Florin DĂNESCU
foto: Ion Curelariu
Aprobarea proiectelor de lege privind conversia monedei de plată din contractul de credit la cursul istoric plus maxim 20%, plafonarea dobânzilor, limitarea caracterului de titlu executoriu al contractelor şi privind eliberarea de datorie la preţul real al cesiunii şi dobânda instituie soluţii fundamental greşite, care contravin deciziilor pronunţate deja de Curtea Constituţională a României, atrag atenţia reprezentanţii Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
„Asociaţia Română a Băncilor subliniază impactul negativ care ar urma să se propage asupra consumatorilor şi în economia naţională în situaţia aprobării proiectelor de lege privind conversia monedei de plată din contractul de credit la cursul istoric, plus maxim 20%, plafonarea dobânzilor, limitarea caracterului de titlu executoriu al contractelor şi privind eliberarea de datorie la preţul real al cesiunii şi dobândă. Comunitatea bancară solicită asigurarea unui dialog real şi constructiv în dezbaterea proiectelor de lege care au implicaţii multiple atât la nivelul consumatorilor, instituţiilor de credit, cât şi la nivel macroeconomic (…) Proiectele de lege instituie soluţii fundamental greşite, care contravin deciziilor pronunţate deja de Curtea Constituţională a României, fiind susceptibile de a aduce atingere stabilităţii financiare şi de a afecta băncile ca parte a Infrastructurii Critice Naţionale, creditarea populaţiei şi a companiilor, dar şi încrederea investitorilor în statul român. Aceste propuneri apar într-un moment în care cadrul legislativ al activităţii bancare din România a suferit transformări numeroase, unele necesare pentru armonizarea legislaţiei româneşti cu cea a ţărilor europene, altele însă creând volatilitate în mediul de afaceri. Efectele negative se produc deja, indiferent de modul de soluţionare a proiectelor de lege în Parlament”, susţine ARB.
Conform studiului KPMG Advisory „Proiecte legislative cu impact asupra contractelor de credit cu consumatorii”, realizat la solicitarea ARB, prezentat într-o conferinţă de presă, impactul proiectelor de lege ar putea conduce la o încetinire a creşterii economice, o scădere a consumului şi investiţiilor, dar şi la o diminuare a veniturilor la bugetul de stat, pe lângă alte efecte ce vor afecta consumatorii în mod direct şi indirect.
Astfel, o potenţială reducere a creditării populaţiei şi companiilor cu 5%, ca urmare a diminuării capacităţii instituţiilor de credit de a finanţa sectorul privat, este estimată să conducă la reducerea consumului cu 1,95%, a investiţiilor cu 0,30% şi a Produsului Intern Brut (PIB) cu 2,64%. De asemenea, scăderea creditării populaţiei şi companiilor cu 5% ar genera un minus la PIB de 24,81 miliarde lei.
Cercetarea KPMG relevă faptul că pe lista principalelor efecte negative se află, printre altele: înăsprirea condiţiilor de creditare pentru consumatori/reducerea creditării cu impact direct asupra consumului (achiziţii de locuinţe, bunuri de folosinţă îndelungată şi bunuri de larg consum) şi a avuţiei nete a populaţiei; restrângerea gamei de produse şi potenţial a ofertei de credite pentru consumatori este de natură să conducă la limitarea concurenţei pe piaţa creditelor de consum; costuri suplimentare pentru consumatorii pentru care se vor începe demersurile de executare silită; vor fi nevoiţi să fie parte în litigii de obţinere a titlului executoriu.
În plus, anumiţi consumatori ar putea beneficia de condiţii de rambursare mai favorabile, ca urmare a unor constrângeri specifice la care sunt supuse instituţiile de la care au luat credite, în timp ce reducerea creditării pentru achiziţia de locuinţe poate creşte presiunea asupra pieţei imobiliare.
Un alt efect negativ vizează extinderea duratei de recuperare cu etapa de obţinere a titlului executoriu, precum şi presiunea generată asupra pieţei secundare a creditului pot conduce la creşterea creditelor neperformante, cu afectarea directă a capacităţii de capitalizare şi creditare a instituţiilor de credit.
„Creşterea ratei creditelor neperformante ca urmare a reducerii eficacităţii a două instrumente esenţiale de soluţionare a acestora (cadrul legal şi piaţa secundară a creditelor) determină creşterea riscului de ţară. Plafonarea dobânzilor cumulată cu creşterea costurilor aferente gestionării creditelor neperformante pun presiune atât asupra veniturilor, cât şi a costurilor instituţiilor. Limitarea capacităţii instituţiilor de utilizare a cesiunii de creanţă în vederea gestionării nivelului creditelor neperformante, cumulată cu apariţia litigiilor de obţinere a titlului executoriu şi a impreviziunii vor conduce la încărcarea suplimentară a sistemului judiciar. Măsurile ar putea afecta stabilitatea şi perspectivele de profitabilitate ale sistemului bancar, diminuând interesul investitorilor în acest sector. Efectele asupra consumatorilor şi instituţiilor de credit pot genera efecte în lanţ asupra economiei în ansamblu. Lipsa predictibilităţii legislative poate avea consecinţe negative asupra mediului de afaceri şi investiţiilor”, se notează în concluziile studiului de specialitate.
Datele ARB arată că România a înregistrat una dintre cele mai rapide viteze de reducere a ratei creditelor neperformante dintre ţările europene, reducerea fiind de cinci ori în cinci ani, până la 4,33%, în luna noiembrie 2019.
„Reducerea ratei creditelor neperformante la un nivel de 3% ar putea genera pentru instituţiile de credit capital suplimentar de 2,3 miliarde lei, care ar putea susţine un volum de credite suplimentar de 22,6 miliarde lei. Comunitatea bancară îşi manifestă întreaga disponibilitate de a participa la dezbateri constructive în cadrul comisiilor de specialitate din Camera Deputaţilor pentru a prezenta poziţia într-o manieră realistă şi responsabilă cu privire la potenţialele efecte negative pe termen mediu şi lung ale proiectelor de lege asupra consumatorilor şi economiei României”, menţionează comunitatea bancară.
În România, studiul de impact este o noţiune aproape străină pentru autorități
În România, studiul de impact este o noţiune aproape străină celor care ar trebui să ţină cont de acest lucru, a afirmat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, Radu Graţian Gheţea, preşedinte de onoare al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
„În România, constatăm că studiul de impact este o noţiune aproape străină celor care ar trebui să ţină cont de acest lucru. Se aruncă proiectul de lege, niciodată nu se face studiu de impact. Se cere studiu de impact de la instituţiile bancare. În cazul Ordonanţei 114 s-a cerut opinia Băncii Naţionale undeva într-un week-end înainte de sărbătorile de Crăciun. Când s-a făcut un studiu de impact, lucrurile duceau clar la ideea că trebuie modificată substanţial. A ieşit Ordonanţa, au urmat dezbateri peste dezbateri, iar acum s-a schimbat. Lucrurile astea nu se întâmplă decât în zona noastră, local. La nivelul comunităţii bancare există o preocupare foarte serioasă pentru a prezenta efectele unor astfel de iniţiative. Speranţa mea este ca legiuitorii să se aplece mai mult asupra lucrurilor care sunt prezentate de statistici, de comunitate bancară. Mai am o speranţă, fără să am niciun fel de parti- pris politic: să vină şi alegerile anticipate, pentru că se vor diminua excesele în ceea ce priveşte prezentarea de iniţiative legislative cu caracter electoral şi, cel puţin patru ani de acum înainte, o să fim un pic mai liniştiţi”, a declarat Gheţea potrivit Agerpres.
Reprezentantul ARB a subliniat faptul că iniţiativele legislative ce vizează sistemul bancar, fără a avea la bază studii de impact, creează derută atât la nivelul consumatorilor, cât şi la cel al băncilor.
„Unele proiecte de legi sau ordonanţe au efecte care, la un moment dat, sunt greu de prevăzut. Toate aceste legi, cum spunea domnul Dănescu (n.r. – Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor) nu fac altceva decât să creeze derută, să creeze semne de întrebare fără răspuns la nivelul consumatorilor şi bineînţeles că şi la nivelul băncilor. Acestea reuşesc să-şi adapteze modelele de business din mers, pe urmă trebuie să le şi schimbe tot din mers şi haideţi să ne uităm numai la Ordonanţa 114… Acum, din mers constatăm că nu mai are impact, dar daţi-mi voie să fiu un pic sceptic că nu va mai avea impact. Consumatorii stau şi, pe bună dreptate, se gândesc: ‘Oare e bine să aştept până când va ieşi proiectul de lege sau să iau credit?’. În cele mai multe cazuri, oamenii aşteaptă, să amâne momentul în care îşi va lua casă, maşină, concediu sau să finanţeze studiile copilului”, a menţionat Radu Graţian Gheţea.
Industria bancară doreşte să aducă în discuţie mai des economia, măcar la egalitate cu politica
Economia României este ţinută la mijloc în această situaţie contextuală politică mai agitată, iar industria bancară doreşte să aducă în discuţie mai des economia, măcar la egalitate cu politica, pentru că aceasta creează bunăstare, a spus, la rândul său, Florin Dănescu, preşedintele executiv al ARB.
„În această situaţie contextuală politică mai agitată, când se scot din sertare toate iniţiativele, se pun pe masă, se discută, economia este ţinută la mijloc. Noi, industria bancară, nu dorim decât foarte diplomatic, respectuos, să aducem în discuţie mai des economia, măcar la egalitate cu politica. Economia este cea care creează bunăstare. Dacă sacrificăm de fiecare dată economia pentru motive politice, vom continua să plătim cu toţii şi plătim deja de mult timp. Soldul investiţiilor străine directe în Produsul Intern Brut este cam de 45%, comparabil cu Ungaria care o cifră de cinci ori mai mare. Dacă noi reuşim să transmitem importanţa acestui factor al impredictibilităţii, amprenta extrem de puternică asupra vieţii fiecăruia dintre noi şi a copiilor noştri, poate că atunci vom trata acest subiect cu mai mare importanţă şi cu mai mare implicare. Adevărul economic este că industria bancară din România, finanţatorul economiei în proporţie de 75%, s-a confruntat cu 50 de iniţiative legislative, în ultimii cinci ani, faţă de care am cerut de fiecare dată să fim chemaţi la discuţii”, a spus Dănescu.
În viziunea şefului ARB, băncile lucrează cu riscuri, nu administrează numai monedă, fiind expuse, în acelaşi timp, şi riscului legislativ.
„În general, băncile lucrează cu riscuri, nu administrează numai monedă, în sensul economisirii şi apoi creditării, în sensul intermedierii financiare. Pe acest flux procesual, administrează şi riscuri. Ori, o bancă atunci când observă riscuri, mai ales care sunt substanţiale sau subliniate ca fiind un risc sistemic ridicat, atunci mai bine gândim la volumul, la nivelul acestui risc, dar de asemenea trebuie să-l percepem şi prin întinderea în timp. Vom vedea că de ani de zile se discută despre acest risc legislativ. Pot să vă spun că acum aproximativ cinci ani, Asociaţia Română a Băncilor a vorbit mai direct şi mai concret despre acest risc ca fiind principala barieră în calea intermedierii financiare. Dacă vă uitaţi în decursul intermedierii financiare, organic să spunem, veţi vedea că aceasta a scăzut constant. Ce s-a întâmplat? Am identificat riscuri, dar ne-am dat seama să aceste riscuri se pot produce în mod neperformant şi mai departe transmiterea acestui risc asupra depozitelor şi asupra economisirii. Concluzia este că decizia de banking la nivelul băncilor pe intermediere financiară nu a fost cea pe care ne-am fi dorit-o. Aşa s-a întâmplat ca intermedierea financiară să rămână în urma Produsului Intern Brut. Atunci când vorbim despre intermediere financiară, vorbim de credite ale populaţiei şi companiilor supra Produs Intern Brut. Vom vedea că pornind de la 40% intermediere financiară am ajuns la 26%”, a menţionat Florin Dănescu.
Acesta a adăugat că, în decursul ultimilor cinci ani, au fost numărate 50 de iniţiative legislative dăunătoare industriei bancare şi creditării.
„Am numărat iniţiativele legislative pe care le-am simţit dăunătoare industriei bancare şi creditării. Între 2014 şi 2018, inclusiv, numărul acestora a fost de 50, deci asta înseamnă zece iniţiative pe an. Dacă noi acordăm un credit ipotecar pe durata maximă de 30 de ani, asta ar însemna că zece iniţiative pe an pe un contract pe care îl faci astăzi şi care se termină peste 30 de ani, ar fi pus sub semnul întrebării de zece ori pe an, de peste 300 de ori? Cum să fim extrem de optimişti în dezvoltarea volumică a creditării, când riscul acest e atât de semnificativ, când impredictibilitatea are acest preţ direct pe care trebuie să-l simţim, să-l înţelegem?”, a punctat preşedintele executiv al ARB.
