Ministerul Energiei are ca prioritate definirea consumatorului vulnerabil, întrucât sistemul actual, în care toţi consumatorii casnici de energie plătesc preţuri reglementate, sub cele de piaţă, nu este o soluţie durabilă pe termen lung, a declarat Cristian Buşu, secretar de stat în cadrul ministerului de resort.
„Ministerul Energiei, după cum am precizat în planul strategic publicat la mijlocul lunii ianuarie, are ca prioritate legislativă definirea consumatorului vulnerabil şi a consumatorului protejat, în context european. Ca principii, trebuie să se înţeleagă că sărăcia energetică este o chestiune strâns legată de sărăcie în general şi de politicile sociale ale statului. Considerăm că subvenţionarea energiei prin preţuri reglementate sub preţul de piaţă către toţi consumatorii casnici nu este o soluţie durabilă pe termen lung. Creează atât inechităţi – toţi consumatorii trebuie protejaţi în mod egal, cât şi ineficienţă economică”, a spus Buşu, prezent la conferinţa de lansare a Aspen Energy Lab.
El a precizat că procesul de deschidere a pieţei către concurenţă, respectiv procesul de liberalizare a pieţei de energie, nu este numai o obligaţie europeană asumată de România în vederea integrării în piaţa unică europeană de energie, ci este şi un proces benefic pentru consumatori.
„Proiectul de lege privind venitul minim garantat, care conţine o secţiune pentru ajutoarele pentru locuire, în fapt ajutoare pentru energie, este un minim foarte bun. Dar, dincolo de aceste procese interne, considerăm că discuţia despre vulnerabilitatea în faţa sărăciei energetice trebuie mutată la nivel european. Facem demersuri în această direcţie, cu atât mai mult cu cât Comisia Europeană, în prezent, a început să se concentreze pe funcţionarea pieţelor de retail”, a completat secretarul de stat.
El a subliniat că, din moment ce vorbim de o piaţă unică de energie, teoretic, consumatorii vor putea să-şi aleagă un furnizor de energie din ce ţară doresc. „În acest context, trebuie să vorbim şi de linii comune pentru protecţia consumatorilor, obligaţii de informare din partea furnizorilor, de reeşalonare a plăţilor pe principii comune”, a adăugat oficialul ministerial.
Potrivit acestuia, termenul de 15 septembrie, asumat de Ministerul Energiei pentru finalizarea Strategiei Energetice 2016 – 2030, cu perspectiva anului 2050, va putea fi atins fără niciun fel de problemă.
Priorităţi pentru România
Consolidarea securităţii energetice a Republicii Moldova şi a Ucrainei este o prioritate pentru România, în contexul promovării la nivel regional a politicilor privind securitatea energetică, a declarat, la rândul său, Mihnea Constantinescu, ambasador cu însărcinări speciale, reprezentant special pentru securitate energetică al Guvernului României.
„O prioritate pentru România este contribuţia la consolidarea securităţii energetice a Republicii Moldova şi, în aceeaşi măsură, contribuţia alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene la menţinerea Ucrainei în zona de stabilitate şi securitate energetică asociată priorităţilor Uniunii Europene. Să nu uităm că atât Republica Moldova, cât şi Ucraina au un statut asumat în raport cu Tratatul comunităţii energetice, tratat care, într-un fel sau altul, are menirea de a promova un set legislativ comun de reguli cu parteneri de cooperare ai Uniunii Europene, pentru promovarea politicilor privind securitatea energetică”, a spus Constantinescu.
Potrivit acestuia, din această perspectivă, pentru România relaţia energetică cu cele două state rămâne o prioritate. „Angajarea cu autorităţile de la Chişinău şi Kiev, împreună cu cei ceilalţi parteneri din Uniunea Europeană, pe domeniul energetic, este o prezenţă continuă în dialogul nostru pe zona diplomaţiei energetice şi, dacă astăzi, într-un fel sau altul, Moldova este pe harta Uniunii Europene din punctul de vedere al dosarului energetic cred că, într-o mare măsură, se datorează şi contribuţiei pe care România a avut-o şi o are la acest proiect”, a mai spus Constantinescu.
Lipsă de specialişti
Sectorul energetic românesc se confruntă în prezent cu o lipsă acută de specialişti, fiind nevoie de peste 250 de oameni profesionişti şi integri care să ocupe diferite funcţii, a declaratla rândul său, Răzvan Nicolescu, expert în energie în cadrul Deloitte Central Europe şi fost ministru de resort.
„Dincolo de discuţiile despre ruşi, turci, preţul petrolului, jocuri europene şi regionale, în realitate România are două mari vulnerabilităţi în sectorul energetic. Una dintre ele este lipsa de resursă umană calificată şi cu un standard ridicat de integritate. A doua vulnerabilitate majoră este legată de lipsa de viziune strategică. Aceste două vulnerabilităţi sunt, din punctul meu de vedere, cele mai mari cu care se confruntă, în prezent, România”, a spus el, în cadrul conferinţei de lansare a Aspen Energy Lab.
El a arătat că programul lansat de către Institutul Aspen pune accent chiar pe aceste două vulnerabilităţi. „Avem, la nivelul companiilor, mai ales a celor de stat, un deficit major de resurse umane. Dintr-un calcul pe care l-am făcut recent, este nevoie în sectorul energetic de peste 250 de oameni integri şi profesionişti, care să ocupe diverse poziţii”, a spus Nicolescu.
Potrivit acestuia, în schimb, există extrem de multe instituţii în România, care gestionează chestiuni legate de sectorul energetic, însă unele dintre ele sunt încă departe de performanţa necesară. „Din punctul de vedere al guvernanţei, suntem, din nefericire, într-un moment în care instituţiile livrează foarte puţin din ce ar trebui să livreze. Un număr prea mare de instituţii gestionează chestiuni legate de energie. Avem, spre exemplu, Ministerul Energiei implicat, avem Ministerul Economiei implicat, prin gestionarea celor doi operatori de transport (n.r. – Transelectrica şi Transgaz). Avem Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, o instituţie care, din păcate, în momentul de faţă există mai mult pe hârtie decât în realitate. Mi se pare inadmisibil să dureze cinci ani să terminăm o rundă de alocare de licenţe. Avem o Autoritate Naţională pentru Reglementare în Energie, care, chiar dacă a făcut progrese din punct de vedere administrativ, este departe de ceea ce ar trebui să livreze ca şi performanţă”, a subliniat reprezentantul Deloitte.
El a completat că tot de chestiuni energetice se mai ocupă şi Ministerul de Externe şi Ministerul Mediului, prin direcţia de schimbări climatice
Sponsorizările “la vedere”
Companiile administrate de stat ar trebui să sponsorizeze obiective de interes naţional, precum sănătatea, învăţământul sau restaurarea de monumente, nu să risipească aceşti bani, a declarat Răzvan Nicolescu, expert în energie în cadrul Deloitte Central Europe şi fost ministru al Energiei.
El a fost întrebat cum comentează informaţiile dezvăluite de Corpul de control al premierului, potrivit cărora în cadrul Transelectrica şi Transgaz au fost descoperite mai multe nereguli, respectiv sporuri şi premii nejustificate, precum şi contracte suspecte în perioada 2009 – 2013.
Printre nereguli apare şi faptul că Trangaz a acordat sponsorizări de 13 milioane lei Asociaţiei Club Sportiv „Gaz Metan Mediaş”, sponsorizările fiind aprobate de persoane din conducerea Transgaz care aveau şi calitatea de membri ai consiliului director al respectivei asociaţii sportive.
„În toate sau în foarte multe dintre companiile încă administrate de stat sunt nereguli şi să nu fiţi surprinşi dacă, în lunile care urmează, vor exista şi consecinţe. Pentru că cine încalcă aceste reguli îşi asumă riscuri foarte mari, mai ales într-o Românie unde justiţia este tot mai independentă şi-şi face tot mai bine treaba. Din punctul meu de vedere, este important să prevenim astfel de lucruri”, a răspuns Nicolescu.
El a amintit că, în 2014, când ocupa funcţia de ministru al Energiei, a emis un ordin potrivit căruia toate sponsorizările trebuie să fie publice. „Ca să vadă şi presa, şi opinia publică, şi acţionarii unde se duc aceşti bani. În acelaşi timp, am venit cu o serie de recomandări, ca aceste sponsorizări să fie direcţionate către unul sau două obiective de interes naţional. De exemplu, când merg la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, mi-e ruşine de ce este acolo. Şi când te uiţi pe cine sponsorizează companiile de stat din energie constanţi că sunt de la echipe de fotbal, la biserici, la angajaţi care au probleme de sănătate, la instituţii de învăţământ. Sigur că sunt foarte multe nevoi, dar este foarte important ca aceste resurse financiare să fie direcţionate către realizarea unui obiectiv: fie că e sănătate, fie că e vorba de învăţământ sau de restaurare de monumente, dar acest obiectiv să se întâmple, nu să se risipească acei bani”, a adăugat Răzvan Nicolescu.
