De câţiva ani, pare că asistăm la un adevărat război, care nu se mai termină, între producătorul de energie termică şi distribuitorul acesteia din Bucureşti: Elcen şi Radet. Acuzele vin şi dintr-o parte, şi din cealaltă, nimeni nu găseşte nicio soluţie viabilă, iar singurii care au de pătimit sunt bucureştenii, care ajung să dârdâie de frig, iarna, în case! Astăzi, cei care strigă cel mai mult sunt reprezentanţii Primăriei Capitalei. Ceea ce este destul de ciudat, având în vedere că Primăria are la dispoziţie, gratuit, aproape 180 milioane de euro pentru Radet, de la Uniunea Europeană, dar nu a făcut nimic ca să-i şi încaseze!
Capitala, cel mai mare consumator de apă caldă şi căldură din ţară, este aprovizionată de către Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice (Radet), aflată în subordinea Primăriei Generale. Radet, la rândul său, primeşte energia termică de la termocentralele aparţinând Electrocentrale Bucureşti (Elcen), aflat în subordinea Ministerului Energiei. Ca să producă energie electrică şi termică, Elcen cumpără gaze în principal de la Romgaz (aflat în subordinea Ministerului Energiei), gaze ce sunt transportate de Transgaz (aflat în subordinea Ministerului Economiei) şi distribuite de Distrigaz Sud Reţele (aflat în proprietatea francezilor de la Engie, fosta Gaz de France, GDF – Suez).
Ca şi cum n-ar fi de ajuns cu atâtea autorităţi implicate în încălzirea bucureştenilor, mai apare şi problema subvenţiilor. În principiu, populaţia Capitalei nu plăteşte decât jumătate din costurile apei calde şi căldurii, pentru că cealaltă jumătate este acoperită prin subvenţii de la bugetul primăriei. Au fost ani în care o parte din combustibilul utilizat pentru producerea energiei termice a fost subvenţionat de la bugetul de stat, prin Ministerul Administraţiei (în prezent Ministerul Dezvoltării).
Evident că, într-o atare situaţie, lucrurile nu aveau cum să meargă la nesfârşit!
În ultimele zile, primarul Capitalei, Gabriela Firea, a acuzat Elcen şi Ministerul Energiei că, din cauza lor, bucureştenii vor rămâne fără apă caldă şi căldură.
Firea cere sprijinul Guvernului
Primarul general, Gabriela Firea, a transmis o scrisoare premierului Dacian Cioloș, vicepremierului Vasile Dîncu, ministrului Energiei, Victor Vlad Grigorescu, și ministrului Finanțelor Publice, Anca Dragu, solicitându-le să se implice în rezolvarea situației problematice dintre Radet și Elcen, a informat biroul de presă al Primăriei.
„Pe termen scurt, stimate domnule prim-ministru, vă rog să aveți în vedere găsirea unor soluții urgente pentru a asigura necesarul financiar atât al RADET, cât și al ELCEN SA, în vederea trecerii perioadei de iarnă 2016-2017, cu precizarea că în prezent Primăria Municipiului București nu poate achita decât subvenția, care este plătită la zi. Totodată, vă cer sprijin, ca șef al Guvernului, în ceea ce privește elaborarea și promovarea unor acte normative menite să soluționeze situația prezentată”, se arată în scrisoarea trimisă de Gabriela Firea.
“(…)Având în vedere că peste 60% din veniturile ELCEN sunt furnizate de clientul RADET, consider că soluția de rezolvare nu poate veni doar de la Primăria Municipiului București și este necesară implicarea atât a dumneavoastră personal și a structurilor Guvernului (Ministerul Energiei, Finanțelor, Dezvoltării), cât și a autorităților coordonate de Parlamentul României (ANRE), prin toate metodele legale, având ca scop găsirea unei soluții globale de identificare a datoriilor reale și a metodelor de scadențare sau eșalonare a acestora”, a menționat primarul general.
Edilul a apreciat că „politica extremă dusă de ELCEN”, care amenință constant cu sistarea furnizării agentului termic către RADET, precum și invocarea unei datorii istorice „nu fac altceva decât să afecteze echilibrul economic al Capitalei”, perturbând atât programul de investiții în infrastructură, cât și serviciile oferite bucureștenilor.
„Primarul general a explicat că nu se poate pune în pericol întreg bugetul Primăriei Capitalei, pentru școli, grădinițe, spitale, pentru proiectele de infrastructură și alte nevoi urgente, pentru a plăti în două – trei luni o datorie istorică de 10-15 ani pe care o au aceste unități economice. Mai mult decât atât, atitudinea ELCEN este nejustificată, mai ales că subvenția datorată RADET pe anul 2016 de către Municipiul București este plătită la zi în cuantumul aprobat de CGMB (din 657 milioane lei s-au plătit conform deconturilor 451 milioane lei). De menționat că subvenția nu este flexibilă, deoarece se bazează pe calculul gcal fizic consumate la prețul stabilit de ANRE. Asupra cuantumului valorii subvenției nicio autoritate publică a Capitalei nu poate interveni, așa cum solicită permanent ELCEN și ceilalți furnizori ai RADET”, reiese din comunicatul Primăriei.
Conform PMB, printr-un protocol aprobat de Consiliul General al Capitalei în decembrie 2008, protocol încheiat între Municipiul București, RADET, ELCEN, Ministerul Economiei și Finanțelor, s-a stabilit o datorie istorică de 743,4 milioane lei. Anexa la protocol stabilea un grafic de plată pentru perioada 2009-2011 din care reieșea, pe baza legislației existente la data Protocolului (OG 36/2006) că 45% din totalul datoriei — adică 334,5 milioane lei – urmau să provină din surse alocabile de la bugetul de stat prin Ministerul Economiei și Finanțelor, iar 55% din totalul datoriei urmau să se asigure de la bugetul local, adică 408,9 milioane lei. „Plata obligațiilor legale la data încheierii Protocolului de către MEF (MAI și MDRAP) a fost viciată de anularea în practică a prevederilor OG 36/2006 prin OG 13/2009 și prin abandonarea obligațiilor de plată de către Guvernul României prin ministerele succesoare ale MEF (MFP și MAI, apoi MDRAP) în anul 2011, astfel că din totalul de 334,5 milioane lei au rămas neplătite până în prezent 58,9 milioane lei din principalul așa zisei datorii istorice”, a precizat PMB.
În plus, nici MFP nu a plătit Municipiului București în anii 2009-2014 la nivelul propriilor previziuni sumele din cotele defalcate din impozitul pe venit, pentru ca Municipalitatea să constituie un eventual fond pentru compensarea sumelor nealocate (din totalul de 743,4 milioane lei stabilit prin Protocol au rămas nealocați 259 milioane lei), a menționat PMB.
„Așadar, Municipiul București a abandonat plata așa zisei datorii istorice pe temeiuri obiective (neîndeplinirea obligațiilor tuturor parților semnatare ale Protocolului)”, a menționat PMB.
Elcen ar putea intra în incapacitate de plată
RADET are o datorie faţă de ELCEN pe care trebuie să o achite, iar, dacă acest lucru nu se petrece, ELCEN intră în incapacitate de plată şi nu va putea livra agent termic şi apă caldă către RADET, afirmă ministrul Energiei, Victor Grigorescu, într-o declaraţie de presă.
„Politizarea situaţiei dintre ELCEN şi RADET afectează ambele societăţi în mod negativ. Repet ceea ce am mai spus şi ar trebui să fie foarte bine cunoscut publicului: între cele două entităţi există o dispută economică pe care justiţia a şi tranşat-o în bună măsură. RADET are o datorie faţă de ELCEN pe care trebuie să o achite. Dacă acest lucru nu se petrece, ELCEN intră în incapacitate de plată şi nu va putea livra agent termic şi apă caldă către RADET. Nu este nevoie de politizarea situaţiei pentru că acest lucru va amâna plata datoriilor şi, în consecinţă, Bucureştiul va fi cel care va suferi. În cazul ELCEN – RADET există o deciziei a justiţiei pe care ambele părţi trebuie să o respecte. ELCEN nu opreşte apa caldă în Bucureşti, dar RADET poate falimenta ELCEN şi astfel să ajungem la o situaţie catastrofală”, subliniază ministrul Energiei.
Din cauza datoriei pe care Radet o are către Elcen, producătorul de energie electrică şi termică a ajuns să acumuleze, la rândul său, o datorie de 540 de milioane de lei către furnizorii de combustibil, 822 de milioane de lei către bugetul de stat și o datorie de 383 de milioane de lei către alți creditori. Cele 383 de milioane de lei provin din datorii către instituții financiare și au fost realizate pentru a putea funcționa în continuare în condițiile în care Radet nu și-a putut achita datoriile acumulate în ultimii zece ani, se arăta într-un comunicat al Ministerului Energiei, emis la mijlocul lunii iunie 2016.
Aproape jumătate din locuitorii Capitalei vor rămâne fără apă caldă în perioada următoare, după ce Distrigaz a decis limitarea debitului de gaze naturale către ELCEN, din cauza datoriilor, se arată într-un comunicat al producătorului de energie.
„Din cauza unei sume restante de 147,2 milioane de lei, Distrigaz a luat decizia, şi a notificat ELCEN în acest sens, ca, începând cu data de 05.09.2016, să reducă presiunea gazului natural, în mod constant, până la limita de avarie (2 bari), fapt pus în practică la această oră. Datoria a fost acumulată în perioada ianuarie 2016 – iunie 2016. În cazul în care aceasta nu va fi achitată, Distrigaz a informat ELCEN că va trece la aplicarea măsurii sistării serviciului de distribuţie şi, pe cale de consecinţă, agregatele energetice de la CTE Vest se vor opri”, potrivit comunicatului.
Ca urmare, nu se va mai putea furniza energie termică pentru aproximativ 40% dintre locuitorii Bucureştiului – cartierele Drumul Taberei, Militari şi Crângaşi, dar şi o parte din centrul Capitalei.
La rândul său, Distrigaz Sud Reţele a menţionat că măsura de limitare a debitului de gaze naturale către Electrocentrale Bucureşti SA va fi menţinută până la recuperarea integrală a datoriei şi a fost luată după ce au fost parcurse toate etapele de mediere în vederea eşalonării debitelor.
Radet are aproape un miliard de euro datorie la Elcen
„În decembrie 2008, RADET/PMB (n.r. – Primăria Municipiului Bucureşti) au eșalonat integral datoriile înregistrate la acel moment (din perioada 2007 – noiembrie 2008), în valoare 743 milioane lei, pe o perioadă de trei ani. Din această eșalonare, PMB a rămas restantă cu 259 milioane lei. Deși, prin protocolul semnat în 2008, RADET și PMB s-au angajat să achite facturile curente la scadență, acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, RADET a acumulat noi datorii în perioada 2009 – 30.06.2015, în valoare de 3,328 miliarde lei, cu toate că în București gradul de încasare de la populație este de peste 90%, fiind cel mai ridicat nivel din țară”, se arăta într-un comunicat al Elcen de la mijlocul anului trecut.
De altfel, pentru această datorie, Elcen a obţinut în instanţă o hotărâre definitivă şi irevocabilă de recuperare a acesteia, pentru a trebuit să instuie şi poprire pe conturile Radet.
Într-un alt comunicat, Ministerul Energiei arăta că Radet ajunsese la o datorie de 3,62 miliarde de lei către Elcen la începutul lunii iunie a acestui an.
Pe de altă parte, multe dintre problemele care tot apar în Bucureşti, de la pierderi de agent termic, la avarii ale conductelor sunt cauzate de lipsa investiţiilor în infrastructura de transport şi distribuţie a agentului termic.
Dar, conductele nu aparţin Radet, ci se află în proprietatea Primăriei! Radet nu poate face investiţii în acestea, ci doar mentenanţă. Din păcate, de câţiva ani, Primăria n-a mai investit aproape nimic în reţeaua de termoficare! Conform unor declaraţii ale fostului preşedinte al Consiliului de Administraţie al regiei de termoficare, Gabriel Dumitraşcu, execuţia lucrărilor de investiţii a fost sistată începând cu finalul anului 2012. În 2014, Primăria Capitalei n-a alocat niciun ban pentru înlocuirea ţevilor şi modernizarea Radet, după ce, în anul 2013, a alocat 4,3 milioane lei (circa 1 milion euro), iar în 2012 – 11,9 milioane lei (circa 2,7 milioane euro), comparativ cu 125,9 milioane lei (circa 30 milioane euro) alocate pentru investiţii în 2009.
De altfel, nu numai că Radet nu are conductele în proprietate, nu le are nici măcar în concesiune! Mai mult, Radet nu are licenţă de furnizare a energiei termice!
Mai are şi Primăria dreptate
Într-un anunţ de presă postat pe site-ul propriu, Radet arăta, în luna iunie 2016, că “în perioada cuprinsă între anii 2006 şi 2011, Ministerul Administraţiei şi Internelor nu a achitat către RADET suma de 715 milioane lei din totalul de 1.453 de milioane. Suma achitată, respectiv 738 de milioane lei, a fost plătită cu întârziere. Din nestingerea acestei datorii şi a plăţilor făcute cu întârziere, au început să curgă penalităţi, ajungându-se prin efectul „ bulgărelui de zăpadă”, la sume penalizatoare în valoare de 1,3 miliarde de lei”.
Pe de altă parte, într-un comunicat de presă din noiembrie 2015, Radet arăra că, printre factorii care au generat situaţia actuală a regiei autonome se numără “datoriile Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice către regia autonomă, în sumă de aproximativ 715 milioane de lei (715.352.764 lei), conform prevederilor OG nr.36/2006; datoriile Primăriei Municipiului Bucureşti către regia autonomă, care sunt în valoare de aproximativ 260 de milioane de lei (258.969.243 lei). Aceste datorii sunt înregistrate ca urmare a nerespectării protocolului încheiat între Primăria Municipiului Bucuresti, ELCEN şi RADET, protocol aprobat prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 424 / 2008; neachitarea la termen a deconturilor Primăriei Municipiului Bucuresti către RADET privind subvenţia la încălzire. În prezent, suma totală este de aproximativ 250 de milioane de lei (249.978.156 lei), aferentă perioadei februarie – august 2015”.
Aşa că mai are şi Primăria dreptate. Dacă Ministerul Dezvoltării şi-ar plăti datoria cătrea Radet, s-ar rezolva o parte din probleme. S-ar rezolva cu totul dacă şi Primăria Capitalei şi-ar plăti subvenţiile către regia de termoficare!
Astfel, Radet ar avea bani, ar plăti Elcen, care ar plăti Romgaz, Distrigaz şi Transgaz, plus băncilor şi celorlalţi furnizori! Câte firme şi salariaţii acestora suferă, în prezent, pentru că autorităţile nu-şi plătesc datoriile!
Bucureştiul are 180 milioane de euro de la Bruxelles. Până acum “nu s-a învrednicit” să-i acceseze
Pierderile Radet ar scădea simţitor dacă s-ar face investiţii în infrastructură. Dacă ar scădea pierderile, ar scădea şi subvenţia pe care Primăria o acordă regiei şi populaţiei. Dar, aşa cum fostul preşedinte al radet recunoştea, investiţiile din ultimii ani “au tins spre zero”!
Autorităţile locale au tot declarat că n-au bani pentru Radet – Elcen, pentru că nu le-ar mai rămâne pentru școli, grădinițe, spitale.
În aceste condiţii, ne întrebăm de ce nu accesează fonduri europene! Pentru Axa prioritară 7 – Creşterea eficienţei energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în oraşele selectate, Bruxellesul a alocat 249.478.723 euro.
Cea mai mare parte din bani (789.229.410 lei, circa 180 milioane euro) sunt alocaţi pentru “Creşterea eficienţei energetice în sistemul centralizat de furnizare a energiei termice în Municipiul Bucureşti”. Adică pentru Radet. Banii, însă, nu pot fi accesaţi decât de către Primăria Capitalei. Nu numai că Radet este o regie, dar nu are în proprietate sau concesiune sistemul de conducte şi de staţii de termoficare.
Până acum, Primăria “n-a mişcat un deget” să ia aceşti bani. Dacă nu va înainta solicitarea până la mijlocul anului viitor va pierde aceşti bani europeni pentru Radet!
