Producția mondială de biocombustibili este așteptată să se majoreze cu aproape 70% până în 2030, față de nivelurile din 2025, pe măsură ce principalele țări producătoare accelerează majorarea cotelor obligatorii de amestec, ca răspuns la criza energetică declanșată de războiul din Iran, arată un studiu publicat de Reuters.
Studiul a fost realizat de grupul de reflecție Chatham House, cu sediul la Londra, și de organizația non-profit de certificare Forest Stewardship Council (FSC).
Biocombustibilii, precum etanolul, pot fi produși dintr-o gamă variată de materii prime organice, însă, de regulă, sunt obținuți din culturi agricole sau din furaje pentru animale. În nod normal, etanolul este amestecat cu benzină sau motorină și devine tot mai competitiv pe măsură ce prețurile combustibililor fosili cresc, notează Agerpres.
Acești biocombustibili s-au aflat mult timp în centrul dezbaterilor privind utilitatea lor în combaterea schimbărilor climatice sau dacă dimpotrivă contribuie la inflația prețurilor la alimente și la defrișări. Autorii studiului au avertizat că recenta creștere a cererii riscă să agraveze ultima problemă.
„Prin prioritizarea securității energetice pe termen scurt, unele decizii politice ar putea duce la o insecuritate alimentară sporită pe termen mediu; totodată, orice șoc suplimentar, cum ar fi fenomenele meteorologice extreme, ar putea afecta grav prețurile alimentelor”, au precizat autorii studiului.
Țări precum Brazilia, China, India, Indonezia și SUA, alături de Uniunea Europeană, au propus sau au adoptat cote obligatorii mai mari de amestec al biocombustibililor de la declanșarea războiului din Iran.
Autorii estimează că, dacă toate cotele propuse ar fi implementate integral, suprafața de teren necesară pentru producerea materiilor prime pentru biocombustibili s-ar putea dubla până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2023. Acest lucru ar necesita o suprafață suplimentară de 36 de milioane de hectare, egală cu cea a Germaniei.
”Viteza cu care sunt majorate cotele obligatorii pentru biocombustibili generează riscuri semnificative, întrucât cererea de materii prime ar putea crește mai repede decât capacitatea de a implementa măsuri de protecție a mediului, sistemele de certificare, planurile de utilizare a terenurilor și mecanismele de aplicare a reglementărilor”, au afirmat autorii studiului.
Aceștia au menționat că materiile prime cultivate pe terenuri degradate sau în perioadele dintre sezoanele agricole pot contribui la reducerea degradării solului și chiar la refacerea terenurilor, însă acest lucru nu este, de obicei, valabil în cazul biocombustibililor convenționali, adică cei din ‘prima generație’.
Biocarburanții de prima generație sunt obținuți din culturi agricole destinate alimentației umane și animale, precum porumbul și trestia de zahăr. Biocarburanții de a doua generație, sau cei avansați, sunt produși din reziduuri organice și deșeuri, cum ar fi uleiul alimentar uzat.
”Producția de materii prime pentru biocarburanții de prima generație tinde să aibă consecințe negative nete asupra degradării terenurilor, securității alimentare și utilizării apei”, avertizează autorii studiului.
Prețul țițeiului a crescut cu aproape 40% de la începutul conflictului din Iran, la sfârșitul lunii februarie, în timp ce prețurile zahărului și porumbului au urcat cu aproximativ 20%.
