Imaginea proastă pe care o au în spațiul public și legislația care nu răspunde cerințelor situației actuale au fost principalele probleme ridicate de silvicultorii prezenți la „Ziua Silvicultorului”, indiferent dacă este vorba de păduri de stat sau private. De aceea, toți și-au arătat disponibilitatea de a colabora cu autoritățile în domeniu pentru elaborarea legislației necesare pentru buna desfășurarea a activității. Pentru prima dată, în acest an „Ziua Silvicultorului” a reunit reprezentanți ai Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva și ai Asociației Administratorilor de Păduri din România.
„Este pentru prima dată când „Ziua Silvicultorului” este organizată în comun de către administratorul pădurilor statului, Regia Națională a Pădurilor (RNP) Romsilva, și cei ai pădurilor private, Asociația Administratorilor de Păduri din România”, a declarat Ciprian Pahonțu, noul director general al Romsilva, joi, la Cheile Grădiștei, unde s-a desfășurat „Ziua Silvicultorilor”. Potrivit acestuia, mandatul său va avea în centrul atenției „gestionarea responsabilă pentru economie, oameni și pădure”.
„Transpunerea unei viziuni europene preluată de foarte multe administraţii din Europa, care se referă la proprietatea publică a statului în bioeconomie, adică la un concept modern european unde pădurile îşi au au locul lor bine definit pentru oameni, pădure şi climă. Acesta este conceptul general pe care l-am propus Consiliului de Administraţie al RNP-Romsilva şi pe baza căruia am stabilit obiective şi am primit indicatori de performanţă. Este vorba de patru obiective majore: în primul rând ar fi îmbunătăţirea competitivităţii pe termen lung a RNP, al doilea se referă la îmbunătăţirea protecţiei mediului înconjurător, al treilea este legat de contribuţia pădurilor proprietatea publică a statului la creşterea calităţii vieţii, iar cel de-al patrulea la dezvoltarea intra şi intersectorială, o componentă foarte importantă pentru regie la această oră”, a precizat Ciprian Pahonţu.
Acesta a subliniat că la preluarea mandatului de director general pentru o perioadă de 4 ani a primit şi o serie de 27 de indicatori de performanţă. „Faţă de indicatorii obişnuiţi, respectiv lucrări de împădurire, de îngrijire şi de protecţia pădurilor, avem şi componente noi care se referă la un alt tip de management al resursei umane în Romsilva, la creşterea rolului Romsilva în educaţia forestieră şi nu în ultimul rând la partea de comunicare a RNP cu populaţia şi cu factorii interesaţi de ceea ce se întâmplă în pădure”, afirmă şeful Romsilva.
În ceea ce priveşte schimbarea imaginii Romsilva, care a suferit „un declin în ultimul an şi jumătate”, Pahonţu a afirmat că va începe cu o nouă strategie de comunicare, dar va încerca să elimine şi „uscăturile din pădurea Romsilva”. „Concret, pentru îmbunătăţirea imaginii Romsilva voi începe cu o strategie de comunicare, cu întărirea capacităţii umane pe partea de comunicare, cu folosirea unor mijloace moderne de comunicare la care care are acces foarte multă lume. De asemenea, consider că educaţia forestieră îşi va duce o contribuţie majoră, în timp, pentru că îmi dau semna că nu se poate peste noapte, doar cărămidă cu cărămidă se poate ajunge la schimbarea percepţiei românilor despre păduri şi despre activitatea silvicultorilor din România”, a precizat directorul general al RNP.
El a adăugat că, în perioada următoare, va sprijini autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură să definitiveze Strategia Naţională Forestieră, Programul Naţional de Împădurire, dar şi legislaţia subsecventă Codului Silvic.
„Linșaj mediatic”
„Corpul silvic este supus unui linșaj mediatic. Că cei care îl declanșează au dreptate sau nu, este altceva”, a declarat Ioan Seceleanu, vicepreședinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), joi, la Cheile Grădiștei, cu ocazia manifestărilor de „Ziua Silvicultorului”. El și-a arătat nemulțumirea că nimeni din corpul silvic nu a expus și punctul lor de vedere. „Situația nu este din cauza silvicilor, ci a politicienilor, a amestecului acestora în problemele silviculturii”, a spus Seceleanu.
„Eu vreau să fie o imagine reală, cu părțile bune și rele. (…) Trăiesc cu senzația că deciziile se iau la cererea ONG-urilor. Parcă ar guverna”, a completat vicepreședintele ASAS.
„Dreptatea” proprietarilor
„Trebuie să identificăm reglajele fine și să armonizăm legislația cu cerințele sociale și ecologice”, a declarat Gabriel Stanciu, președintele Asociației Administratorilor de Păduri din România. Potrivit acestuia, sistemul este „ultracentralizat, ceea ce face mult mai dificilă intervenția silvicilor în pădure”. Administratorii de păduri private se confruntă cu o situație și mai dificilă decât Romsilva, care are grijă, în principal, de pădurea statului. „Proprietarii vor să beneficieze de pe urma proprietății lor, adică vor lemn. De fapt, suntem puși în situația de a mai potoli situația”, și-a arătat nemulțumirea Gabriel Stanciu.
„Au și proprietarii dreptatea lor când cer lemn. Pentru funcțiile pădurii, trebuie acordate compensații proprietarilor care nu pot dispune de lemn. Acestea trebuie cuantificate. Dacă ar fi așa, presiunea pe pădure ar fi mult diminuată. Numai că legislația trecută și cea valabilă în prezent nu pune accent pe acest lucru”, a ținut să precizeze președintele Asociației Administratorilor de Păduri din România.
Nicolae Țucunel, președintele Asociației Forestierilor din România (ASFOR), a pus în centrul atenției colaborarea între toți factorii implicați în industria lemnului. „Numai așa ne putem atinge dezideratele fiecăruia. Dacă vom sta aproape și vom vorbi mult, dacă vom avea o colaborare cu Ministerul Mediului, cred că vom realiza și un alt deziderat – o imagine mai bună”, a completat președintele Asfor.
În ultima perioadă, s-a declanșat o amplă campanie împotriva tăierilor ilegale de pădure, ce a dus chiar la discutarea situației în CSAT și declararea statutului de siguranță națională.
