Procesul Bursei Române de Mărfuri (BRM) împotriva Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE) pentru organizarea unei pieţe engros de energie electrică a ajuns la Curtea Constituţională, a declarat preşedintele BRM, Septimiu Stoica, la o prezentare a evoluţiilor bursiere.
“Dorim să avem o legislaţie, care să pună în competiţie OPCOM (n.r. – Operatorul Pieţei de Energie Electrică din România) şi BRM. Demersurile noastre pentru organizarea pieţei engros de energie electrică vor continua, atât în ţară, cât şi în faţa instituţiilor europene. Procesul împotriva ANRE, instituţie care a permis organizarea unei singure pieţe de energie, a ajuns la Curtea Constituţională”, a afirmat Septimiu Stoica.
Reamintim, conform legii 123/2012, a energiei şi gazelor naturale, tranzacţiile engros cu electricitate se pot face numai pe Opcom. De remarcat, nu acelaşi lucru se întâmplă cu gazele naturale.
Chiar din timpul dezbaterilor pe această lege şi, cu atât mai mult, după ce legea a fost aprobată, reprezentanţii BRM au contestat această măsură privind tranzacţionarea electricităţii engros numai pe Opcom. Pentru că legislaţia secundară trebuia realizată de către ANRE, BRM a dat în judecată această instituţie, în prezent aflându-se pe masa judecătorilor Curţii Constituţionale excepţiile de neconstituţionalitate ce apar în această lege. “Dacă nu vom avea câştig de cauză în ţară, ne vom adresa Curţii Europene de Justiţie de la Luxemburg. Avocaţii pe care i-am consultat ne-au spus că vom avea câştig de cauză, mai ales pentru că Legea 123/2012 încalcă şi unele principii ale Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Ar fi un paradox să ne obţinem victoria la instituţiile internaţionale şi nu acasă! Dacă vom câştiga la Curtea Europeană, acolo se acordă şi despăgubiri pe care, din păcate, aproape sigur, le vom plăti tot noi, consumatorii casnici şi industriali”, a spus Gabriel Purice, preşedinte – director general al BRM.
Pe de altă parte, oficialii BRM au precizat că, în urma discuţiilor cu cei ai ANRE pentru autorizarea tranzacţiilor în domeniul gazelor naturale, BRM are certitudinea că deschide o piaţă specializată.
“După discuţiile cu reprezentanţii ANRE privind propunerile pentru viitorul cadru legislativ, avem certitudinea că vom obţine această licenţă şi vom fi o entitate cu dublă autorizare – ca bursă de mărfuri, cu o a doua licenţă în domeniul gazelor naturale”, a menţionat Septimiu Stoica.
După lansarea în dezbatere publică a regulamentului ANRE privind licenţierea operatorilor din piaţa gazelor naturale, BRM a elaborat propuneri de îmbunătăţire a documentului, motiv pentru care reprezentanţii ANRE şi BRM au discutat pe marginea propunerilor avansate.
Astfel, la BRM ar putea efectua tranzacţii pe piaţa gazelor, dacă îşi vor exprima intenţia, producătorii de gaze, adică OMV Petrom, Romgaz şi cinci companii mai mici.
“Vrem ca această construcţie, piaţa gazelor naturale, să se constituie într-un argument pentru a câştiga a doua luptă, organizarea pieţei engros de energie electrică”, a adăugat preşedintele BRM.
BRM nu se înţelege cu ANRMAP
‘‘Bursa Română de Mărfuri reprezintă o instituţie utilă pentru economia ţării şi are experienţa necesară pentru a ajuta Ministerului Sănătăţii să îşi transforme într-un succes iniţiativa de a lansa proceduri de achiziţie la nivel centralizat pentru medicamente, materiale sanitare, echipamente medicale, echipamente de protecţie, servicii, combustibili şi lubrifianţi pentru parcul auto. Pentru economii de cost şi pentru perfecta transparenţă faţă de mass-media, utilizarea serviciilor oferite de BRM devine pentru Ministerul Sănătăţii o necesitate’’, a menționat Valeriu Gheorghe, director Tranzacţii la BRM.
Totuşi, Bursa Română de Mărfuri va acţiona în instanţă ANRMAP, în eventualitatea în care răspunsul instituţiei la solicitarea de a organiza o piaţă bursieră a medicamentelor generice va fi negativ, a mai spus Gabriel Purice.
“Am discutat cu Ministerul Sănătăţii în privinţa tranzacţionării medicamentelor generice pe bursa de mărfuri, instituţie ce susţine acest proiect. ANRMAP îl blochează, însă, în momentul de faţă. Nu în scris, dar verbal. Au propus ca soluţie vânzarea medicamentelor prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). Bursa Română de Mărfuri va acţiona în instanţă ANRMAP dacă răspunsul instituţiei la această solicitare este negativ”, a afirmat Gabriel Purice.
”Sunt produse fungibile, substituibile, apar mai mulţi cumpărători şi vânzători. Lumea bursieră din ultimii ani este într-o căutare înfometată de produse noi, se inventează produse noi, mai ales în zona financiară. Dacă în alte state nu se simte nevoia tranzacţionării pe această categorie de produse, nu înseamnă că pentru România nu reprezintă o soluţie, când ştim bine că problemele din zona farmaceutică şi din sănătate sunt subiecte încinse”, a adăugat Septimiu Stoica.
“Pe SEAP, finalizarea tranzacţiilor are loc în 60 de zile. La BRM, într-un interval infinit mai scurt! S-au mai tranzacţionat medicamente pe BRM (n.r. – de exemplu, atunci când au fost momentele de criză cu medicamentele oncologice, s-au cumpărat aceste medicamente prin intermediul Bursei de mărfuri), iar preţul medicamentelor a fost cu 20-25% mai mic decât pe SEAP”, a spus, la rândul său, Laurenţiu Huică, membru în CA al BRM.
Conform reprezentanţilor BRM, tranzacţionarea medicamentelor la bursa de mărfuri presupune o scădere a costurilor de tranzacţionare, a cheltuielilor de operare, precum şi transparenţă, egalitate, viteză şi eficienţă.
Bursă de cereale
Bursa Română de Mărfuri ar putea încheia un protocol de colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pentru impulsionarea tranzacţionării produselor agricole, în contextul în care transferurile din această piaţă se derulează la niveluri scăzute.
“Produsele agricole se tranzacţionează sporadic la BRM. Autorităţile, chiar şi miniştri ai Agriculturii la începutul mandatului, au anunţat că vor să personalizeze o bursă agricolă. Dincolo de declaraţii, nu s-a întâmplat nimic. Procesatorii deplâng modul în care se derulează comerţul cu produsele agricole. Statul român se plânge de piaţa neagră din zona agricolă. Dacă, individual, actorii implicaţi nu au reuşit, înseamnă că ar trebui să lucreze împreună. Este un nou efort, avem discuţii cu conducerea Ministerului Agriculturii pentru semnarea unui protocol, care să angajeze şi ministerul, şi Guvernul’, a afirmat Septimiu Stoica.
Oficialii BRM au adăugat că anumiţi indicatori, de tipul preţului, vor fi stabiliţi în funcţie de zona de provenienţă a produselor tranzacţionabile.
“Dorim o abordare de la simplu la complicat, să strângem, într-un prim pas, informaţia comercială cu privire la tranzacţionarea produselor agricole la BRM. Aici, informaţia va fi analizată, pentru a se obţine indicatori credibili de tipul preţurilor zonale, care să fie oferiţi mediului economic ca preţuri de referinţă. Astfel, drumul până la bursa veritabilă a cerealelor ar fi început”, a adăugat Septimiu Stoica.
