În raportul privind rezultatele aferente trimestrului III (T3) ale acestui an, se arată că profitul OMV Petrom a scăzut de aproape 40 de ori faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Pe de altă parte, rezultatul net atribuibil acţionarilor companiei a fost o pierdere de 43 milioane lei. Aceste rezultate au avut o singură cauză majoră: reducerea drastică a preţului mondial al ţiţeiului. Şi, pentru OMV Petrom, veştile nu par să se îmbunătăţească: conform propriilor prognoze, preţul ţiţeiului îşi va reveni doar uşor în următorii ani. Un preţ mic al petrolului are şi un alt efect nedorit: scad investiţiile, ceea ce va conduce la o producţie mai mică de petrol şi, în consecinţă, la importuri mai mari de ţiţei şi produse petroliere.
„EBIT-ul Grupului (n.r. – profit operaţional, înainte de dobânzi şi impozite) a scăzut la valoarea de 34 milioane lei, comparativ cu rezultatul înregistrat în T3/14, de 1.352 milioane lei (n.r. – o scădere de 39,7 ori sau cu 3.970%), ca urmare a veniturilor din vânzări mai mici, în contextul mediului de piaţă nefavorabil şi a ajustării de depreciere a activelor din segmentul Upstream, în principal determinată de estimările de reducere a preţului ţiţeiului atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung”, se arată în raportul privind T3 şi perioada ianuarie – septembrie 2015 a Grupului OMV Petrom.
De asemenea, rezultatul net atribuibil acţionarilor OMV Petrom a fost o pierdere de 43 milioane lei. Pierderea pe acţiune a fost de 0,0008 lei în T3/15, comparativ cu profitul pe actiune de 0,0180 lei în T3/14.
“În momentul de faţă, estimările de preţ pentru ţiţeiul Brent sunt 55 dolari/baril pentru 2016, 70 dolari/baril pentru 2017, 80 dolari/baril pentru 2018 şi 85 dolari/baril începând cu 2019”, se arată în raport.
Totuşi, în România, costurile de producţie exprimate în dolari/baril echivalent petrol (bep) au scăzut cu 18%, la 12,86 dolari/bep, în timp ce, exprimate în lei/bep, au înregistrat valoarea de 51,23 lei/bep, cu 3% mai mici comparativ cu nivelul din T3/14.
Conform OMV Petrom, preţul mediu realizat la ţiţei, care reflectă şi impactul pozitiv al instrumentelor de acoperire a riscurilor pentru preţul petrolului, a scăzut cu 16%, înregistrând valoarea de 44,70 dolari/baril.
“În T3/15, EBIT CCA (costul curent de achiziţie), excluzând elementele speciale, din Downstream Oil a crescut semnificativ, la 560 milioane lei, comparativ cu 303 milioane lei în T3/14, susţinut, în principal, de marjele de rafinare favorabile şi îmbunătăţirea vânzărilor de produse petroliere. Scăderea preţului ţiţeiului şi a cotaţiilor produselor au generat pierderi din deţinerea stocurilor (efecte CCA) în valoare de 374 milioane lei, conducând la un EBIT raportat de 175 milioane lei. Indicatorul marja de rafinare a crescut semnificativ, de la 5,11 dolari/baril în T3/14, la 9,87 dolari/baril în T3/15, în principal datorită costului mai mic cu ţiţeiul”, se mai arată în raport.
În ceea ce priveşte vânzările totale de produse rafinate, acestea au crescut cu 7%, reflectând, în special, evoluţia pozitivă a cererii interne şi creşterea exporturilor. (…) În T3/15, vânzările cu amănuntul ale Grupului, care au reprezentat 52% din vânzările totale de produse rafinate, au crescut cu 7% comparativ cu nivelul din T3/14 datorită cererii mai mari pe piaţă, determinată, în principal, de scăderea cotaţiilor la produse. Vânzările de produse rafinate exceptând vânzările cu amănuntul au crescut cu 6%, reflectând vânzări mai mari de motorina şi păcura. “La sfârşitul T3/15, numărul total de staţii de distribuţie retail operate în cadrul Grupului OMV Petrom a scăzut cu 3 unităţi comparativ cu T3/14, la 776, ca urmare a optimizării reţelei de distribuţie în Moldova“, se mai arată în raport.
Pe de altă parte, valoarea vânzărilor consolidate a fost de 4.816.000.000 lei în T3/15, cu 12% mai mică decât în T3/14, în principal din cauza scăderii veniturilor din vânzări de produse petroliere, în urma declinului accentuat al preţului la ţiţei, care a anulat creşterea cantităţilor vândute şi vânzările mai mari de electricitate. Vânzările din Downstream Oil au reprezentat 76% din totalul vânzărilor consolidate, vânzările din Downstream Gas au reprezentat 19%, iar cele din Upstream – 5% (vânzările din Upstream fiind, în mare parte, vânzări în interiorul Grupului, nu către terţi).
Scad investiţiile
Poate cel mai nedorit efect al scăderii preţului mondial al petrolului este acela asupra investiţiilor. “Programul de investiţii pentru 2015 este estimat la aproximativ 1 miliard euro, cu aproximativ 30% mai mic faţă de 2014, din care peste 85% va fi dedicat proiectelor din Upstream”, arată OMV Petrom în raportul privind primele 9 luni ale anului.
Astfel, investiţiile au scăzut la valoarea de 2,99 miliarde lei, de la 4,48 miliarde lei în perioada 1-9/14. “Investiţiile în segmentul Upstream (2,79 miliarde lei) au reprezentat 93% din valoarea totală înregistrată în primele nouă luni, fiind cu 25% sub nivelul celor din perioada 1-9/14, reacţia promptă la scăderea preţului la ţiţei conducând la prioritizarea investiţiilor”, precizează OMV Petrom. Investitiile din Upstream au fost direcţionate către proiectele integrate de redezvoltare a zăcămintelor, lucrări de reparaţii capitale, forajul sondelor de dezvoltare, precum şi către proiectul Neptun Deep.
Investiţiile în Downstream Oil (199 milioane lei) au scăzut semnificativ comparativ cu perioada 1-9/14 (694 milioane lei), ca urmare a finalizării programului de modernizare a rafinăriei Petrobrazi. Investiţiile au fost în mare parte direcţionate către programul de optimizare a reţelei de depozite de produse petroliere (lucrări de reconstrucţie la terminalul din Cluj). De asemenea, au fost alocate fonduri proiectelor de eficientizare, precum şi celor de conformitate cu cerinţele legale şi de mediu.
“Un mediu de piaţă cu preţuri scăzute ale ţiţeiului pe o perioadă prelungită ar putea determina reducerea mediei anuale de investiţii în Upstream cu aproximativ 25-35% faţă de 2014. În consecinţă, pe termen mediu, producţia de hidrocarburi în România ar putea scădea în medie cu până la 4% pe an”, avertizează OMV Petrom.
Seceta face şi bine
Conform estimărilor OMV Petrom, consumul naţional de gaze naturale în perioada iulie – septembrie 2015 a crescut cu aproximativ 11% faţă de T3/14,îin principal datorită sectorului de producere a energiei electrice şi termice, în timp ce volumele vândute de OMV Petrom au crescut cu 25%, datorită volumelor mai mari livrate centralei electrice Brazi. De fapt, în perioada iulie-august (pentru luna septembrie încă nu snut date oficiale ale Institutului Naţional de Statistică), România s-a confruntat cu o secetă teribilă, astfel încât hidrocentralele au produs doar 2 TWh (faţă de 2 TWh într-o singură lună, cum a fost luna mai), iar eolienele mai mult au stat (au fost momente în care nu numai că nu au produs deloc, ba chiar au consumat energie, în condiţiile în care puterea instalată este de peste 3.000 MW). În aceste condiţii, “baza” sistemului energetic naţional au reprezentat-o termocentralele, pe cărbune şi gaze. În această perioadă, termocentralele au lucrat aproape de maxim. De menţionat, în România există complexurile Energetice Oltenia şi Hunedoara pe cărbune şi termocentralele Iernut (ce aparţine Romgaz şi care are o putere instalată de 800 MW), Electrocentrale Bucureşti (cu o putere instalată de circa 700 MW) şi centrala OMV Petrom de la Brazi (cu o putere instalată de 860 MW). De altfel, şi pe 5 noiembrie energia electrică era furnizată în proporţie de 31% de termocentralele pe cărbune (2.574 MWh produşi în fiecare oră), 22,5% – de cele pe gaze (1.870 MWh/h), 21,5% – în hidrocentrale (aproape 1.800 MWh/h), 16,7% – la Cernavodă (1.400 MWh/h) şi minus (-) 10 MWh în centralele eoliene.
De altfel, şi OMV Petrom precizează că producţia netă de energie electrică a centralei Brazi a crescut în T3/15 faţă de T2/15 la 1,10 TWh, de la 0,09 TWh, pe baza marjelor pozitive determinate de preţurile semnificativ mai mari ale energiei electrice. Producţia netă de energie electrica a parcului eolian Dorobanţu a fost 0,02 TWh, cu 18% mai mică decât în T2/15.
Pe de altă parte, OMV Petrom precizează că în T3/15, preţul reglementat al gazelor naturale pentru consumul populaţiei a crescut la 60 lei/MWh, de la 53,3 lei/MWh în T3/14. “Pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), caracterizată, în continuare, prin lichiditate foarte scăzută, preţul gazelor naturale din producţia internă a variat între 79,5 lei/MWh şi 89,9 lei/MWh pentru livrările din T3/15 (0,05 TWh), iar pentru livrarile în T4/15 şi T1/16 (0,3 TWh), preţul gazelor a variat între 78,8 lei/MWh şi 109,9 lei/MWh (preţul gazelor din tranzacţiile pe BRM poate include tarife de înmagazinare aferente gazelor vândute/extrase din depozitele subterane.)
Previziuni pentru tot anul
“Pentru anul 2015, ne aşteptăm ca preţul mediu al ţiţeiului Brent să înregistreze o valoare medie de 50-60 dolari/baril, iar diferenţialul Brent-Urals să rămână relativ mic”, arată raportul OMV Petrom.
Piaţa de gaze şi electricitate, precum şi cadrul de reglementare din România se estimează că se vor menţine volatile, ceea ce ar putea influenţa negativ rezultatele financiare şi operaţionale ale Grupului. De asemenea, Petrom estimează o cerere de gaze naturale în 2015 sub nivelul din 2014, ceea ce va conduce la creşterea concurenţei şi la o presiune suplimentară asupra preţurilor şi a marjelor. “Pe piaţa de energie electrică, ne aşteaptăm ca cererea în 2015 să fie relativ stabilă comparativ cu 2014, iar preţurile să crească uşor, în timp ce marjele medii vor înregistra valori scăzute”, se mai arată în raportul OMV Petrom.
