Bugetul de stat pentru 2016 este fundamentat pe venituri de 231,12 miliarde de lei, în creştere cu 1,6% faţă de 2015, şi pe cheltuieli de 252 de miliarde de lei, cu 6,8% peste cele din 2015, iar deficitul estimat este de 2,95% din PIB, la o creştere economică de 4,1%.
„Construcţia bugetului porneşte cu estimarea veniturilor – 231,12 miliarde de lei, cu 1,6% mai mult decât în 2015. Viziunea, principiul de bază al acestui buget este asigurarea stabilităţii şi predictibilităţii fiscale. Am venit în sprijinul mediului de afaceri şi am păstrat relaxarea fiscală, pentru a stimula investiţiile private”, a anunţat ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu.
Aceasta a precizat că nu se intenţionează introducerea de taxe noi şi nici majorarea celor actuale în 2016, iar creşterea veniturilor bugetare va fi axată pe o mai bună colectare.
În plus, noua abordare fiscal bugetară se va axa pe creşterea eficienţei folosirii resurselor bugetare, creşterea transparenţei în utilizarea banilor publici şi pe schimbarea paradigmei contribuabil-stat, astfel încât statul să fie în slujba contribuabilului.
În privinţa veniturilor bugetare, în 2016 cele mai mari sume la buget sunt estimate a veni din contribuţii de asigurări sociale, de 61,7 miliarde de lei, respectiv 26,7% din total, în creştere de la 57,4 miliarde de lei cât se estimează că se va încasa în 2015 (25,2% din total). Pe locul doi se află veniturile din TVA, dar acestea vor scădea de la 57 de miliarde de lei în 2015 la 52,3 miliarde de lei în 2016, din cauza reducerii TVA de la 24% la 20% de la 1 ianuarie. Şi sumele din impozitul pe venit şi pe profit vor scădea uşor anul viitor, de la 26,222 miliarde de lei anul acesta la 26,207 miliarde de lei în 2016.
La capitolul cheltuieli, asistenţa socială se va afla, şi în 2016, pe primul loc, cu 79,4 miliarde de lei (31,5% din total), în creştere de la 75,85 miliarde de lei în 2015 (32,1% din total). Pe locul doi se află cheltuielile de personal, cu 57,2 miliarde de lei (22,7% din total), faţă de 51,8 miliarde de lei estimate pentru 2015 (21,9% din total). Abia pe locul patru, după cheltuielile pentru bunuri şi servicii, se află cheltuielile de investiţii, cu 37,7 miliarde de lei (15% din total), în creştere de la 33,7 miliarde lei, suma estimată a se cheltui în 2015 (14% din total).
Ca procent în PIB, cheltuielile cu asistenţa socială sunt estimate la 10,6% în 2016, în scădere uşoară de la 10,8% în 2015 (dar PIB-ul creşte), cheltuielile de personal urcă de la 7,3% în 2015 la 7,7% în 2016, iar investiţiile de la 4,7% la 5,1%.
Pe principalele domenii de activitate, cheltuielile cu sănătatea vor reprezenta 4,2% din PIB în 2016, în urcare de la 4% din PIB în 2015, învăţământul va primi 3,6% din PIB, de la 3,5% anul acesta, iar la apărare va merge un procent de 1,7% din PIB, faţă de 1,4% în 2015. Şi cheltuielile de cercetare cresc anul viitor la 2,7 miliarde de lei (0,4% din PIB), de la 2,3 miliarde lei (0,3% din PIB).
Ministerele primesc bani în funcţie de cât au cheltuit
Guvernul Cioloş împarte ministerelor banii, în 2016, în funcţie de bugetele cheltuite în acest an, nu de alocările din buget. Cea mai mare sumă va merge la Ministrul Muncii – 33,17 miliarde de lei (4,4% din PIB), în scădere de la 36,96 miliarde de lei cheltuiţi în 2015 (5,25% din PIB), potrivit proiectului bugetului de stat publicat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).
A doua sumă ca mărime va merge, anul viitor, la Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale, respectiv 21,5 miliarde de lei (2,88% din PIB), în creştere de la 19,8 miliarde de lei (2,82% din PIB în 2015).
Ministerul Transporturilor primeşte 11,9 miliarde de lei în 2016 (1,59% din PIB), sumă mai mică decât anul acesta, când se estimează că s-au cheltuit 12,8 miliarde de lei (1,82% din PIB).
Ministerul Afacerilor Interne va primi aproape 11 miliarde de lei (1,46% din PIB), iar Ministerul Apărării Naţionale – 10,3 miliarde de lei, ambele în creştere faţă de anul acesta. În schimb, bugetul Justiţiei scade la 3,11 miliarde de lei (0,42% din PIB), de la 3,37 miliarde de lei în 2015.
Ministerul Agriculturii primeşte 5,3 miliarde lei, de la 5,2 miliarde lei în acest an, iar Ministerul Dezvoltării şi Administraţiei – 5,44 miliarde de lei, faţă de 6,85 miliarde de lei în 2015.
De asemenea, Ministerul Sănătăţii are prevăzute 6,4 miliarde de lei în bugetul pe 2016, în creştere de la 5,7 miliarde de lei în acest an, Educaţia primeşte 6,6 miliarde de lei, de la 6 miliarde de lei în acest an, iar Ministerul Culturii – 757,2 milioane lei, în creştere de la 586 milioane de lei în acest an.
Potrivit proiectului, Ministerul Economiei va primi 539,3 milioane de lei, în creştere uşoară faţă de anul acesta, în timp ce ministerul Energiei are bugetul diminuat la mai puţin de jumătate, de la 556,8 milioane de lei în 2015, la 204 milioane de lei în 2016.
Şi Ministerul Fondurilor Europene primeşte în 2016 mai puţini bani decât a cheltuit în 2015, respectiv 3,18 miliarde de lei, faţă de 4,4 miliarde de lei. Şi de la Ministerul Mediului se taie puternic, de la peste 2 miliarde de lei în 2015, la doar 704 milioane de lei în 2016. În schimb, Ministerul pentru Societatea Informaţională primeşte mai mult decât dublu faţă de anul acesta, respectiv 425,5 milioane de lei.
Pentru Preşedinţie este propus un buget de 56,3 milioane de lei, în creştere de la 40,4 milioane de lei cheltuiţi în acest an, pentru Senat – 129,47 milioane lei, faţă de 110 milioane de lei în acest an, pentru Camera Deputaţilor – 295,7 milioane lei, de la 232 milioane de lei în 2015, pentru Curtea Constituţională – 20 de milioane de lei, faţă de 16,6 milioane anul acesta, iar pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – 93,1 milioane de lei, faţă de 91,5 milioane de lei în acest an. Ministerul Public are 934 milioane de lei, în bugetul pe 2016, în scădere de la peste un miliard de lei cu un an în urmă.
Agenţia Naţională de Presă AGERPRES primeşte mai mulţi bani anul viitor, respectiv 19 milioane de lei, faţă de 16 milioane de lei în 2015, în timp ce atât bugetul Societăţii Române de Radiodifuziune, cât şi al Societăţii Române de televiziune scad anul viitor la 195,8 milioane de lei, respectiv la 157,8 milioane de lei.
Bugetarii nu mai primesc mare lucru în afară de creşterea salariului
Guvernul îngheaţă, deocamdată, salariul minim pe economie la 1.050 de lei, deşi vechiul Executiv promisese majorarea acestuia la 1.200 de lei de la 1 ianuarie 2016.
„Vom analiza impactul pe care l-ar avea creşterea salariului minim pe economie şi, eventual, vom recomanda ce creşteri pot avea loc. De la 1 ianuarie nu creşte, pentru că nu avem cum să facem această estimare asupra economiei şi degeaba spunem noi că vrem să stimulăm economia cu un pachet atât de generos fiscal şi pe care am făcut un efort foarte mare să îl includem în buget, dacă luăm o măsură care să distrugă mediul de afaceri. Nu putem să facem această majorare peste noapte, pentru că această măsură poate afecta semnificativ competitivitatea României”, a mai spus Anca Dragu, conform Agerpres.
Aceasta a precizat că analiza privind impactul este în curs, dar măsura trebuie analizată în special pe zona privată, pentru că în sectorul bugetar nu mai sunt salarii sub salariul minim, având în vedere majorările aprobate în acest an pentru diverse categorii, cum ar fi salariaţii din Sănătate, Educaţie, Administraţie locală, dar şi majorarea cu 10% pentru toţi bugetarii decisă pe final de an.
În plus, ministrul susţine că o astfel de măsură poate determina migrări de personal din zona albă, fiscalizată, în zona gri sau neagră.
Reamintim, Guvernul Ponta avea prevăzută, în programul de guvernare, majorarea salariului minim pe economie la 1.200 de lei de la 1 ianuarie 2016, iar fostul premier promisese, pe finalul mandatului, creşteri suplimentare la 1.300 de lei de la jumătatea anului 2016 şi la 1.400 de lei de la 1 ianuarie 2017.
Pe de altă parte, în afară de creşterea salariului, bugetarii nu mai primesc mare lucru: nu vor primi nici în 2016 tichete de masă, tichete sau vouchere de vacanţă, premii şi ore suplimentare, tichete cadou sau indemnizaţii la ieşirea la pensie sau trecere în rezervă, din cauza riscurilor de deviere existente pe bugetul din 2016.
„În condiţiile în care pe baza execuţiei bugetare a anului 2016 există un risc de deviere, în vederea contracarării acestuia se impune promovarea unor măsuri, pe orizontul de referinţă, respectiv menţinerea unor măsuri adoptate în anii anteriori, precum: neacordarea pentru personalul bugetar de tichete de masă, tichete/vouchere de vacanţă, premii şi ore suplimentare, tichete cadou şi indemnizaţii la ieşirea la pensie/trecere în rezervă”, se menţionează în expunerea de motive din proiectul de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2016, publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.
De asemenea, pentru contracararea riscului de deviere, sunt necesare măsuri precum creşterea absorbţiei fondurilor europene, o eficienţă sporită în colectarea taxelor şi a impozitelor, în reducerea evaziunii fiscale, îmbunătăţirea conformării voluntare, aplicarea noului pachet legislativ privind achiziţiile publice, dar şi îmbunătăţirea structurii cheltuielilor publice.
Actul normativ stabileşte şi plafoanele maxime pentru o serie de indicatori macroeconomici. Astfel, conform documentului, cheltuielile statului cu salariile nu au voie sa depăşească, anul viitor, 7,7% din produsul intern brut (PIB), iar, în 2017, plafonul trebuie să scadă la 7,4% din PIB. În ceea ce priveşte deficitul bugetului general consolidat, exprimat ca pondere în produsul intern brut, acesta trebuie să fie de maxim 2,8% în 2016, respectiv 2,77% în 2017.
„Pentru anul 2016, plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 41%, luând în considerare potenţialele prefinanţări ce vor putea fi atrase în condiţiile favorabile ale pieţelor financiare, precum şi eventualele evoluţii sub aşteptări atât ai indicatorilor macroeconomici, cât şi ai pieţelor financiare. Acest plafon este obligatoriu pentru anul 2016”, se mai arată în proiectul de Lege.
În plus, plafonul privind emiterea de garanţii de către Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice şi de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2016, este de 8 miliarde de lei.
„Măsurile de relaxare fiscală decise în anul 2015 în scopul stimulării creşterii economice se estimează că vor avea un impact direct negativ asupra veniturilor bugetare până la finalul anului 2017, an în care se vor aplica şi ultimele reduceri planificate de taxe şi impozite. După această perioadă se estimează o stabilizare a ponderii în PIB a veniturilor bugetare. În paralel, se estimează o majorare a ponderii în PIB a cheltuielilor bugetare pe anul 2016 generată de anualizarea majorărilor salariale şi a unor prestaţii de asistenta socială, adoptate în anul 2015, urmată însă pe termen mediu de o ajustare semnificativă a acestora ca pondere în PIB în ipoteza menţinerii aceloraşi politici salariale şi de asistentă socială”, se subliniază în document.
În aceste condiţii există riscul ca deficitul bugetar (atât cash, cât şi ESA) să înregistreze o creştere abruptă în anul 2016, fără a depăşi limita de 3% din PIB stabilită prin Tratatul de la Maastricht, creştere care se menţine şi în anul 2017, urmată, însă, de revenirea, începând cu anul 2018 şi continuând şi în anul 2019, pe o traiectorie de ajustare, se mai arată în proiectul citat.
„În contextul celor prezentate mai sus, în termeni structurali, există riscul de a devia pe orizontul de referinţă de la Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu (OTM – MTO) stabilit pentru România, respectiv 1% din PIB, deficitul structural pe anul 2016 fiind estimat la 2,73% din PIB, în anul 2017 la 2,86% din PIB, urmând să înregistreze o traiectorie descendentă începând cu anul 2018, respectiv 2019, cu o ajustare anuală de 0,5 puncte procentuale”, se subliniază în proiectul de act normativ.
