Autorităţile au ajuns, din nou, la concluzia că singura soluţie viabilă pentru apărarea drumurilor în faţa viscolelor rămâne crearea de perdele forestiere. Guvernele care s-au perindat de-a lungul timpului la conducerea ţării au lansat tot felul de legi şi strategii care vizau înfiinţarea acestor plantaţii, dar care nu s-au aplicat niciodată. Scandalul din acest an, când drumuri şi autostrăzi au fost închise circulaţiei multe zile după terminarea viscolului, a strârnit din nou ideea perdelelor forestiere. Spre deosebire de alţi ani, pentru 2014 ar fi alocate şi 30 milioane de lei, bani proveniţi din vânzarea certificatelor CO2.
România ar avea nevoie de înfiinţarea unei suprafeţe de 19.000 ha cu perdele forestiere, deşi, în prezent, din datele Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) – Romsilva, reiese că aria este de aproape 10 ori mai mică, respectiv de numai 2.000 ha, a declarat Adam Crăciunescu, directorul general al RNP, într-o conferinţă de presă. Potrivit acestuia, aproximativ 740 ha sunt administrate de Romsilva, iar alte 1.300 ha sunt la alţi deţinători. “Am încercat să facem un inventar pe aceste perdele forestiere, iar în proprietatea statului mai sunt doar câteva terenuri ale ADS (n.r. – Agenţia Domeniilor Statului), care însă trebuie identificate. Cea mai mare parte din terenurile pe care ar trebui plantate perdelele forestiere sunt în proprietate privată, circa 18.800 ha”, a precizat directorul general.
10 ani până la efecte
“Dacă dăm dovadă de seriozitate, cred că în 10 ani de zile aceste perdele forestiere pot să îşi exercite efectul şi pentru agricultură şi pentru căile de comunicaţii. Practic, nu este greu să facem plantarea puieţilor forestieri, ci trebuie să continuăm să facem lucrări de întreţinere, timp de 5 – 6 ani, până când se ajunge la încheierea stării de masiv, practic până când poate să îşi exercite rolul ei de protecţie. Toate aceste perdele trebuie create într-un program unitar, iar autoritatea publică să vegheze asupra lui, evident prin respectarea regimului silvic. Nu putem să le lăsam aşa, la îndemna văcarilor şi ciobanilor, ca să fie distruse. Fac apel la cetăţenii României să permită plantarea şi să creăm aceste perdele forestiere, dar, în acelaşi timp, să le şi protejăm. Dacă proprietarii nu vor fi de acord, Romsilva va face exproprieri pentru utilitate publică”, a explicat şeful Romsilva.
Prioritate – Autostrada Soarelui
Romsilva ar putea începe din primăvara acestui an înfiinţarea de perdele forestiere de-a lungul Autostrăzii A2, dacă se va realiza transferul unei suprafeţe de 23,6 ha, circa 16 km, de la Agenţia Domeniilor Statului (ADS) către Romsilva, a mai spus directorul general al RNP Adam Crăciunescu. “Sper ca până în luna martie, printr-o Ordonanţă de Guvern, să reuşim să preluăm de la ADS şi să intrăm în posesia unei suprafeţe de 23,6 hectare, care se află de-a lungul Autostrăzii A2. Vrem să începem în primăvară să plantăm primii puieţi forestieri pentru protecţia autostrăzii. Aceste lucrări se vor realiza efectiv din resursele proprii ale regiei. La ora actuală avem un disponibil deja de peste 15 milioane de puieţi forestieri”, a spus Crăciunescu.
Despăgubiri pentru plantări
Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură are alocate în buget 30 de milioane de lei pentru realizarea programului naţional de perdele forestiere, iar prima etapă a lucrărilor este programată să înceapă în aprilie, a declarat ministrul delegat Lucia Varga, informează Agerpres. “Avem 30 de milioane de lei în buget, prevăzuţi pentru acest program de perdele forestiere. Eu sper ca noi să putem în luna aprilie să facem, deja, primele perdele forestiere, şi să înţeleagă şi proprietarii de terenuri să vină parte în proiect. De altfel, ei vor primi o rentă, conform legislaţiei, de 10 ori preţul pe hectar, preţul mediu al masei lemnoase din anul respectiv, aproximativ 1.000 de lei pe an şi pe hectar”, a spus Lucia Varga.
Aceasta a precizat că, în prima etapă, vor fi realizate perdele în lungime de 870 km, din cei 1.700 km de drumuri de-a lungul cărora trebuie plantate aceste perdele.
“Programul se derulează pe o perioadă de cinci ani, pentru că odată înfiinţate, perdelele trebuie şi întreţinute, până ajung la starea de masiv şi vom începe realizarea acestor perdele împreună cu consiliile judeţene, în primul rând acolo unde proprietarii vor deveni parte în proiect. Unde nu, vom începe procedura de expropriere, prin Romsilva, aşa cum spune legislaţia. Alocăm fondurile pe bază de contract Consiliilor judeţene, pentru înfiinţarea acestor perdele şi pe măsură ce sunt necesare fonduri pentru întreţinerea lor, vom primi din nou alocări financiare. Este important de spus că aceste fonduri provin din vânzarea certificatelor de emisii de bioxid de carbon. Banii au fost viraţi de la Ministerul Finanţelor în bugetul nostru, tocmai pentru a finanţa acest program”, a arătat Varga.
Program pentru mai multe guverne
Programul de realizare a perdelelor forestiere a fost adoptat, prima dată, în urmă cu 12 ani, prin Legea nr 289/2002. A mai fost o încercare, prin 2005-2006, când a mai fost adoptată o strategie în domeniu. Pe 23 decembrie 2013, Guvernul Ponta a aprobat ordonanţa de urgenţă privind programul naţional de realizare a perdelelor forestiere pe drumurile naţionale şi pe autostrăzi.
Acum este prima dată când se alocă şi ceva bani, 30 milioane de lei, sumă care nu cuprinde şi fondurile necesare pentru plata pentru exproprieri, care, de regulă, sunt cele mai costisitoare. La acestea se adaugă şi costurile necesare pentru realizarea cadastrului terenurilor expropriate, deloc de neglijat.
Potrivit specialiştilor silvicultori, costurile medii pentru înfiinţarea unui hectar de pădure sunt destul de reduse, de 5.000-6.000 de lei, dar la care se adaugă fondurile necesare pentru îngrijirea plantaţiilor până ajung la starea de masiv, ceea ce presupune alte fonduri.
