Asociaţia Organizaţia Profesională pe Filiera Tutun (AOPFT) atrage atenţia că viitorul producţiei de tutun din România şi din Sud-Estul Europei va fi puternic afectat de noile reglementări comunitare. Potrivit asociaţiei, 80% din tutunul produs în Uniunea Europeană ar putea să fie interzis, conform prevederilor propuse în noua Directivă a Comisiei Europene, pentru că reprezintă soiuri Oriental sau Burley. Aceste soiuri de tutun nu pot fi procesate fără a se adăuga anumite ingrediente speciale, iar în ultima vreme s-a vorbit mult doar despre interzicerea ţigaretelor mentolate, iar exemplele de ingrediente adiţionale s-au redus doar la mentol.
Pentru procesarea tutunului celui mai popular în UE, Burley, care se regăseşte în amestecul de tutun recunoscut ca „american blend”, se folosesc ingrediente suplimentare, iar interzicerea ingredientelor duce, implicit, la interzicerea unui amestec care în ţara noastră este preferat de 90% dintre fumători.
Pentru acoperirea cererii de tutun Oriental şi Burley, există zeci de mii de ferme în Polonia, Italia, Spania, Franţa şi Bulgaria, cu o recoltă de tutun în valoare anuală de 560 milioane de euro în UE. La nivelul României, dacă interzicerea ţigaretelor mentolate şi a celor slim ar duce la pierderea a 19.000 de locuri de muncă, aşa cum arată un studiu Roland Berger, interzicerea a 90% din piaţa de ţigarete ar avea consecinţe devastatoare atât în rândul cultivatorilor de tutun, cât şi al micilor detailişti.
În cadrul primei Conferinţe Naţionale a Cultivatorilor de Tutun, AOPFT a analizat impactul regional al noii Directive privind produsele din tutun, în colaborare cu asociaţiile similare din Bulgaria, din Grecia, dar şi cu reprezentanţii UNITAB (Asociaţiei Europene a Cultivatorilor de Tutun). Una dintre principalele teme discutate în cadrul conferinței este crearea platformei de comunicare SEETGA (South – Eastern Europe Tobacco Growers Alliance), ce oferă un cadru de cooperarea şi posibilitatea unui dialog concret între cultivatorii de tutun din Sud-Estul Europei, facilitând astfel identificarea celor mai bune soluții la problemele din acest sector. Asociaţiile din Bulgaria, Grecia şi România formează nucleul acestei platforme de cooperare şi comunicare.
„Decizia de interzicere a utilizării ingredientelor duce la renunţarea cultivării unor tipuri de tutun. Aceasta are consecinţe grave atât în România, cât şi în ţări precum Bulgaria sau Grecia, şi, de aceea, am decis să căutăm împreună soluţii concrete pentru a salva peste 100.000 de cultivatori şi procesatori de tutun din regiune, precum şi locurile de muncă ale altor câteva sute de mii de oameni”, a declarat Petru Bota, preşedintele AOPFT.
De asemenea, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu, spune că distrugerea procesării primare a tutunului în România a dus la scăderea suprafeței cultivate cu această cultură de la 35.000 de hectare înainte de 1989, la numai 1.100 hectare în 2013 și la o producție de circa 1.600 de tone.
„România avea în trecut, înainte de 1989, o cultură de 35.000 de hectare și aceasta s-a redus la 1.100 hectare în 2013, iar cauzele sunt multiple. Una dintre ele este legată de faptul că susținerea financiară putea fi mai mare, și aici noi, ca minister, trebuie să ne facem autocritica, deși nu cred că mai ajută la ceva, dar și faptul că nu am reușit cu nimic să-i susținem la Bruxelles pe producătorii români. Cred că distrugerea părții de procesare primară a tutunului a contribuit mai mult la reducerea producției în România decât normele europene”, a spus Irimescu.
Potrivit acestuia, directiva UE de a interzice utilizarea celor două soiuri de tutun (Oriental și Burley), care nu pot fi procesate fără a adăuga anumite ingrediente speciale, nu va ajuta la reducerea consumului de tutun ci ”va îndepărta producția europeană de tutun de pe eșichierul mondial”, în condițiile în care 80% din tutunul produs în Uniunea Europeană este Oriental sau Burley.
„România este pe locul 10, pe ultimul loc al producătorilor de tutun din Uniunea Europeană. Pe primul loc se situează Italia cu 40.000 de tone, urmată de Polonia, Grecia, Spania și Bulgaria”, a mai spus acesta.
Achim Irimescu a subliniat că reducerea sprijinului european acordat pe tona de tutun și deciziile procesatorilor din România de a importa tutun brut reprezintă cauzele principale ale declinului producției de tutun în România.
„Din păcate, în vremea negocierii cotelor de tutun era un sprijin european de 7.000 de euro pe tonă, dar s-a redus substanțial la circa 1.000 de euro pe tonă. De asemenea, la privatizarea Regiei Tutunul Românesc s-a decis continuarea procesării producției primare, dar din păcate nu s-a continuat și această procesare a dispărut, iar cultivatorii au fost nevoiți să vândă procesatorilor unguri. Procesatorii români au preferat să importe tutun brut în defavoarea producției autohtone, motivând slaba calitate a celui intern. Practic, calitatea tutunului este dată de semințe și de tehnologia folosită. Din păcate, nici în momentul de față producția internă nu este utilizată de cei trei mari procesatori din România, deși țigările ocupă în general una din cele trei poziții în exporturile României din produse agroalimentare”, a adăugat Achim Irimescu.
Directiva UE prevede diminuarea atractivității produselor din tutun prin afișarea unor avertismente cu riscurile pentru sănătate care să ocupe 75% din suprafața pachetului. De asemenea, proiectul prevede interdicția de a utiliza arome în produsele din tutun, ceea ce ar duce la eliminarea segmentului mentol, dar propune și interzicerea țigaretelor slim și a ”reclamelor înșelătoare”, precum mențiunea ”light”. Deocamdată decizia la nivelul UE nu a fost luată.
