Într-un interviu acordat Focus-Energetic.ro, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a anunţat priorităţile noului său mandat. Astfel, va fi urmărit procesul de liberalizare a pieţei gazelor şi va fi finalizată investigaţia sectorială privind piaţa gazelor naturale. De asemenea, vizează finalizarea unor investigaţii (precum cea privind înţelegerea unor companii privind atribuirea unor contracte la licitaţii organizate de către Transgaz), dar şi respectarea legislaţiei privind ajutorul de stat la privatizarea Poştei Române, CFR Marfă, Oltchim, precum şi la restructurarea CE Oltenia şi CE Hunedoara. De remarcat, de la înfiinţare până în prezent, Consiliul Concurenţei a aplicat amenzi de jumătate de miliard de euro.
– Care sunt priorităţile noului dvs mandat?
– Le-am structurat pe trei paliere, toate la fel de importante. Primul palier este cel care se referă la activitatea antitrust a Consiliului Concureţei. Aici ne-am propus să ţinem sub observaţie procesul de liberalizare a pieţei gazelor. Această piaţă are un anumit specific: există doar doi mari producători interni (n.r. – OMV Petrom şi Romgaz) şi un singur exportator (n.r. – concernul rus Gazprom, prin intermediari) – ar trebui să avem mai multe surse de import, pentru ca piaţa să fie mai puţin concentrată decât este în prezent.
Dacă se va constata că apar distorsiuni în piaţă, Guvernul, cu avizul Concurenţei, poate reglementa preţul gazelor naturale pentru o perioadă de 6 luni, cu posibilitatea de prelungire a acestei perioade. Dar, iniţiativa actului normativ o are Executivul. De altfel, vom finaliza şi investigaţia sectorială privind piaţa gazelor naturale, care ne va oferi mai multe informaţii privind acest sector. După cum ştiţi, recent, s-a finalizat analiza sectorială privind piaţa energiei electrice.
În acelaşi timp, vom finaliza şi alte investigaţii, în special în ceea ce priveşte licitaţiile. Avem în lucru licitaţia privind programul „Cornul şi laptele” în Giurgiu şi cea referitoare la Asociaţia Producătorilor de lapte – APRIL. De asemenea, anul trecut am demarat o investigaţie privind o posibilă înţelegere între 14 companii, privind participarea cu oferte trucate la 11 licitaţii organizate de Transgaz pentru atribuirea unor contracte de racorduri de gaze naturale. Această investigaţie a fost extinsă în decembrie anul trecut. Un alt caz este cel al licitaţiei organizate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) pentru atribuirea contractului cadru pentru servicii de extindere şi dezvoltare a sistemului informatic, la care au participat 4 companii.
De asemenea, investigăm o posibilă înţelegere pentru fixarea preţurilor la achiziţia de cereale, companiile suspectate fiind Agricover, Alfred Toepfer, Ameropa, Brise, Bunge, Cargill, Glencore, Nidera şi United Grain. O altă investigaţie în derulare este cea privind posibile înţelegeri anticoncurenţiale pe piaţa de distribuţie a filmelor de către cinematografe şi pe piaţa exploatării de film în cinematografe.
Un alt „palier” al priorităţilor noului mandat se referă la ajutoarele de stat. În acest domeniu, colaborăm cu Comisia Europeană în ceea ce priveşte privatizarea Poştei Române (pentru care s-a aprobat conversia datoriilor), a CFR Marfă şi a Oltchim. De asemenea, colaborăm cu Bruxellesul şi în ceea ce priveşte ajutorul de stat pentru restructurarea complexelor energetice Oltenia şi Hunedoara.
În fine, un al „treilea palier” al priorităţilor este cel legislativ. Ne dorim să modificăm legislaţia astfel încât să optimizăm procedurile, investigaţiile să se finalizeze mai rapid, să introducem clauze privind conflictul de interese.
Am demarat, cu sprijinul OECD, un proiect ce vizează evaluarea legislaţiei interne din punct de vedere al unor eventuale reglementări anticoncurenţiale în trei sectoare: procesarea produselor agro-alimentare (inclusiv colectarea acestora), transportul terestru şi naval de marfă, precum şi în sectorul construcţiilor (în principiu, materiale de construcţii şi proiectarea pe baze concurenţiale a licitaţiilor aferente lucrărilor de construcţii civile).
– Dar ce se întâmplă cu comisioanele bancare, cel puţin la plata cu cardul?
– Modificarea legislaţiei în acest domeniu face parte din acest „al treilea palier” al priorităţilor Consiliului Concurenţei. De altfel, Comisia Europeană a elaborat un proiect de Regulament, care prevede plafonarea acestor comisioane la 0,2% pentru cardurile de debit şi la 0,3% la cele de credit, care se pare că va fi lansat în această primăvară. Aceste plafoane se vor aplica, iniţial, pentru tranzacţiile transfrontaliere, urmând ca, după 2 ani de la publicare, să fie extinse şi la tranzacţiile naţionale. România, alături de Polonia şi Ungaria, vin în întâmpinarea propunerilor UE. Noi vrem, de ceva vreme, să modificăm legislaţia în acest sens, pentru că reglementarea comisioanelor interbancare ar putea aduce beneficii pentru comercianţi, consumatori, bănci emitente de carduri, precum şi pentru sectorul public şi economie. Micii comercianţi ar beneficia de scăderea costurilor aferente tranzacţiilor cu cardul, în condiţiile în care, în prezent, aceştia sunt nevoiţi să suporte comisioane mai mari decât marii retaileri, din cauza capacităţii reduse de negociere în relaţia cu băncile. De asemenea, comercianţii ar fi încurajaţi să instaleze sisteme pentru plata cu cardul, va creşte numărul utilizatorilor de carduri, va crește volumul de tranzacții (prin creşterea nivelului de emitere şi de utilizare a cardurilor), se va reduce riscul şi costul cu manevrarea numerarului. În plus, comisioanele mai mici ar genera economii la comercianți, o parte din acestea fiind transferate consumatorilor, prin reducerea preţurilor de vânzare. Dar, poate cel mai important, un grad ridicat de utilizare a cardurilor, în detrimentul numerarului, va contribui la reducerea evaziunii fiscale și a economiei subterane.
– Care este cel mai investigat şi amendat domeniu?
– Conform statisticilor noastre, cele mai multe investigaţii şi sancţiuni au vizat domeniul sănătăţii, al industriei farma, care au cumulat aproape 25 milioane de euro. De exemplu, s-au dat amenzi de 14,44 milioane de euro (Bayer, Sintofarm şi distribuitorii – aproximativ 12 milioane euro, Baxter şi distribuitorii – 1,39 milioane euro şi Belupo Croaţia şi distribuitorul acesteia în România, SC A&G MED TRADING – 1,4 milioane euro) pentru restricţionarea exportului şi a importului de medicamente. Pentru punerea în practică a unei concentrări economice înainte de obţinerea unei autorizaţii din partea Concurenţei, Labormed Pharma a primit o amendă de 108.623 euro. Pentru întelegeri anticoncurenţiale de stabilire a preţurilor de vânzare a unor produse de tehnică dentară, Vita Zahnfabrik H. Rauter Germania, Dentotal Protect, Helios Medical & Dental, Tehnodent Poka şi West Dental Teh-med SRL au fost amendate cu 102.613 euro. O amendă de 20.000 lei a primit Asociaţia Naţională a Tehnicienilor Dentari (ANTD) pentru fixarea tarifelor de referinţă pentru lucrările de protetică dentară. Participarea cu oferte trucate la licitaţia organizată de Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate în anul 2003, în cadrul subprogramului naţional de nefrologie – dializă, Fresenius Medical Care România, Alsifcom Intermed şi Opremi Medfarm au fost sancţionate cu amenzi de peste 1,5 milioane euro. Cea mai mare amendă a fost dată pentru înţelegere anticoncurenţială având ca obiect împărţirea portofoliului de produse pentru diabet al Eli Lilly Export SA: Eli Lilly Export SA, Elveţia, SC A&A Medical SRL, SC Relad Pharma SRL şi SC Mediplus Exim SRL au primit o amendă totală de 22,6 milioane euro.
Pe de altă parte, cea mai mare amendă a fost aplicată în anul 2011, când Consiliul Concurenţei a sancţionat companiile petroliere cu 880 milioane lei (peste 200 milioane de euro) reprezentând 3% din cifrele de afaceri realizate în anul 2010. Amenda a fost aplicată în urma unei investigaţii în care am avut dovezi că firmele s-au înţeles între ele să scoată de pe piaţă un sortiment de bezină.
În total, de la înfiinţare, Consiliul Concurenţei a aplicat amenzi în valoare totală de 505.322.926 euro. Astfel, cea mai mică valoare a sancţiunilor s-a aplicat în anul 1997 (95.044 euro), iar cea mai mare – în anul 2011 (294.164.875 euro). De la venirea mea la Consiliului Concurenşei, în mai 2009, s-au aplicat amenzi în valoare de 395,6 milioane de euro.
