este foarte important să ne uităm la infrastructură și cum funcționează ea. Avem în producția anuală peste 550 GWh de energie produși, din care peste două treimi sunt din regenerabile, și o capacitate mare de stocare în energie electrică.
Din punct de vedere al legislației, știm că avem anumite indicații de a asigura marea majoritate a consumului prin contracte bilaterale pe termen mediu-lung, ceea ce am și făcut deja. Dar, în plus, avem și un element diferențiator, și anume stocarea. Și aici discutăm fie de stocare de energie electrică, fie de înmagazinare, înmagazinarea stocului minim de gaze naturale pe care trebuie să îl avem pregătit în prag de iarnă. În ceea ce privește capacitățile de stocare, în prezent suntem lider național în acest sens. Avem peste 240 MWh în operare și cu bucurie și multă, muncă am făcut pași rapizi pentru ca, peste o lună, să punem în funcțiune cea mai mare instalație de stocare, să fie chiar operațională în luna decembrie 2025, la Florești, în județul Cluj. Asta clar va aduce un plus de stabilitate, ne va ajuta să intervenim atunci când avem anumite dezechilibre în sistem și să putem veni în întâmpinarea oricăror vârfuri de de consum.
În ceea ce privește stocul de gaze naturale, bineînțeles, în ultimele șase luni, așa cum probabil majoritatea furnizorilor au făcut, au angajat costuri pentru a se pregăti de iarnă pentru a înmagazina gaze potrivit obligației minime. Astfel că, la 1 noiembrie 2025, suntem cu aceste obligații îndeplinite 100%.
Mergând mai departe, ne uităm ce am făcut, dar și ce ar mai trebui să facem astfel încât să fim și mai pregătiți pentru pentru iernile viitoare. Și cred că aici vreau doar să menționez faptul că e important să consolidăm parteneriatele pentru proiecte mari, proiecte mari la nivel național, dar și proiecte mari în regiune. Noi, E-Infra, Nova Power & Gas, vom extinde complexul energetic de la Câmpia Turzii, unde avem producție din surse regenerabile, stocare și vom adăuga o nouă centrală cu turbine pe gaz, care va crește capacitatea totală instalată până în 2028 la peste 300 MW, ducându-ne la o producție estimată de 1.250 GWh, ceea ce clar va duce proiecția și dimensionarea capacității de producție mult mai sus.
Dar nu trebuie să uităm și de partea de transport, pe lângă zona de furnizare. Cred că un element al stabilității vine și din capacitatea de transport și cum putem răspunde mai bine la nevoia de interconectare cu țările din jur. Aici suntem implicați într-un proiect de transport în tehnologie HVDC, o soluție optimizată prin utilizarea coridorului de gaz BRUA, care clar optimizează atât costurile, cât și timpul de implementare. Discutăm de o creștere a capacității de transfer transfrontalier de peste 50%.
O să concluzionez cam cum vedem noi prioritățile iernii și anume trebuie să asigurăm acea stabilitate a sistemului prin producție, stocare și resursele bine dimensionate pentru tot ceea ce poate interveni în sezonul rece, să avem în vedere funcționarea bună a infrastructurii energetice. Noi cam asta am făcut prin diverse teste și prin tot ceea ce facem de zi cu zi.
Pe lângă cooperare internațională pentru proiecte ample din regiune, cred că este util să avem și o educare și o comunicare cât mai bună adresată consumatorului, adresată atât consumatorului final, dar și consumatorului non-casnic. Cum spunea domnul ministru Burduja, trebuie să găsim acel echilibru ideal între consum și ceea ce putem oferi din piață. Noi, prin companiile noastre încercăm să ne pregătim pentru iarnă în fiecare zi din an, nu doar în prag de iarnă și cred că suntem într-un punct favorabil. Avem strategie, iar prin susținerea sistemului de afaceri și prin aportul sistemului privat putem să trecem din zona de reacție, în caz de situații neplăcute, în zona de strategie bine consolidată și pentru perioada următoare”, a mai spus Gianina Pelea.
Viorel TUDOSE
Viorel Tudose: Plecând de la un scenariu pesimist, nu mai putem fi luați prin surprindere
”Eu o să-mi structurez intervenția în două părți. În prima parte o să vorbesc despre acest eveniment, care se referă la iarna 25-26, după care o să vorbesc despre Getica 95 și ce avem în plan. În primul rând, am ascultat-o pe doamna Georgescu și, ascultând-o, mă gândeam să fac o comparație, nu o antiteză, între cumplita iarnă a lui Alecsandri de acum 150-160 de ani și iarna din zilele noastre descrisă de doamna Georgescu sau de aceste institute care vin și ne spun că vom avea o iarnă grea, va veni un vortex polar și dacă stăm să ne uităm cum vin aceste fake news-uri, nu mă refer la ANM, mă refer la aceste institute europene care ne tot spun de câțiva ani că vine un vortex polar care va mătura totul”, a declarat Viorel Tudose, președinte – director general al companiei Getica 95.
”Și, de curiozitate, mă uitam la aceste fake news-uri și pusesem ecranele vizavi. Cum venea vortexul polar, începând din Spania până în estul Europei, prețul energiei creștea cu 7-8 procente. În același timp, certificatul de carbon, dacă ne uităm cum crește, ne uităm și că este direct proporțional cu prețul energiei.
Așadar, ne pregătim de o iarnă 25-26, care nu cred că va fi nici mai grea, nici mai ușoară decât precedentele și nici decât viitoarele. Să mai parafrazez un clasic în viață: „iarna nu-i ca vara”. Și trebuie să spun că Getica 95 este furnizorul care a criticat de acum 3-4 ani de zile prosumatorii. Nu i-am criticat în sensul rău. Avem nevoie, am spus atunci, o repet și acum, de o legislație care să ne aducă la o masă a discuțiilor cu prosumatorii. Cred că, printr-o disciplină și prin educarea consumatorilor, reușim să-i integrăm în Sistemul Energetic Național, putem să creăm un puzzle foarte bun în acest sistem energetic. Când vorbim despre această iarnă, trebuie să facem niște scenarii. N-am auzit pe nimeni făcând scenarii aici și o să încerc eu să le pun pe tapet așa, una câte una.
Nu știm cum va fi iarna. Pot să fie 12-14°, 10°, dar putem să avem și perioade cu ger năpraznic, cum au fost în luna februarie a acestui an cu -20, -25°. Mai punem aici și o ploaie înghețată, o chiciură, și atunci vedem ce avem și ce nu avem. Punem în stânga ce avem, punem în dreapta ce ne lipsește. Și atunci, dacă repetăm un scenariu de groază, să zic cum a fost în 2018 acea ploaie înghețată care a oprit Unitatea 1 de la Cernavodă, iar eolianul din Dobrogea nu funcționa din cauza chiciurii care se așezase pe pale,vedem că o să ne dispară vreo 700 MW din nuclear și din eolian vreo 1.500-2.000.
Nu mai punem, ca acum 7 ani de zile, când aveam Complex Energetic Oltenia, care producea în jur de 2.500 – 3.000 MWh. Și atunci, întrebare clară, directă: cum reacționăm? Acesta este un scenariu, nu l-a spus nimeni, nu l-a adus nimeni în discuție.
Presupun că pronsumatorii, într-o astfel de iarnă, cu negură, chiciură și -20°, nu pot să producă mai mult de 10% din capacitățile instalate. Capacitatea noastră de interconectare, despre care trebuie să vorbim, este undeva la 3.600- 3.700, ceea ce putem să importăm. Consumul pe vârf de seară, când consumatorul casnic se întoarce de la serviciu, poate să ducă și la 9.000 MW consum, dacă nu 9200-9.300.
De la aceste scenarii trebuie să plecăm și să găsim soluțiile cum reacționăm. Pentru că, într-adevăr, depozitele de gaz sunt la un maxim istoric, cred. Dar ce facem dacă CET-urile din România și mai ales marile orașe – știm care sunt problemele – nu pot să asigure energia termică de care avem nevoie. Vom trece pe curent electric? Putem să atingem un maxim de 10.000? Eu cred că nu, ca și consum mă refer. Dar de unde luăm energia? Aceasta este întrebarea și acesta este scenariul de la care trebuie să plecăm. Este scenariul cel mai pesimist și cred că, plecând de la un scenariu pesimist, nu mai putem fi luați prin surprindere ca alte dăți, că noi mereu ne trezim că ne-a lua prin surprindere orice.
Nu, nu este un discurs critic, este un discurs normal, este un discurs real, care face referire la ceea ce se întâmplă în sistemul energetic. Nu mai punem în discuție starea precară a unor distribuții. În Sistemul Energetic Național, pe partea de transport, cred că stăm bine în acest moment. Sper să nu avem probleme, să mai pice câte un segment de distribuție în anumite perioade de ger năpraznic, de viscol. Asta se întâmplă peste tot, ați văzut în lume. Nu este doar pentru România, nu suntem noi cei mai răi. Aș vrea să-l felicit pe domnul Ivan pentru modul în care a condus Sistemul Energetic Național în ultimii ani și sunt ferm convins că România va trece și peste această iarnă.
Nu am niciun dubiu că nu vom trece, pentru că profesionalismul din Sistemul Energetic Național este dus la nivel de artă și nu vreau să periez aici pe nimeni; chiar am făcut lucruri deosebite. Inclusiv de la ultimii pe listă, cu voia dumneavoastră, dacă vreți. Cum a spus un mare om politic acum vreo 35 de ani, furnizorii au fost cei mai huliți în această perioadă, adică hoții, cei cărora toată presa care sunteți în partea cealaltă ne-ați pus în cârcă tot felul de scumpiri.
Am auzit toată lumea și mulți spunând că avem cea mai scumpă energie. Nu, nu avem. Uitați-vă în toate statele. România nu are cea mai scumpă energie. România are o energie normală, plătită la nivel de piețe, de interconectare. Dacă luăm energia activă care se tranzacționează în România, este la nivel de preț mediu pe Europa, undeva chiar la jumătate, pozițiile 21-23 era. Nu suntem cei mai scumpi. Într-adevăr, prețurile în ultima perioadă s-au mai reglat, unele au mai crescut. Cred că oricine poate să plătească în România un astfel de preț al energiei.
Într-adevăr, suntem scump dacă ne raportăm acum 5 ani de zile, când prețul energiei active România era de 50 euro, iar astăzi vorbim de un preț al energiei active de 100-110 euro. De aici este diferența, plus taxele care au mai crescut. Am auzit că au crescut foarte mult facturile în luna august. Dar uitați-vă că facturile în luna august au crescut din cauza măririi TVA-ului, a taxelor de transport, a taxelor de distribuție și accizei.
În contul lui Getica, am mai spus-o și o repet, această mărire a taxelor a însemnat un 47 lei la consumatorul final, pe finalul prețului. De ce am făcut această adăugare? Pentru că eu consider că un preț mediu de 220-230 euro, cu tot cu taxe la consumatorul final, casnic și non-casnic poate fi ușor suportat și se poate trece ușor și peste această iarnă.
Nu cred că este un preț foarte mare al energiei electrice dacă ne uităm la profiturile pe care le-au făcut, din partea de non-casnică, toți consumatorii de energie. Doar nouă ne place puțin să ne văicărim, să ne lamentăm, să dăm vina că nimeni nu ne ajută. Trebuie să găsim întotdeauna vinovații de serviciu. Nu ne uităm ce facem noi. Ceea ce vreau să vă spun este că situația nu este atât de grea, dacă știm să o gestionăm în sistem. Cred că o să-mi atrag niște antipatii din cauza a ce voi spune acuma. Cred că am renunțat foarte ușor la unele capacități de producție, în special cele din combustibili fosili, din cărbune ca să fiu mai bine înțeles. Eu cred că trebuiau păstrate ca rezervă pentru orice se poate întâmpla rău.
Cum am spus și mai înainte, haideți să facem un scenariu, că avem 2 săptămâni de -20°, ne trebuie centrale pe combustibil fosil sau pe hidrocarburi, pentru că aceste centrale merg în bandă. Avem nevoie de ceva de rezervă. N-o să intru în detalii aici să aprofundez, pentru că știm foarte bine că România este printre primele primele țări, dacă nu chiar prima țară din Europa care a implementat fără șovăire orice directivă europeană. Trebuie să avem și un mesaj către partenerii noștri europeni, pentru că noi ne-am făcut datoria și așteptăm ca să primim în același timp cu altă mână ceea ce am dat.
Sunt ferm convins că vom trece și peste această iarnă și peste următoarele 50. Prețurile în următorii ani vor scădea, pentru că sunt foarte multe investiții
Și acum o să trec la partea a doua, cum mi-am structurat intervenția. Ce vom face noi, Getica 95? Getica 95 în acest moment suntem al 4-lea furnizor din piața de energie. Mă refer la clientul non-casnic, nu mă refer la casnic. De casnic cam fugim în această perioadă și am fugit dintotdeauna. Nu suntem pregătiți să gestionăm partea clientului casnic. La non-casnic am avut în permanență o plăcere să lucrăm cu non-casnicul și mai ales acum avem și câteva proiecte. Trec la investițiile noastre.
Încercăm să ne consolidăm o serie de clienți, clienți foarte mari, unde vom încerca să venim cu proiecte pe 5-7 ani de zile, în special proiecte de stocare a energiei, pentru a face stocare în perioadele în care există un surplus în Sistemul Energetic Național și a le descărca pe acele vârfuri de seară sau vârfuri de dimineață, când știți foarte bine că am atins câteva prețuri destul de piperate.
Ne lovim de o legislație în care clientul poate schimba furnizorul cu un preaviz doar de 48h. De fapt, nu mai este preaviz. Te trezești în POSF că ți-a plecat clientul. De aceea, împreună cu clienții noștri încercăm să securizăm aceste contracte pe o perioadă de 5-7 ani de zile, cu instalare de sisteme de stocare la consumatorul final, în total 127 MW putere instalată ori 2 ore, ceea ce înseamnă 254 MW.
Mai avem două proiecte foarte mari, unul pe eolian și cu stocare, de 320 MW. Suntem în faza finală, finanțarea este găsită, este implementată, doar mai avem partea de a ne alege furnizorii cu care vom lucra. Și încă două proiecte pe solar, în valoare totală de 280 MW, un proiect solar plus 600 MW unități de stocare, iar un alt proiect care este puțin mai mare, de 600 MW solar, cu 1.400 MW unități de stocare.
Cam aici suntem noi, Getica 95. Încercăm ca în următorii 3, 4 ani de zile, să finalizăm aceste proiecte. Toată lumea vorbește că facem repede. Facem trei luni, patru luni, șase luni, un an de zile. Nu. Și vă dau un exemplu și toată lumea mă știe că eu sunt un om al exemplelor concrete. Un transformator de 400 pe care îl plătești acum 80%, chiar 100% în avans, el vine peste un an și două luni, un an și șase luni. Așa că, dacă vrem să ne așteptăm la o scădere a prețurilor, putem să vorbim, undeva, pe la sfârșitul anului 2028. După calculele noastre și după tot cash flow care l-am făcut cu finanțatorii noștri, prețul ar fi la 80 euro pe MW-ul instalat undeva pe la sfârșitul anului 2028, începutul anului 2029. Asta în condițiile în care și investițiile din sistemul energetic național ne ajută. Mă refer aici în partea de transport și distribuție,
Vreau să vă spun că românul, în permanență, el este foarte, foarte liniștit. Dacă aveam cărbunele, nu aveam absolut nicio emoție. Dar și fără cărbunele ăsta care îl avem la 1.000 MW putere instalată, eu cred că putem să stăm liniștiți”, a mai spus Viorel Tudose.
Virgiliu IVAN
Virgiliu Ivan: ”România a obținut o victorie importantă în luna octombrie, aceea de a permite funcționarea centralelor pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia”
”În ceea ce privește funcționarea sistemului energetic, aș începe cu partea bună. Vreau să vă spun că sunt ceva mai relaxat în această perioadă, pentru că România a obținut o victorie importantă în luna octombrie, aceea de a permite funcționarea centralelor pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, din două centrale: Rovinari și Turceni. Foarte important. A fost o muncă intensă și au fost, practic două echipe, și merită menționate, atât echipa de la nivel politic, dar și echipa tehnică”, a declarat Virgiliu Ivan, directorul Dispecerului Energetic Național (DEN).
”În ultimele luni, mai bine de șase luni, au fost numeroase ședințe, discuții, atât interne, cât și cu reprezentanții Comisiei Europene și, în final, am reușit să demonstrăm că este nevoie ca, în perioada următoare, să se mențină în funcțiune grupurile de la Complexul Energetic Oltenia. Este vorba de trei grupuri la Rovinari și de trei grupuri la Turceni și asta este foarte important. Și aportul lor la funcționare a sistemului în perioada de iarnă este unul deosebit de important. Dacă datele pe care le-am dat în vară pentru pregătirile de iarnă nu luau în considerare funcționarea Complexului Energetic Oltenia, realitatea e ceva mai bună și asta, v-am spus, mă face să cred că vom depăși cu bine această iarnă.
Nu spun că nu vor fi momente tensionate, că nu vor fi momente de cumpână, dar așa cum s-a văzut și până acum, cu ordonarea asigurată de către Ministerul Energiei, prin domnul Ministru, prin domnul secretar de stat care coordonează Comandamentul Energetic de iarnă, cu toți actorii implicați în cadrul sistemului, am trecut cu bine.
Referitor la activitatea Transelectrica, sunt două activități foarte importante care au legătură cu funcționarea în condiții de siguranță. Una dintre ele este activitatea de transport de energie electrică. Și în acest an au continuat lucrări de investiții, de mentenanță, de mentenanță majoră pe câteva linii foarte importante, care asigură tranzite, fluxuri transfrontaliere. Lucrăm în continuare, punem în siguranță instalațiile pentru perioada de iarnă.
Așa cum s-a spus, am ajuns la o capacitate transfrontalieră de 4.000-4.500 și fac precizarea că aceasta nu este o valoare fixă. Poate să fie și peste 4.500, poate să fie și sub 4.000, pentru că depinde de foarte mulți parametri, atât din sistemul nostru, dar și din sistemele vecine. Comparativ cu ceea ce exista în urmă cu 10 ani, aveam o capacitate transfrontalieră de 1.400-1.500 MW. Acum, practic, s-a triplat în decursul a mai puțin de 10 ani. Ceea ce este de remarcat pentru România. Nu vorbesc aici doar pentru Transelectrica. Sunt eforturi deosebite care s-au făcut de către statul român prin noi, Transelectrica, și rezultatele se văd. 4.000-4.500 MW reprezintă astăzi aproape jumătate din consumul de energie electrică al României. Astăzi, la vârful de seară, o să ajungem la 8.000 MW consum. Eu zic că reprezintă o pondere foarte importantă această capacitate transfrontalieră. Comparativ cu consumul, ne putem raporta la orice, dar cred că relevant este să o raportăm la consum și la necesitățile noastre.
Pe zona de producție de energie electrică, o activitate foarte importantă este aceea de ordonare a activității în cadrul sectorului, de monitorizare a funcționării producătorilor de energie electrică, de monitorizare a rezervelor de combustibil și de fiecare dată când vedem că sunt probleme, sunt sincope, le aducem la cunoștința autorităților, discutăm, organizăm întâlniri, comandamente pentru a surmonta problemele, potențialele probleme pe care le identificăm
La nivel regional și european știți că au loc în fiecare săptămână analize privind adecvanța sistemelor și chiar cu cel puțin o săptămână de zile înainte cunoaștem dacă la nivel regional pot fi probleme în alimentarea cu energie electrică, în securitatea energetică. Facem parte din toate grupele de lucru, vorbim de perioada de iarnă, avem semnale în avans cu privire la evoluția stocurilor de combustibil, a energiilor disponibile la nivel regional și împreună cu colegii de la celelalte transelectrici din Europa, de la operatorii de transport și sistem, luăm decizii.
Un efect l-ați văzut. Anul acesta, în perioada de vară, chiar dacă a fost caniculă, prețurile nu au mai fost la fel de ridicate ca cele înregistrate în vara trecută. Eu zic că aici s-au făcut eforturi atât la nivel politic, dar mai ales la nivelul nostru, al celor din zona tehnică, pentru că am discutat cu operatorii de transport și sistem, s-a intervenit și la Comisia Europeană, și a fost o coordonare mult mai bună în ceea ce privește programele de lucrări de mentenanță, atât pe rețeaua electrică de transport, cât și pe zona de producție de energie electrică. Atunci când sesizam că sunt probleme, măsura pe care o luam era aceea de a nu mai retrage, de a reveni în funcțiune cu instalațiile pe care le retrăgeam. Repet, pentru iarna aceasta consider că s-au făcut eforturi.
Rezultatele, cel puțin la început de iarnă, se văd prin rezervele pe care le avem. Printr-o coordonare foarte atentă, cred că vom depăși cu bine perioada aceasta de iarnă. S-au făcut analize, scenarii, ajunsesem în scenariul cel mai pesimist, dar ăsta era fără Oltenia, să importăm undeva la 4.500 MW. Deci, acel scenariu pesimist era fără Oltenia. Acum lucrurile, eu, unul, le văd mai bine”, a mai spus Virgiliu Ivan.
Cosmin MAXIM
Cosmin Maxim: ”Transgaz este pregătit pentru a face față condițiilor specifice sezonului rece”
”La fel ca și colegii la Transelectrica, și Transgaz, pentru a depăși provocările iernii 2025-2026, a finalizat programul de acțiuni necesar pentru asigurarea funcțională a SNT în condiții de siguranță și este pregătit pentru a face față condițiilor specifice sezonului rece, astfel încât toate localitățile și consumatorii direct raportați la SNT să fie alimentați cu gaze în condiții de siguranță și continuitate”, a declarat Cosmin Maxim, director, Dispeceratul Național de Gaze Naturale.
”De asemenea, un rol important în asigurarea menținerii SNT în siguranță și asigurarea consumului pe perioada iernii o au depozitele de echilibrale. Astfel, situația stocului de gaze naturale aflat în depozitele de înmagazinare operate de cei doi operatori de înmagazinare, la data de 01 noiembrie 2025, era de circa 3,114 miliarde m³, cu aproximativ 143 de milioane m³ mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, gradul de umplere pe depozit fiind de aproximativ 98,2%. În momentul de față, stocul de gaze naturale aflat în depozitele de înmagazinare este de circa 3,08 miliarde m³, cu aproximativ 70,5 milioane mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Referitor la import și capacități pe puncte de interpretare oferite de Transgaz, Transgaz are semnate acordul interconectare cu partenerii adiacenți pe toate punctele de interconectare transfrotalieră, iar capacitățile puse la dispoziție sunt bidirecționale.
Conform acestor acorduri, Transgaz a pus la dispoziție o capacitate totală pe punctele de interconectare transfrotalieră pe direcția de intrare în România de aproximativ 45,2 milioane m³/zi și o capacitate totală de ieșire din România de aproximativ 47,2 milioane m³/zi. Practic, punctele de interconectare folosite de utilizatori de rețea pentru importul de gaze naturale sunt prin punctul de interconectare Negru Vodă-Kardam, punctul de interconectare Ruse-Giurgiu și punctul de interconectare Csanadpalot, iar capacitatea însumată a acestor puncte de interconectare este de aproximativ 24,4 milioane mc/zi. La licitațiile anuale și trimestriale desfășurate până în prezent pe aceste puncte de interconectare, au fost rezervate capacități de intrare în România pentru perioada decembrie 2025 – martie 2026 de 10,8 milioane mc de zi, pentru luna decembrie 2025, și de 12 milioane mc/zi, pe intervalul ianuarie-februarie-martie 2026. Un exemplu pentru luna noiembrie 2025. Capacitate totală de intrare în România, rezervată la licitațiile anuale, trimestriale și lunare este de 14,55 milioane mc/zi, mai mare decât rezervările făcute pentru aceeași perioadă din sezonul 2024-2025.
De asemenea, Transgaz, pentru creșterea capacității de transport a SNT-ului, a finalizat și a pus în funcțiune două noi conducte, respectiv conducta de la Băcia-Mintia, necesară alimentării cu gaze a Centralei în Cogenerare de la Mintia și conducta Tuzla-Cobadin-Podișor, conductă pe care se vor transporta gazele din Neptun Deep. În acest moment, această conductă este inclusă în SNT și utilizată pe porțiunea Cobadin-Podișor pentru transportul importurilor de gaze dinspre Negru Vodă spre zonele de consum. În aceste condiții, începând cu data de 20 octombrie 2025, Transgaz a modificat și limitele de funcționare ale SNT, acestea crescând pentru toate stările de funcționare cu 7 milioane m³. Spre exemplificare, limitele de funcționare ale sistemului în stare optimă de funcționare au devenit de la 85-88 interval, la 92-95 de milioane mc.
Totodată, pentru îmbunătățirea securității energetice a zonei și aprovizionarea cu energie alternativă și accesibilă pentru Ucraina, Transgaz, operator sistemului național de transport gaze din România, împreună cu operatorii sistemelor de transport al gazelor naturale din Bulgaria, Grecia, Moldova și operatorul interconectorului Grecia-Bulgaria au identificat și propus soluții oferite în comun a unor produse super-grupate de capacitate care facilitează transportul de gaze dinspre Grecia înspre Ucraina, denumite Ruta 1, Ruta 2 și Ruta 3. Rutele 1, 2 și 3 au fost dezvoltate în spiritul solidarității și poate servi ca exemplu pentru cooperarea regională.
Până în prezent, autoritățile de reglementare din cele cinci țări au aprobat oferirea T1 în perioada iunie-octombrie 2025 și prelungirea oferirii ei pentru perioada noiembrie 2025 – aprilie 2026, iar la data de 7 noiembrie s-a semnat o scrisoare comună adresată autorităților de reglementare din Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina, solicitarea aprobării disponibilității produselor speciale de capacitate Ruta 2 și Ruta 3 împreună cu Ruta 1 simultan și concurente până în luna aprilie 2025, inclusiv, rute care vor facilita transportul de gaze din Grecia către Ucraina, provenite din surse diversificate GNL și gaze din zona Mării Caspice”, a mai spus Cosmin Maxim.
Pe de altă parte, acesta a precizat: ”Spre deosebiri de noi, Republica Moldova nu are depozite de înmagazinare și nu are nici producție internă, astfel că asigurarea consumului intern se face prin punctul de interconectare, respectiv Ungheni cu România, Căușeni cu Ucraina și Grebeniki Alexeevca, tot cu Ucraina. În momentul de față, capacitatea scoasă la licitație pentru Ungheni este 100% acoperită, undeva la 6 milioane m³, și, în momentul de față, Republica Moldova se alimentează din România prin punctul de interconectare Ungheni. La fel și Tiraspolul, partea stângă a Nistrului și partea dreaptă. În continuare, dacă au nevoie peste capacitate, se poate importa prin Isaccea – Căușeni către Moldova”.
Corina POPESCU
Corina Popescu: Au fost momente critice pe care Rep. Moldova a reușit să le depășească cu suportul colegilor din România
”În Republica Moldova, sistemele energetic și de gaze sunt interconectate și centralele care funcționează în momentul de față și care asigură consumul sunt pe parte de gaze. Vorbesc de CET-urile care sunt: CET Chișinău, CET-ul de la Bălți și un grup care funcționează în centrala electrică MGRES (n.r. – centrala de la Cuciurgan) pe partea de gaz. Moldova și-a asigurat, prin compania Energocom, atât achiziția de gaze pentru această iarnă, cât și stocurile necesare pentru asigurarea livrărilor gazelor în rețelele pentru consumatorii din Moldova, de pe piețele europene”, a declarat Corina Popescu, președintele CA al Moldelectrica (operatorul de transport și sistem de peste Prut).
”Să revenim la Moldelectrica. Am ascultat aici și este foarte ușor să faci scenarii când ai alternative. Pentru Moldova, este mai greu de a-și face niște scenarii de funcționare, ținând cont de mai multe aspecte.
Primul aspect este cel legat de faptul că sistemul electroenergetic din Republica Moldova funcționează interconectat cu cel al Ucrainei și cred că toată lumea din sala asta urmărește și vede că, în ultima perioadă, orice atac asupra sistemului electroenergetic din Ucraina se reflectă și asupra Moldovei. Deci, greu de făcut scenariu.
Dispecerul energetic de la Moldelectrica lucrează foarte apropiat cu Dispecerul Energetic Național și recunosc că au fost momente critice în care Moldova sau pe care Moldova a reușit să le depășească cu suportul colegilor din România și profesionalism. Să știi că există profesionalism și în partea stângă, și în partea dreaptă a Prutului. Colaborarea aceasta cred că e speranța pe care o are Moldova pentru această iarnă.
Legat de ce se întâmplă astăzi în Moldova, îmi aduce aminte de anii 2000 în România. Teoretic, ei sunt într-un proces accelerat de implementare a tot ce înseamnă aquis-ul european, fiind candidați la aderare la Uniunea Europeană. Mă bucur că pot să anunț astăzi că sectorul energiei figurează cu transpunerea celor mai multe reglementări europene. Deci, practic, în negocierile pe partea de energie electrică s-au făcut cei mai mulți pași pentru aderare. Lucrul acesta le și permite ca, în momentul în care se întâmplă ceva, să se bazeze pe suportul țărilor din ENTSO-E, în Europa continentală.
Este adevărat că se fac analize permanente pe toată această regiune de securitate, pe Europa continentală, și sunt și scenarii de acțiune deja pregătite, ținând cont și de cele mai negre situații care pot apărea, nu neapărat din Republica Moldova, așa cum am explicat, și Ucraina.
Legat de investiții, au și ei tot un program de trecere a vârfului de iarnă pe care l-au adoptat încă din luna august, ținând cont de discuțiile avute cu țările existente în ENTSO-E, atât pe parte de energie electrică, cât și pe partea de gaze. Sunt la zi cu măsurile care sunt prevăzute în acel plan. Mai au anumite lucruri de îndeplinit până la sfârșitul anului și tare m-aș bucura să finalizeze și linia Vulcănești-Chișinău, care ar aduce un sport de securitate pentru consumatorii din zona centrală și pentru cei care locuiesc în zona Chișinăului.
Au derulat anul acesta mai multe proiecte de investiții, inclusiv pentru construcția unor centrale regenerabile mari. Ei când spun centrale regenerabile mari, nu sunt ca la noi, de sute de megawați, 150 de megawați pentru ei reprezintă o centrală regenerabilă mare. Dar ce este mai important, este o licitație care se află în desfășurare până la sfârșitul acestui an, de construcție și finanțare, o schemă suport gândită pentru finanțări pentru centrale noi, care să fie furnizoare de servicii de echilibrare, pentru că lucrul acesta lipsește în Moldova. Ei niciodată n-au avut o piață de servicii de sistem, tot timpul altcineva-i echilibra; în trecutul îndepărtat Rusia, în trecutul mai apropiat îi echilibrează Ucraina și câteodată, pe ajutoare de avarie, România.
Dar faptul că ei sunt dornici să implementeze toate mecanismele existente la nivel european și că au găsit surse de finanțare pentru aceste capacități flexibile este de remarcat, pentru că lucrul ăsta lipsește sistemului energetic din Republica Moldova. Este un lucru care dă speranțe că își vor crea un sistem electroenergetic modern și pregătit să facă față oricărui atac. Sunt încrezătoare că au învățat lecțiile și de la noi, dar și de la ceilalți din zonă și au această determinare de a implementa proiecte noi care să le crească securitatea energetică.
Sper eu să fie o iarnă pe care să o depășească la fel de bine ca și pe iarna trecută. Iarna 2024-2025 a fost o iarnă foarte grea pentru Moldova. Cred că puțină lume știe. S-au trezit la 1 ianuarie fără gaz și fără energie electrică și, cu toate astea, au reușit să supraviețuiască. E adevărat că nu ar fi reușit fără România și nu mi-e jenă să afirm lucrul acesta – nu pe gratis. Au plătit pentru tot ce au primit de aici, atât pentru gaz, cât și pentru energie electrică, dar implementând mecanisme de tranzacționare moderne și existând disponibilități în regiune, în baza acestor analize care sunt făcute la nivelul Europei continentale, au reușit să depășească iarna trecută și vor depăși și iarna aceasta.
Pe termen mediu și lung, au în planul de investiții pe 10 ani, pe care tocmai l-au aprobat și ei pentru prima dată, construirea de noi linii de interconexiune cu România, Suceava-Bălți, Strășeni-Gutinaș, mai au o linie de interconexiune cu Ucraina pe 330 kV. Cam atât pe peste Prut”, a mai spus Corina Popescu.
Cristian SECOȘAN
Cristian Secoșan: ”Avem ATV-uri, șenilate, utilaje speciale pentru a putea avea acces în cele mai diferite zone”
”Vreau să subliniez doar un singur lucru, care nu are neapărat legătură cu activitatea de distribuție, dar care mi se pare foarte important să fie înțeles; e cel legat de faptul că nouă ne lipsesc, de fapt, capacitățile de generare și doar investind puternic în capacitățile de generare vom reuși, probabil, să obținem niște prețuri ceva mai jos la energia electrică. Dacă vă uitați pe o statistică a PZU-ului, o să vedeți că vara, când e mult soare și se produce multă energie din instalații fotovoltaice, prețul e cu 50% mai mic decât acum sau cu 30%, depinde din ce parte te uiți”, a declarat Cristian Secoșan, director general Delgaz Grid, companie memebră a Grupului E.On în România.
”Dar, revenind la rețele – și o să încep cu rețeaua de gaz -, aici s-au spus destul de multe lucruri legate de gaz, de faptul că avem gaz destul. Cred că unul dintre cele mai importante lucruri pe care le-am aflat e cel legat de capacitatea de injecție și extracție, cea care, cumva, era un impediment pentru a fi siguri că nu vom avea probleme iarna cu aprovizionarea cu gaz.
Dar un lucru nu s-a spus și pe acesta vreau să-l subliniez: și anume siguranța. Gazul este bun dacă îl folosești așa cum trebuie. Dacă nu, așa cum ați văzut, s-au întâmplat niște lucruri rele în săptămânile trecute și aici cred că ar trebui insistat. Noi avem niște campanii de conștientizare, avem niște campanii pe care le derulăm împreună cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Departamentul pentru Situații de Urgență, informăm oamenii despre utilizarea gazelor.
În ultimii 2 ani am instalat peste 20.000 de detectoare de fum și monoxid de carbon în locuințe din 20 de județe și așa mai departe. Deci, cred că, fiind sezonul utilizării gazului și o perioadă în care necesarul de gaz crește, din păcate, direct proporțional crește și numărul de accidente și probleme care se pot întâmpla. Noi încercăm. Și așa cum am spus legat de conștientizare, vă mai dau o cifră care mi s-a părut mie interesantă. Noi avem circa 25.000 km de rețea și anul trecut am trecut în medie de 12 ori să facem detecție ca să vedem dacă totul e în regulă și dacă nu există scurgeri de gaze pe rețeaua noastră de distribuție.
E foarte important să existe atenția asta legată de instalațiile de utilizare, cele care sunt în casele oamenilor, unde nu putem intra, cele care sunt în scările de bloc, unde nu putem intra decât cu acordul asociațiilor de proprietari și unde, de multe ori, există probleme care sunt foarte greu de gestionat.
Pentru a avea o imagine, noi în ultimii circa 20 de ani sau de la privatizare din 2005, am investit în rețeaua de gaz circa un miliard de euro și am făcut lucrul acesta în principal pentru monitorizarea conductelor, a stațiilor de reglare și măsurare, sisteme de monitorizare a presiunii. Prin aceste investiții, credem noi că am creat și premizele unei continuități în alimentare. Ceea ce iarăși e important de reținut – intervenția rapidă în caz de incendii sau avarii, care și ea este foarte importantă și unde facem eforturi mari.
Revenind la partea de energie electrică, dacă e să încep tot cu investițiile, nivelul de investiție e cam același, circa un miliard de euro în perioada 2005-2025, deci 4,6 miliarde de lei mai mult în modernizarea și digitalizarea rețelelor. S-a vorbit de lucrul acesta și domnul Ivan știe foarte bine și a menționat cât de important este să poți monitoriza în timp real starea și încărcarea rețelelor și să reconfigurezi automat alimentarea. Asta pentru ca să eviți suprasarcini, dar și ca să restabilești serviciul pe căi alternative.
De asemenea, avem echipe pregătite pentru intervenții, noi zicem că dacă e o iarnă normală, așa cum a fost descrisă mai devreme, cea cu două viscole, credem că putem să facem față. Avem mijloace de transport și două lucruri vreau să vă spun despre mijloacele de transport speciale pentru zone cu acces dificil, pentru că rețeaua merge prin păduri, pe dealuri, pe munți. Avem ATV-uri, șenilate, utilaje speciale pentru a putea avea acces acolo. Și, de asemenea, avem drone acum, pentru a putea identifica rapid zonele cu defecte. Și dronele noastre pot să meargă pe traseul linilor electrice aeriene. Aici suntem foarte bucuroși pentru că am testat în mai multe împrejurări. Din păcate, la Broșteni, după cum știți în vara asta, unde au fost acele inundații, la fel, dronele noastre au zburat destul de mult ca să vadă, să putem evalua cât mai bine situația în zone în care nu am avut acces.
Legat de rețelele de energie electrică, s-a spus de interconexiuni. O să subliniez doar un ultim lucru, pentru că am început cu investițiile, o să termin tot cu investițiile. Evident că e nevoie de multe investiții. Capacitățile de generare de care vorbeam trebuie conectate la rețea și se pot conecta doar cu bani. Și cred că trebuie să păstrăm în minte mereu că predictibilitatea și stabilitatea legislativă sunt cele care ne ajută să investim banii ăștia și să creăm ceea ce ne dorim să creăm”, a mai spus Cristian Secoșan.
George NICOLAESCU
George Nicolaescu: Am angajat în ultimii 2 ani peste 500 de electricieni cu care să putem interveni rapid acolo unde este necesar
”Ca operator de distribuție, gestionăm preponderent sau avem volume foarte mari de instalații aeriene și suntem interesați și acționăm cu maximă atenție, mai ales în ceea ce privește intensitatea fenomenelor meteo extreme”, a declarat George Nicolaescu, director regiunea operativă Muntenia, Rețele Electrice România, companie membră a Frupului PPC în România.
Vreau să fac o referire la rapoarte ale Agenției Europene de Mediu. Unele dintre ele spun că pagubele și pierderile economice generate de fenomenele extreme în ultima perioadă și cel puțin în ultimii 3 ani de zile sunt la circa 208 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un sfert din pagubele pe ultimele 4 decenii. Deci, pagubele generate de aceste fenomene s-au amplificat și, totodată, numărul lor este mult mai mare.
Totodată, gestionăm rețele electrice care au fost construite în mare parte pe baza normelor de proiectare elaborate cu mulți ani în urmă. Vitezele vântului care au fost luate în considerare atunci s-au schimbat și, totodată, dacă liniile de transport de 110 kilovolți au fost construite de-a lungul culoarelor de bătaie a vântului, direcția vântului s-a schimbat în unele cazuri și unele zone și impactează semnificativ rețelele noastre de distribuție.
Compania noastră activează într-un sector fără de care aspectele vieții moderne, cum ar fi alimentarea locuințelor, funcționarea spitalelor, a instituțiilor publice, cât și a serviciilor esențiale, ar fi grav afectate. De aceea, indiferent de anotimp, că este vară, că este toamnă, că este iarnă, ne pregătim din timp pentru scenarii deosebite și dificilă.
Avem și noi un program de trecere a vârfului de iarnă, care este în plină desfășurare și ne-am propus să-l finalizăm până la sfârșitul lunii noiembrie. În acest sens, se efectuează verificări riguroase ale instalațiilor electrice, se asigură întreținerea culoarelor liniilor electrice aerine. Pentru prima oară în ultimii ani, am angajat echipe proprii care să asigure posibilitatea de a interveni rapid atunci când copaci din afara culoarului cad în condiții extreme peste liniile noastre, astfel încât să restabilim rapid alimentarea cu energie electrică. Totodată, ne asigurăm că avem utilajele necesare pentru toate cele trei regiuni și, de asemenea, vorbim de personalul propriu. Am înțeles cât de important este să acționăm rapid în caz de situații extreme. Am angajat în ultimii 2 ani peste 500 de electricieni cu care să putem interveni rapid. Am extins poligoanele noastre de instruire ca să oferim capacitate de pregătire, mai ales pentru remedierea defectelor ce apar în instalații aeriene.
De asemenea, ca și companie de distribuție, suntem interesați de siguranța populației și în acest sens, împreună cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, am lansat împreună un ghid al siguranței în domeniul electric, care cuprinde măsuri pentru protecția personalului și a populației. Acest ghid este disponibil pe platformă oficială www.fiipregatit.ro. Oferă informații și sfaturi practice pentru utilizarea corectă a aparatelor.
Dar, mai ales în condiții de iarnă, este important ca oamenii să știe câteva lucruri practice care le pot salva viețile. Chiar și în condiții normale sau în condiții extreme, este important să nu atingă tablourile electrice, firele din cutii de distribuție, să nu atingă stâlpii sau conductoarele (n.r. – sârmele) căzute pe sol. De asemenea, să nu se urce pe stâlpii de electricitate și să nu acționeze cu utilaje sau cu materiale în alte schele, țevi, bare metalice în preajma liniilor electrice aeriene, în niciuna din condiții, fie că vorbim de condiții normale, fie că vorbim de condiții extreme.
Revenind, însă, la măsurile pentru pregătirea vârfului de iarnă, acestea sunt completate de un amplu proces de modernizare și digitalizare a rețelelor în toate cele trei regiuni în care activăm. Derulăm proiecte prin care introducem în subteran liniile electrice aeriene, acolo unde este posibil. Transformatoarele noastre de putere de distribuție le instalăm în anvelope de beton pentru a nu mai fi supuse intemperiilor vremii, instalăm distanțoare interfazice acolo unde este nevoie, pentru a preveni apropierea conductoarelor în cazuri de vânturi extreme și, totodată, înțelegem că reziliența rețelor nu ține doar de robuste, ține și de timpii de realimentare a clienților. Ca parte a procesului de digitalizare, avem instalate echipamente de telecontrol pe majoritate liniilor de medie tensiune, cu care identificăm rapid locul de defect și reușim să realimentăm clienții din sursele de rezervă.
Pentru a investi, privim înainte către noi axe de finanțare. Am auzit astăzi că sunt disponibile noi posibilități de finanțare în sectorul distribuție energiei electrice și mulțumim pentru aceste oportunități. Ne aflăm într-o paradigmă energetică în care tranziția verde, eficiența și reziliența trebuie să meargă mână-mână și, drept urmare, vom continua să investim, vom continua să inovăm și să colaborăm cu toți cei prezenți în domeniul energetic, astfel încât să asigurăm distribuție sigură, fiabilă și durabilă a energiei, adaptată la nevoile viitorului”, a mai spus George Nicolaescu.
Claudiu TUDOSE
Claudiu Tudose: Sunt destule situațiile în care colegii noștri merg la intervenții și se întâlnesc cu animale sălbatice – urși, lupi – și cerem ajutorul colegilor de la ocoalele silvice
”DEER este cel mai mare distribuitor din România, acoperă 40% din suprafața țării, are aproximativ 4 milioane de consumatori și suntem prezenți în 18 județe. Evident, avem și cel mai mare număr de angajați, dar să nu credeți că ne este de ajuns. Din punctul meu de vedere, meseria de electrician este meserie vocațională”, a declarat Claudiu Tudose, director Divizia Operațiuni și Dezvoltare din cadrul Distribuție Energie Electrică Romania (DEER), companie membră a Grupului Electrica.
”Noi am generat niște programe de parteneriat cu școli, licee, învățământ dual și sunt mândru să vă anunț că cei care au absolvit prima generație de acum 6 ani, din programele implementate de noi, sunt colegii noștri în ture de deranjamente și exploatare. Sunt oameni capabili. I-am luat niște copii și i-am transformat în adevărați bărbați responsabili.
Am făcut și eu un studiu referitor la impactul schimbărilor climatice asupra rețelelor noastre. Rețelele noastre au fost programate să reziste la niște vânturi de 80 km/h; gândiți-vă că acuma s-au atins peste 120 km/h ceea ce reprezintă o creștere a vântului cu 50%.
Și noi investim în rețele. Anul acesta vom închide, undeva, la 734 de milioane de lei investiții în rețele electrice. Pentru la anul, ne-am propus undeva la 760 de milioane de lei. Noi facem reconductorări acolo unde se poate. Problema este în felul următor și aici avem nevoie de sprijinul legislativului pentru a asigura culoare de siguranță a liniilor. Acolo sunt cele mai mari probleme. Toată lumea vrea să planteze un copac, dar nu se uită și în sus. Degeaba punem noi cablu torsadat ca să nu mai avem probleme cu atingerea crengilor, dacă copacul cade pe aceeași linie și o rupe e la fel, și dacă izolat, și dacă nu e izolat.
Probleme noi: scopul nostru este alimentarea clientului. Colegii noștri se duc la client nu datorită faptului că ANRE-ul ne-a impus un standard de performanță și ne obligă la anumite intervale orare pentru reparații. Ideea este că suntem toți oameni și înțelegem ce înseamnă lipsa de tensiune. E confortul vieții. Acum, fără energie electrică, nu se poate face nimic. Dar sunt zone în care intervenim unde ne întâlnim acum cu urși, cu lupi. Vă dau exemple din zona Dâmbovița, unde colegii noștri mergeau la o intervenție și s-au întâlnit cu ursul. A trebuit să cerem ajutorul colegilor de la ocol silvic.
Referitor la trecerea la vârful de iarnă, noi ne-am făcut schemele normale, le-am implementat, suntem în plin proces, suntem pregătiți. Stocurile de siguranță le avem la valori normale, avem utilaje, avem personal. Suntem membri în comitelele județene pentru situații de urgență.
Vreau să vă spun că, în momentul în care apar înzăpeziri sau altceva, prima mașină după mașina care deszăpezește drumul este mașina „electricii”, să știți”, a mai spus Claudiu Tudose.
Alexandru RADA
Alexandru Rada: La nivelul DEO s-a dezvoltat un plan de măsuri pentru programul de iarnă
”Distribuție Energie Oltenia este operatorul de distribuție din zona Olteniei, care acoperă 7 județe și deservește 1,5 milioane de clienți”, a spus Alexandru Rada, deputy manager Orizont 30, expert raportare în operațional, Distribuție Energie Oltenia (DEO).
”Vreau să vă povestesc, în linii mari, cum ne-am pregătit și cum credem noi că o să facem față provocărilor în sezonul de iarnă. La nivelul companiei s-a dezvoltat un plan de măsuri pentru programul de iarnă. Este dezvoltat încă de la începutul lunii octombrie și printre măsurile pe care le avem implementate se numără și refacerea stocurilor de siguranță, pregătirea echipelor pentru sezonul greu, întâlniri cu prestatorii pe care îi avem, cu partenerii pe care îi avem, dar și cu autoritățile, astfel încât să intervenim foarte repede atunci când o să fie cazul.
Avem o permanentă preocupare să asigurăm un serviciu de distribuție de calitate și să asigurăm continuitatea energiei electrice. Ierni am mai avut și istoria arată că ne-am descurcat foarte bine, am avut performanțe foarte bune, cum ziceam, în continuitatea energiei electrice.
Ceea ce urmează să facem este și mai interesant în cadrul companiei. Avem un proiect foarte mare, proiect strategic despre care aș vrea să vorbesc puțin. Se referă la ceea ce o să facem noi în viitor, de aceea este și denumit „Orizont 30”, cum o să facem noi față schimbărilor și noului mod de a folosi energie electrică. Multe dintre scenarii le-am auzit deja aici, prezentate de către colegi, și este adevărat că Distribuție Energie Oltenia are o reală preocupare de a identifica viitoarele provocări și cum putem să facem față.
Prin intermediul acestui proiect ne dorim să identificăm cele mai optime soluții tehnice, posibilități de digitalizare, dar și oferim o perspectivă mai largă. Încercăm să ținem aproape de reglementatori și de mediu legislativ, astfel încât să putem să venim cu inputul nostru de experți din domeniu pentru viitoarele reglementări și legislație”, a mai spus Alexandru Rada.
Silvia Vlăsceanu: Sperăm să nu se întâmple nimic spectaculos nici în această iarnă
Silvia VLĂSCEANU
”Sperăm să nu se întâmple nimic spectaculos nici în această iarnă. Faptul că avem un program de iarnă aprobat an de an, o inițiativă pe care unii poate ați uitat-o, e de prin anii 2000, e foarte bine; și că există acest program și comandamentul care îl pune în aplicare. Este, până la urmă, o măsură de siguranță pentru toată lumea, populație, consumatori casnici, non-casnici, că vom putea trece cu bine, evident cu posibilele avarii incidente locale care ar putea apărea din motive de condiții meteorologice extreme”, a declarat Silvia Vlăsceanu, director executiv Asociația Producătorilor de Energie Electrică (HENRO).
Un singur lucru aș vrea să vă aduc în atenție cu această ocazie, având în vedere că producătorii de energie electrică și majoritatea membrilor HERO au fost prezenți la această conferință. Aș vrea doar să aduc în atenția tuturor faptul că în urmă cu 20 de ani, România a făcut investiții masive în capacități de stocare gaze naturale și am ajuns la circa 3 miliarde mc. Atunci se anunța că va continua acest program de stocare, de capacități de înmagazinare a gazelor naturale. Când noi încă anunțam o dublare a acestor capacități, vecinii dinspre vest n-au stat, nici n-au mai comentat și au făcut 6 miliarde mc capacitate de înmagazinare gaze naturale. Situația nu s-a schimbat. Suntem tot la 3 miliarde.
Ceea ce vreau să insist, poate este momentul să reluăm acest program investițional. Am auzit pe domnul Stănescu, crește la Bilciurești 108 milioane mc per ciclu, dar, în ritmul ăsta, înseamnă că până ajunge la o capacitate crescută semnificativă vor trece câteva decenii. Este momentul să reluăm acest program investițional în capacități mari de înmagazinare a gazelor naturale, mai ales în perspectiva începerii exploatării comerciale a gazelor din Marea Neagră, ne vom trezi că nu vom avea unde să le înmagazinăm, și să devenim un hub energetic.
Poate e momentul cu această ocazie să anunțăm și comisia, și alte oficialități că, decât să stocăm dioxid de carbon, mai bine folosim aceste facilități, să spunem, le folosim și le modernizăm și le dotăm pentru înmagazinarea gazelor naturale. E un proces care cu siguranță trebuie abordat de către autorități și sper să o facă, astfel încât la anul, pe lângă faptul că vom anunța îndeplinirea obligațiilor de înmagazinare, să putem spune că am înmagazinat mai mult tocmai pentru că am crescut această capacitate de înmagazinare.
În rest, pe partea de energie electrică, toți colegii mei, producătorii de energie electrică, cred că au spus suficient de mult și rămâne cuvântul meu preferat și des repetat: investiții, investiții, investiții”, a mai spus Silvia Vlăsceanu.
Dana DĂRĂBAN
Dana Dărăban: În ritmul actual de decontare, statul va rambursa furnizorilor datoriile din schema de plafonare – compensare în 16 ani
”Voi încerca doar să completez foarte scurt pe partea de discuții legate de stocul de gaze pentru sezonul rece. Da, depozitele sunt în momentul de față pline, dar trebuie să ne amintim că suntem pentru gestionarea bună a iernii. Suntem dependenți de limitele zilnice de extracție și știm că în momentul în care vremea va înregistra anumite temperaturi reduse consecutiv 5 zile – o săptămână, încep să intervină niște probleme pe care sunt convinsă că dispecerii, dispecerul național și cei care sunt în Comitetul de situații de urgență au capacitatea să le gestioneze”, a spus Dana Dărăban, director executiv Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE).
”Pe de altă parte, de fiecare dată când vorbim de capacitate de înmagazinare sunt total de acord că trebuie să vorbim un pic și de investiții. Trebuie să avem un plan exact cu cât vrem să creștem capacitatea de înmagazinare și, în același timp, să fie cuplat de fiecare dată cu investiții care să ne asigure creșterea limitelor zilnice de extracție la nevoie. Pentru că atunci este, de fapt și de drept, momentul critic în sector. Trebuie să ne asigurăm că îl adresăm din timp.
Pe partea de înmagazinare, depozitele sunt pline, dar să nu uităm că sunt în marea lor majoritate achiziții ale furnizorilor de energie. Cred că am repetat de foarte multe ori, dar până când nu se rezolvă problema sau nu văd un plan asumat din partea statului român, cred că nu putem să nu continuăm să repetăm aceste lucruri.
Problemele de cash-flow în zona de furnizare sunt niște probleme reale. Banii pe care furnizorii i-au făcut disponibili și în zona de gaze pentru achiziția acestor cantități de gaze naturale, care sunt în momentul de față în depozit și contribuie la securitatea energetică pe sezonul rece, sunt de fapt și de drept datorii. Deci, problema este îngreunată de aceste de datorii pe care statul român le are pentru schema de plafonare. Eu cred că orice stat responsabil are obligația de a trata cât mai serios acest subiect și încă așteptăm un plan care să asigure un calendar realist de analiză și plată a banilor care sunt în continuare neconfirmați furnizorilor. Cel puțin, ultimele date publice ne arată undeva 8,3 miliarde, deci 8,3 miliarde de lei datorie către furnizori pe cererile depuse la ANRE, cu un ritm de confirmare a dosarelor, undeva, la 40 și ceva de milioane pe lună. Foarte sincer, puteți să calculați, dar atâta dă și cred că avem obligația să vorbim. Cam în 16 ani ajungem să confirmăm cele 8,3 miliarde. Trebuie să abordăm serios problema. E o obligație legală, nu poți bloca niște fonduri ca datorie, care e datoria ta, a statului, pentru că așa ai promis clienților. Nu poți să-i blochezi pentru o perioadă atât de lungă de timp și ai nevoie de un plan realist de ieșire din această situație.
Pe gaze naturale, dacă tot suntem la sumele de decontat, e bine de spus, mai ales în perspectiva în care această schemă de plafonare va dispărea începând de la finalul sezonului rece, adică începând cu 1 aprilie 2026. Trebuie să ne uităm să vedem că sumele de decontat pe sectorul de gaze naturale sunt destul de mici, mult mai mici decât pe energie electrică, ceea ce ne indică următorul lucru: prețul de pe piața liberă a ajuns cumva la plafon sau sub plafon. Ăsta este motivul pentru care furnizorul nu se duce la decontare. Și acest lucru trebuie spus atunci când există îngrijorări la nivelul decidenților vizavi de ieșirea de sub plafon. Atunci când tu dai mesaje contradictorii pieței, tu, de fapt, creezi un risc suplimentar. Atunci când cineva spune da, ieșim de la 1 aprilie, altcineva spune nu, nu e bine să ieșim, piața, mai ales cu istoricul statului român de decizie așa de „last minute”, piața își creează o anumită tendință de a sta în expectativă. Noi trebuie să fim asumați, să spunem da după aproape 4 ani de zile, asta este decizia, se iese de sub schema de plafonare.
Realitatea pieței ne arată că sumele de decontat sunt foarte, foarte mici. Foarte mult, din câte am înțeles eu, dar ANRE-ul cu siguranță poate să facă o analiză, vine din niște regularizări, deci asta înseamnă că piața liberă a atins, cumva, prețul de plafon. Deci, nu trebuie să existe motive de îngrijorare și trebuie să lăsăm segmentele responsabile din piață să-și facă planurile de achiziție, astfel încât clienții să se poată bucura de oferte de preț bune, începând cu 1 aprilie.
Dar pentru asta avem nevoie totuși de o comunicare responsabilă vizavi de decizia finală de ieșire din schema de plafonare pe gaze naturale.
Pentru partea de gaze naturale aș spune că sunt câteva elemente pe care cred că merită atenție. Sunt câteva teme care trebuie tratate un pic mai serios. Sunt investițiile pe care a decis statul român să le facă în infrastructura de gaze naturale. Mă refer strict la programul Anghel Saligny. Acolo trebuie ca operatorii din sectorul de distribuție și reprezentanții atât ai autorităților la nivel național, cât și local să stea la masă, pentru că sunt foarte multe lucruri de clarificat în zona respectivă. Mă refer în special la ce se va întâmpla după ce se termină aceste proiecte, cine le preia în operare, câți clienți se conectează la partea de gaz. Atunci când faci un proiect de investiții în infrastructura de gaze naturale, tu trebuie să demonstrezi eficiența economică a acelui proiect, pentru că, prin tariful de distribuție, costurile de conectare se socializează ulterior cu toți clienții din zona respectivă, zona concesionată. Deci, este obligatoriu să respecți niște principii.
Aș mai spune de un trend care trebuie analizat foarte serios. Vorbim de ieșirea, adică conectarea unor capacități, CET-uri de exemplu, din zona de distribuție în zona de transport. Înțeleg că în spate este un plan de optimizare a unor costuri, dar trebuie să ne uităm ce înseamnă pentru restul clienților impactul pentru restul clienților în zona de distribuție rămași în zona respectivă.
Deci sunt câteva decizii și câteva trenduri pe care le vedem pe piață. Deci, în zona de furnizare trebuie să ne asumăm că ieșim de sub plafon și avem toate elementele care ne permit să confirmăm această decizie. Trebuie să fim responsabili vizavi de obligațiile financiare pe care le avem față de furnizori. Trebuie să ne uităm spre zona de infrastructură atât în partea de investiții, programele de investiții ale distribuitorilor din sectorul de gaze naturale, programul național de investiții Anghel Saligny care trebuie discutat și clarificat. Sunt multe teme de clarificat. Și, în același timp, acest trend de trecere a CET-urilor de la distribuții la transport și impactul pe care această decizie îl poate avea asupra restului consumatorilor rămași în zona respectivă.
Laurențiu URLUESCU
Laurențiu Urluescu: Factura are două componente importante – prețul și cantitatea consumată
”O să vorbesc puțin de prețul din factura de energie. La consumatorul casnic trebuie să avem în vedere și o cifră – 60% din factura de energie sunt componente reglementate, nu energie electrică. Doar 40% din factură este energie electrică. Și aici aș vrea să subliniez că, din iunie, tot am auzit autoritățile din România, mai multe autorități care își exprimă preocuparea privind scăderea facturii la consumatorul final casnic și am pus pe listă ce s-a făcut până acum. De la 1 iulie a dispărut subvenția, schema de plafonare, cum zic alții”, a declarat Laurențiu Urluescu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER).
”Tot de la 1 iulie a a crescut contribuția de cogenerare, de la 3,5 la 8,4 lei; mai mult de dublu. De la 1 august a crescut TVA-ul de la 19 la 21%, de la 1 septembrie a crescut tariful de servicii de sistem de la 7,04 la 12,79. De la 1 noiembrie, crește iarăși contribuția de cogenerare de la 8,4 la 13,06.
Am zis, matematic, cum ar putea scădea factura de energie electrică? Văd că ar fi două mari componente: odată scăderea componentelor facturii care formează prețul pe kilowatt-oră. Și aici vorbim, repet, 40% doar este energia, restul de 60% sunt altele, respectiv tarife reglementate de distribuție și transport – 35%, taxe – 18% și contribuții la diferinte scheme de ajutor – 7%.
A doua posibilitate de scădere a facturii este scăderea consumului, că trebuie să știe toată lumea. Mulți nu conștientizează; cred că factura de energie e la fel ca abonamentul la telefonia mobilă. Factura de energie este strâns legată de consum și scăderea consumului se poate face prin creștere eficienței sau prin economie”, a mai spus Laurențiu Urluescu.
Adrian Tudora: Dincolo de provocările tehnice, problema financiară este una critică la nivelul ELCEN, datoriile Termoenergetica ajungând la 1,4 miliarde lei
Adrian TUDORA
”Vreau să prezint stadiul pregătirilor pentru sezonul rece al ELCEN, un moment esențial pentru siguranța energetică a Capitalei și stabilitatea sistemului centralizat de termoficare. Din poziția pe care o am, de director general adjunct, ca și coordonator al operării și coordonator al mentenanței, pot afirma că, deși 3 din 4 centrale ELCEN sunt vechi și funcționează dincolo de durata de viață proiectată, ele sunt pregătite corespunzător să treacă sezonul rece”, a declarat Adrian Tudora, director general adjunct la Electrocentrale București (ELCEN).
”Aș aborda problemele pe trei componente. Prima componentă o reprezintă asigurarea necesarului de gaze naturale. La nivelul ELCEN, am estimat pentru perioada noiembrie 2025 – martie 2026 un necesar total de consum de aproximativ 6,8 milioane MWh. Avem contracte încheiate pentru 5,1 milioane MWh.
În completare, compania deține aproximativ 2 milioane MWh în depozite, iar pentru situații excepționale, când perioadele de frig extrem conduc la imposibilitatea de extracție din depozite sau diminuarea cantităților extrase, ANRE a alocat centralelor ELCEN, furnizor de ultimă instanță, care pot asigura aproximativ un milion MWh. Deci, prin această structură mixtă de asigurare a gazului natural, consider că acoperim cererea estimată pentru sezonul de încălzire. Din punct de vedere tehnic, cele patru centrale aflate în portofoliul ELCEN au beneficiat de-a lungul verii de o multitudine de lucrări de reparații, de înlocuire a unor elemente uzate, precum și testări ale sistemelor de control și siguranță. Considerăm că, la momentul acesta, toate sunt operaționale și pregătite să funcționeze la parametrii optimi.
Ce vreau să subliniez, însă, ca problemă deosebită – ELCEN nu mai dispune de capacități de rezervă sau de back up. Asta conduce la faptul că în lipsa unor unități de rezervă, orice avarie, chiar și majoră, trebuie remediată rapid, fără un timp de reacție extins. Este o provocare pe care încercăm să o gestionăm printr-o coordonare permanentă a echipelor tehnice de exploatare și intervenții.
O altă componentă și foarte importantă o reprezintă provocarea financiară majoră. Dincolo de provocările tehnice, problema financiară este una critică la nivelul ELCEN, având de încasat creanțe de la Termoenergetica de aproximativ 1,4 miliarde de lei, reprezentând datorii acumulate din facturi neachitate. În prezent, compania încasează factura lunii decembrie 2024, ceea ce creează un decalaj financiar semnificativ. În perioada următoare, datoria de încasat de la Termoenergetica va crește cu circa 50 de milioane de lei săptămânal, timp în care ELCEN va plăti în mod constant gazul contractat. Această situație este pe punctul de a afecta nu doar cash flow-ul companiei și plata furnizorilor, cât și capacitatea noastră de a accesa credite pentru cofinanțarea celor trei proiecte majore de înlocuire a centralelor vechi, proiecte esențiale pentru modernizarea sistemului energetic bucureștean.
Ca și concluzie, ELCEN intră pregătită tehnic în sezonul rece cu stocuri și contracte care asigură funcționarea în siguranță a sistemului de termoficare. Avem echipe de ingineri, tehnicieni și operatori care își fac datoria 24/7 cu profesionalist și responsabilitate, menținând în funcțiune echipamente care și-au depășit durata de viață. Ei sunt adevărații gardieni ai energiei termice din București.
Totuși, trebuie să fim realiști. Fără investiții majore, fără sprijin financiar corect și fără o viziune integrată la nivelul lanțului energetic, efortul lor nu poate fi sustenabil la infinit. Securitatea energetică nu se menține doar prin operare, ci și prin modernizare, iar modernizarea ELCEN nu este doar un proiect tehnic, este o obligație strategică pentru București și pentru România. În final, vă asigur că ELCEN va continua să funcționeze cu aceeași determinare și seriozitate, dar și cu un mesaj clar: fără investiție, fără coerență și fără asumare, niciun sistem energetic nu poate fi rezilient. ELCEN este pregătită să livreze energie. Întrebarea este suntem împreună pregătiți să o susținem?”, a mai spus Adrian Tudora.
Dian POPESCU
Dian Popescu: Avem cărbune pentru iarnă pentru că multe grupuri energetice n-au produs energie
”Niciunul dintre cei de la masă (n.r. – parlamentari și reprezentanți ai autorităților guvernamentale) nu a spus ceva esențial pentru sistemul energetic. Pentru că, din păcate, ei au făcut legislația, ei s-au dus la Bruxelles”, a spus Dian Popescu, expert în energie, fost senator.
”Stați că vă povestesc cum a fost și cu depozitarea de gaze, că văd că toți vorbiți de depozitarea de gaze. Într-adevăr, Ungaria are aproape 8 miliarde fără pernă de susținere, Austria are 8 miliarde, Ucraina are 33 de miliarde mc. Marile companii stochează în Ucraina. România nu a avut capacitate de stocare pentru că numai Ceaușescu putea să o facă. N-a fost pus nimic în loc, doar niște sfârleze și niște oglinzi. Nu s-a pus nimic în sistem, ci s-a închis permanent, pe zi ce trece.
Pentru iarnă, cărbune avem: Paroșeni n-a mers de trei luni, Ișalnița ați închis-o, Termo 2 Craiova – nu s-a făcut nimic și ce a mai rămas din SNLO (n.r. – Societatea Națională a Lignitului Oltenia) bagă pentru două grupuri și jumătate, Turceni și Rovinari.
Da, suntem foarte bine pregătiți de iarnă, dar v-am spus de ce? E Corina Popescu aici, sunt greii în energie. În loc să stea să asculte, politicienii au plecat.
Să vă spun cum era pe vremea lui Ceaușescu cu gazele. Gazele erau folosite în petrochmie, vindeau produs finit. De aia 95% din populația Ungariei are acces la gaze și în România doar 35%. Ungaria are gaze sărace din punct de vedere petrochimic. Ei ard gazul direct în casele oamenilor, neavând nici petrochimie. Ceaușescu a făcut stocarea de 3 miliarde mc, tot atât este și acum.
Cu capacitatea de scoatere este foarte simplu: trebuia să dai niște găuri în depozite și mărești capacitatea de extracție. Se poate face în trei luni o gaură. La la Ghercești, au dat gaură la 360 m ca să facă un puț de apă, dar au nimerit depozitul de gaze. În schimb, n-au fost în stare să dea gaură să mărească capacitatea de extracție.
Ar trebui să fie aici de față impostorii din politică; ei ai plecat, în loc să stea să asculte și să învețe. Oricum, nu sunt pregătiți în domeniu, n-au lucrat nimic, nici nu știu ce caută ei prin comisiile de energie. Dar, mă rog, trebuie să le împartă câte o comisie, ca să le dea șoferi, și mașină, și secretară. Au plecat, în loc să stea să învețe, cât de cât, să facă legislație.
Pe partea cealaltă, sunteți și dumneavoastră de vină, pentru că ați avut câțiva miniștri, ați avut relații la ei și fiecare dintre dumneavoastră reprezentați câte o bucată din sectorul energetic. Sectorul energetic trebuie să lucreze integral. Ați avut influențe pe lângă acești miniștri, care au știut să se ducă să trădeze România și să semneze la Bruxelles toate prostiile pe care le-au semnat.
Și de asta n-ați fost singuri, că doi aveau la Burduja, doi aveau la Virgil Popescu, trei au pe la Ivan și ați evidențiat problemele dumneavoastră, ale companiilor pe care le reprezentați. Ei nu au înțeles, că n-au capacitatea de a discerne, pentru că n-au învățat când a trebuit. Și atunci legislația pe care au dat-o, au dat-o pentru câte o bucată de sector energetic. Și nici măcar nu stau să asculte și să învețe. O legislația trebuie integrată.
Eu îmi aduc aminte când eram în 2012 și mă certam cu domnul Ivan (n.r. – Virgiliu Ivan, șeful DEN) pe schimbarea Legii nr.123. Și cu Corina Popescu mă certam, că este aici, de față. Dar eu veneam tot din sistemul energetic, cu oameni din sistem, să încercăm să facem ceva. Așa era atunci, pentru că era o lege în care nu era definită siguranța energetică națională, siguranța sistemului nu era definită. Au fost discuții atunci, dar discuțiile se purtau între profesioniști. Acum, băieții au plecat (n.r. – oamenii politici).
Realitatea este că suntem pe marginea prăpastiei. Vreți depozitare de gaze? Cine s-a dus și a semnat la Bruxelles și a înființat în România Agenția de Resurse Minerale și Stocare CO2? Nu se va stoca niciodată CO2 în structurile geologice din România. Trebuia să aduceți pe unul să vă explice, un geolog, să vă arate că s-au semnat numai idioțenii, că omoară lumea.
Sunt structuri geologice și sonde de foraj necimentate, pentru că furau cimentul pe vremea aia și ei vor să folosească CO2 în structurile onshore? De-aia nici nu au dat voie să mărească capacitatea de depozitare de gaze. România ar trebui să aibă minim 25 de miliarde mc capacitate de stocare în vechile sonde. Stocarea e o veche sondă, s-a scos gazul, bagi înapoi gaze, dar nu CO2. Pentru că nu se știe nici acum care sunt reacțiile chimice în interior. Lucrurile sunt complicate și astfel de depozite de CO2 nu sunt nicăieri în Europa. Norvegia face offshore experimental. Iar acești indivizi au dat legislația de stocare CO2 și trebuie s-o impună, să o implementeze; dacă nu, li se retrag banii.
Tot indivizii ăștia au adus bani și s-a pierdut trecerea pe gaze a grupurilor de la de la Complexul Energetic Oltenia. Banii sunt pierduți, nu se vor mai face niciodată.
Din păcate, ăștia au luat deciziile. Voi nu ați fost ascultați. Văd că nici acum nu stau să învețe”, a mai spus Dian Popescu.
