Proiectul de buget pentru anul viitor a fost construit pe un PIB calculat la aproape 140 miliarde euro şi un curs valutar de 4,5 lei/euro, veniturile bugetului consolidat fiind estimate la 46 miliarde euro, iar cheltuielile totale la 49 miliarde euro. „Pe înţelesul fiecărei familii, în acest an vom cheltui, din nou, mai mult decât producem, cu trei miliarde euro în plus. Asta înseamnă – şi vreau să spun românilor adevărul – că, la sfârşitul anului 2013, fiecare dintre noi va fi mai dator cu 150 euro decât era la începutul anului”, a spus premierul Victor Ponta.
Pe de altă parte, “Guvernul şi-a fixat, pentru 2013, o ţintă prudentă de creştere economică, de 1,8% din PIB, dar speră, într-o variantă optimistă, să atingă un avans economic de 2% din PIB”, a anunţat ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea. El a precizat că, pentru anul trecut, baza de creştere economică este anticipată la 0,7%.
Pentru anul trecut, Produsul Intern Brut este indicat la 132,6 miliarde euro. Guvernul arată, astfel, că Produsul Intern Brut va fi readus la nivelul din 2008, dacă va exista „stabilitate, credibilitate şi consecvenţă”. PIB-ul pe locuitor ar urma să ajungă, astfel, la 7.000 de euro anual.
Din datele prezentate de Guvern, rezultă, pentru acest an, o ţintă de deficit bugetar de 2,15% din PIB. Deficitul bugetar va fi finanţat în proporţie egală, cu câte 1,5 miliarde euro, din surse interne şi externe.
Proiecţia bugetară este calculată în continuare pe un sistem fiscal bazat pe cota unică de impozitare, iar scenariul de bază luat în considerare pentru salariul minim este o creştere de la 700 lei la 800 lei.
Guvernul va aloca 16,5 miliarde euro pentru asigurări şi asistenţă socială, 6,2 miliarde euro pentru sănătate, 4,9 miliarde euro pentru transporturi, 4,4 miliarde euro pentru educaţie şi cercetare, 3,8 miliarde euro pentru agricultură şi dezvoltare rurală, 2,7 miliarde euro pentru ordine publică şi siguranţă natională, 2 miliarde euro pentru administraţie publică centrală şi locală, 1,5 miliarde euro pentru locuinţe, servicii şi dezvoltare publică, 1 miliard euro pentru apărare, 1 miliard euro pentru protecţia mediului şi 5 miliarde euro pentru alte domenii bugetare, precum datoria publică.
Cheltuielile pentru plata pensiilor vor însuma 11,1 miliarde euro, iar fondul de salarii va necesita 10,2 miliarde euro.
Alte alocări sunt rezervate pentru investiţii (7,8 miliarde euro, din care 2,5 miliarde euro din fonduri europene), cheltuieli cu bunuri şi servicii (7,6 miliarde euro), asistenţa socială (4,4 miliarde euro, Guvernul susţinând că este ponderea cea mai mică de cheltuieli sociale din toate statele Uniunii Europene), dobânzi la credite (2,5 miliarde euro), subvenţii (1,1 miliarde euro), contribuţia României la UE (1,4 miliarde euro), alte transferuri şi cheltuieli (2,9 miliarde euro).
Datori vânduţi
Datoria publică se ridică la 51 miliarde euro, de la 28 miliarde euro în urmă cu patru ani, România având, în acest an, datorii scadente de 14,4 miliarde de euro, din care 1,2 miliarde euro aferente împrumutului de la FMI şi Uniunea Europeană.
60% din această datorie este în valută, iar 40% în lei, a explicat premierul Victor Ponta, în prezentarea referitoare la „Starea naţiunii din punct de vedere bugetar”.
Aproximativ 48% din această datorie este internă, iar 52% datorie externă. În plus, numai dobânda la aceste împrumuturi se ridică, în acest an, la 2,5 miliarde euro. Totuşi, Guvernul arată că România are o datorie de doar 34,7% din PIB, astfel că, din cadrul UE, doar trei ţări au o datorie mai mică (Estonia, Bulgaria, Luxemburg), în timp ce 23 de ţări au o datorie mai mare.
Alte costuri din acest an (14 miliarde euro în total) se referă la despăgubirile aferente imobilelor naţionalizate (8 miliarde euro), drepturile salariale restante pentru cadre didactice (770 milioane euro) şi alţi bugetari (1,4 miliarde euro) câştigate în instanţă, datoriile autorităţilor locale (2,2 miliarde euro), datoriile din sănătate (1 miliard euro), restituirea taxei auto (1 miliard euro).
Ca măsuri pentru reducerea cheltuielilor, Guvernul prezintă scăderea sumelor calculate pentru fiecare parlamentar, reducerea numărului de angajaţi guvernamentali, reforma „dură” a companiilor de stat şi a instituţiilor, instituirea unei reguli de a nu permite angajarea de noi cheltuieli fără aprobarea bugetelor, „oprirea finanţării de la bugetul de stat a proiectelor susţinute din fonduri europene” la alte instituţii publice, stoparea alocărilor pe criterii politice.
În datele prezentate de Executiv se arată că fiecare român produce 7.000 euro pe an, iar statul colectează în medie 2.300 euro de la fiecare cetăţean. La rândul său, statul cheltuieşte în medie 2.450 euro pentru fiecare cetăţean prin servicii precum sănătatea şi educaţia. O datorie de 2.500 euro a acumulat fiecare român (rezultând din stocul datoriei), iar încă 700 de euro per cetăţean este paguba generată de datoriile istorice.
„175 euro este beneficiul per cetăţean al măsurilor noi introduse prin proiectul de buget”, susţine Guvernul
